18,757 matches
-
separării puterilor în stat, a reținut că această nouă instituție procesuală - camera preliminară - nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal, și că activitatea judecătorului de cameră preliminară nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale ale raportului de conflict: faptă, persoană și vinovăție. ... 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
sau nevinovăția inculpatului. Consecința acestei limitări temporale este faptul că, după începerea judecății, nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror, scopul reglementării fiind acela al asigurării soluționării cu celeritate a cauzelor penale. ... 19. Totodată, Curtea a reținut că instituția procesuală a camerei preliminare nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal, iar, din reglementarea atribuțiilor pe care funcția exercitată de judecătorul de cameră preliminară le presupune, activitatea acestuia nu privește fondul cauzei, actul
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
a camerei preliminare nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal, iar, din reglementarea atribuțiilor pe care funcția exercitată de judecătorul de cameră preliminară le presupune, activitatea acestuia nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de către acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale ale raportului de conflict: faptă, persoană și vinovăție (a se vedea în acest sens Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
și arestarea preventivă. În legătură cu acest aspect, Curtea, prin Decizia nr. 531 din 13 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 21 octombrie 2005, a reținut că măsurile preventive sunt instituții de drept procesual cu caracter de constrângere, având drept scop asigurarea unei bune desfășurări a procesului penal. Acestea vizează starea de libertate a învinuitului sau inculpatului și au drept efect fie privarea de libertate, fie restrângerea libertății de mișcare. ... 16. În acea cauză
DECIZIA nr. 568 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264650]
-
constituționalitate, ci al controlului judecătoresc. ... 24. Așadar, Curtea nu are competența de a elimina, pe calea controlului de constituționalitate, din conținutul normativ al unei reglementări o anumită interpretare izolată și vădit eronată a acestuia, legislația în vigoare oferind alte remedii procesuale ce au ca scop interpretarea unitară a normelor juridice. A accepta un punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenței instanțelor judecătorești, iar procedând într-o asemenea manieră Curtea și-ar aroga competențe specifice acestora, transformându-se din instanță
DECIZIA nr. 544 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264674]
-
pedeapsa închisorii care nu depășește 2 ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă în decurs de 3 ani condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune. “ ... 10. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale criticate contravin atât prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare și
DECIZIA nr. 505 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265354]
-
seama, în primul rând, de natura juridică a contestației în anulare, care este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive pronunțate cu încălcarea normelor procesual penale, fiind o cale de atac de retractare, instanța care a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii anulând hotărârea în scopul înlăturării erorilor de procedură (error in procedendo). În aceste condiții, în cazul în care instanța de apel a analizat toate
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
apel și cu privire la care s-a pronunțat definitiv constituie o chestiune care intră în puterea lucrului judecat, neputând fi invocată ca și caz de contestație în anulare. În aceste condiții, se pune întrebarea dacă omisiunea instanței, în ciclul procesual ordinar, de a avea în vedere și de a analiza una dintre legile succesive care determină incidența unei cauze de încetare a procesului penal constituie o eroare de procedură, potrivit art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, sau
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: „Dacă normele care reglementează efectul întreruptiv de prescripție al actelor de procedură sunt norme de drept substanțial susceptibile de a fi aplicate ca lege penală mai favorabilă sau norme de drept procesual supuse principiului tempus regit actum“ și „Dacă în aplicarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost interpretare prin Decizia nr. 10/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
cu privire la ordonanța parchetului prin care a fost dispusă o soluție de clasare, respectiv ca inadmisibilă, în baza aceluiași temei legal, plângerea formulată de autori împotriva ordonanței prim-procurorului. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că normele procesual penale criticate nu corespund criteriilor de constituționalitate prevăzute de art. 20 alin. (2) și de art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală raportat la dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, prevăzut de art. 2 din Protocolul nr.
DECIZIA nr. 503 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265468]
-
la justiție și dreptului la un proces echitabil, prevăzute de dispozițiile art. 21 din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale și a actelor normative internaționale invocate de autorii excepției nu reglementează dreptul la
DECIZIA nr. 503 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265468]
-
a revizuirii este de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, și nu de la data comunicării ultimei hotărâri, în condițiile în care nu se cunosc considerentele pe care se sprijină hotărârea și în care noile dispoziții procesual civile prevăd autoritatea de lucru judecat și pentru considerente. Prin urmare, elementul esențial în determinarea momentului de la care se socotește termenul de o lună în care se poate exercita revizuirea este acela al cunoașterii înscrisului lato sensu. ... 20. Se
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
celui de-al doilea proces, și anume posibilitatea acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu referire la soluția dată privind aceeași chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiții de diligență procesuală, se poate preveni apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv. ... 39. În consecință, faptul că termenul de introducere a cererii de revizuire curge de la pronunțarea
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
ci implică doar argumentarea existenței identității de părți, obiect și cauză din cele două procese, lucru posibil și în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită. ... 40. Curtea a mai reținut că obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
a mai reținut că obligația părților de a-și exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. Tot astfel, Curtea a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil și într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiției, precum și necesității aplicării și respectării drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților. Tot astfel, Curtea a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu a procedat astfel în scopul restrângerii accesului liber la justiție, ci exclusiv
DECIZIA nr. 416 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265410]
-
excepția nu este întemeiată, în condițiile în care, în jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a reținut că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de către legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate și probele solicitate, cât
DECIZIA nr. 579 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265672]
-
pregătească judecata sub toate aspectele sale, iar principiul accesului liber la justiție implică și adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, care să cuprindă cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale. ... 15. Curtea a mai reținut că, prin Decizia de inadmisibilitate din 15 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Lefter împotriva României, paragraful 18, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată reglementată
DECIZIA nr. 579 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265672]
-
de drept să fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei; noțiunea de „soluționare pe fond“ trebuie înțeleasă în sens larg, incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... – chestiunea de drept să fie nouă; ... – chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, aceasta este îndeplinită, instanța care a formulat sesizarea fiind tribunalul, într-o cauză aflată în faza procesuală a apelului ca și ultimă cale de atac; astfel, sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a civilă, învestit cu soluționarea apelului formulat de A împotriva încheierii de respingere a cererii
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
același scop și aceeași natură juridică. În ambele ipoteze, reclamantul poate solicita instanței de contencios administrativ, fie în etapa judecății, fie în aceea a executării silite, aplicarea unor penalități de întârziere, singura diferență între cele două situații constând în cadrul procesual în care este pronunțată hotărârea. Mai precis, dacă penalitățile prevăzute de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 pot fi aplicate conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate, penalitățile prevăzute de art. 18 alin. (5) din Legea nr.
DECIZIA nr. 2 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265180]
-
soluționare a acțiunii civile - în cadrul procesului penal - în cazul dispunerii acestei soluții. Cu toate acestea, dispozițiile art. 318 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură penală prevăd că interesul public se analizează, printre altele, în raport cu atitudinea procesuală a persoanei vătămate, iar prevederile alin. (3) al aceluiași articol stabilesc că, în ipoteza în care autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere mai multe aspecte referitoare la persoana suspectului sau a inculpatului și la
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
obligației prevăzute la art. 318 alin. (6) lit. a) și b) din Codul de procedură penală este lăsată la aprecierea procurorului, dacă prejudiciul civil creat prin săvârșirea faptelor cercetate penal nu este acoperit sau nu este acoperit integral prin mijloacele procesuale prevăzute la art. 318 alin. (2) lit. f), alin. (3), (6), (7) și (9) din cod, persoana vătămată, respectiv partea civilă, se poate adresa instanței civile, în temeiul dispozițiilor art. 27 alin. (1) și, respectiv, alin. (2) din cod. În
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
a lăsat nesoluționată acțiunea civilă. Probele administrate în cursul procesului penal pot fi folosite în fața instanței civile. Așadar, persoana vătămată prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală pentru care se dispune renunțarea la urmărire penală beneficiază de mijloacele procesuale necesare pentru a obține repararea prejudiciului ce i-a fost produs prin săvârșirea respectivei fapte, indiferent dacă s-a constituit sau nu parte civilă anterior stingerii acțiunii penale, prin dispunerea soluției prevăzute de dispozițiile art. 318 din Codul de procedură
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]
-
acțiunii penale, prin dispunerea soluției prevăzute de dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală. ... 19. Prin urmare, prin decizia anterior citată, paragrafele 20-22, Curtea a constatat că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală - interpretate în contextul normelor procesual penale referitoare la soluționarea acțiunii civile exercitate în cadrul procesului penal sau, în mod distinct, la o instanță civilă, ca urmare a producerii unor prejudicii de natură civilă prin comiterea unei infracțiuni - oferă garanțiile procesuale necesare protejării dreptului de proprietate
DECIZIA nr. 548 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265682]