9,624 matches
-
satului vecin Bălăbășești, iar cealaltă, Bălăbăneștilor. Un șanț de hotar despărțea cele două jumătăți, acum proprietăți ale țăranilor. Locurilor acelora li se spunea „după deal”. Era un mare platou după dealul Troian care se prelungea cu Dealul Morilor. Pământul era productiv, nefiind spălat de ape, așa cum erau coastele pe care se aflau cele mai multe dintre pământurile sătenilor noștri din Bălăbănești. Oamenii îi spuneau „loc nou”, adică devenit arabil prin despădurire. Dar despădurirea avusese loc probabil cu sute de ani în urmă. Poate
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
expresia artei de a fi a acestei lumi. Depășind cu mult granița sacrului, filozoful Jean Baudrillard târăște, pur și simplu, corpul uman prin mocirla hiperrealității profanului, acesta trebuind „să fie „eliberat, emancipat”, pentru a putea fi exploatat rațional în scopuri productive.” [3] în cadrul societății de consum atotstăpânitoare azi, „Evidența materială a corpului „eliberat” (...) traduce numai înlocuirea unei ideologii perimate, aceea a sufletului, inadecvată unui sistem productivist evoluat și incapabile de acum încolo să asigure integrarea unei ideologii moderne mai funcționale (...).”[3
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]
-
comun de Lică CĂPRAR. Desigur că au mai fost și alți brigadieri precum Ovidiu ILIE, Dumitru ROTARU, Constantin VASILE, Dumitru GRÂNG, Constantin CIOABĂ, Radiolub SIMOVICI, Ștefan GYENGE Iosif CERNI, Nicolae OLARIU, Octavian BOLOHAN, Victor VIERU. Aceste brigăzi lucrau la fronturile productive de unde se extrăgea minereul cuprifer. Nu era un lucru simplu să fii brigadier la un abataj, căci existau multiple pericole în timpul succesiunii operațiunilor miniere. Era nevoie de lemn de mină, utilajele de perforare se defectau, mașinile de încărcat cu siloz
BRIGĂZI DE MINERI ŞI BRIGADIERII LOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346410_a_347739]
-
mergeai unde erai trimis ți se desfăcea contractul de muncă. Eram două brigăzi complete de mineri una din Baia de Arieș, cealaltă de la mina Bucium de lângă Abrud. Auzisem că mina are mult siliciu și nu voiam să intrăm la abatajele productive. Discutând cu șeful minei acesta avea nevoie stringentă de două suitoare de legătură între orizonturile de la galeria 28. Am încheiat un contract de acord global prin care ne angajam să dăm în exploatare cele 2 suitori în 3 luni. Fiecare
DETAŞAŢI LA LEŞUL URSULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346440_a_347769]
-
o figură plastică, ci și o metaforă intelectuală, rezultatul translării comparației, din zona sensitivă, în aceea a rațiunii, care știe că legile oarbe, imuabile (“aerul lipsit de vedere”), ale naturii sunt aidoma celor ce guvernează destinul uman. Pe acestă dualitate, productivă în plan artistic, se întemeiază, după opinia mea, poetica lui Andrés Sánchez Robayna, dramatismul reținut al versurilor sale. Locuitor al unui spațiu încercuit de imensitatea oceanului, poetul este, aproape fatal, confruntat cu ceea desemnăm prin insularitate. Andrés Sánchez Robayna vorbește
POEZIA LUI ANDRES SÁNCHEZ ROBAYNA – O METAFIZICĂ A LUMINII de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346449_a_347778]
-
1977 când nea Pavel CREȚU s-a pensionat. Ce aveam de făcut ca maistru șef de schimb? În subordine aveam alți 4 maiștri și peste 100-150 de muncitori. Fiecare maistru își avea un revir compus din cel puțin 5 abataje productive și alte lucrări auxiliare sau de investiții, suitoare sau galerii de pregătire. Aveam în subordine o echipă de transport compusă din mecanici de locomotivă, care asigura transportul minereului de la abataje la puțul care scotea vagonetele la suprafața minei. Pe lângă fiecare
1980 AM DEVENIT MAISTRU PRINCIPAL MINER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348459_a_349788]
-
Pe lângă fiecare locomotivă exista un însoțitor așa numitul cuplător de vagonete. La schimbul întâi primeam și multe echipe de întreținere care lucrau numai în schimbul unu pentru a nu încărca cheltuielile de producție a întreprinderii. Pentru lucrările de pușcare din lucrările productive aveam și artificieri calificați și autorizați în acest sens. Pentru lămurirea cititorului neavizat precizez că un revir era un mic sector de lucru care revenea unui maistru miner. Referință Bibliografică: 1980 AM DEVENIT MAISTRU PRINCIPAL MINER / Mihai Leonte : Confluențe Literare
1980 AM DEVENIT MAISTRU PRINCIPAL MINER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348459_a_349788]
-
de comunicarea politică, sau altfel spus, de felul în care manipulezi prostimea. Adică, mai concret și pentru a mă exprima elegant, prostimea fiind, fie, cetățeanul luat în brațe, până ce, turmentat (de vorbe), își dă votul, fie, individul, forță de muncă (productivă) și societate de consum(at) (surogate) dizolvat ireversibil în gloata deasupra căreia sunt doar EU. Tu?!... Mă învârt încoace, încolo, în timp și spațiu, și, cu sau fără voia mea, câtă vreme, cu toată știința modernității, întrebările kantiene sunt la fel de
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
de comunicarea politică, sau altfel spus, de felul în care manipulezi prostimea. Adică, mai concret și pentru a mă exprima elegant, prostimea fiind, fie, cetățeanul luat în brațe, până ce, turmentat (de vorbe), își dă votul, fie, individul, forță de muncă (productivă) și societate de consum(at) (surogate) dizolvat ireversibil în gloata deasupra căreia sunt doar EU. Tu?!... În altă situație, când neuronul își face treaba (admit că înțelepciunea e greu de atins!), ne consolăm cu maxima poetului intrată, deja, în folclor
EU -TU (IDENTITATEA, DIFERENŢA ÎN A FI ŞI ETC-UL) de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345030_a_346359]
-
ajut' pe mine să-mi cunosc posibilitățile, să-mi știu bine aspirațiile și limitele ce trebuie să le am, apoi încercând să exercit capacitățile personale le dezvolt în măsura acestor posibilități pentru mine și pentru cei din jurul meu, devenind 'active' productive. După cum însăși iubirea presupune o productivitate interioară. Smerenia, deci, include strict posibilitatea de acțiune, deoarece cine se ajută pe șine, ajută și pe celalalt de lângă el, în mod egal și automat! Sunt anumite excepții gen “Avarul”(Moliere) care pune pe
VORBIND DESPRE DRAGOSTE SI UMILINTA II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345412_a_346741]
-
-ul delfic "cunoaște-te pe tine însuți" este de fapt o invitație la iubire, iubirea de sine ce nu echivalează cu egoism, pentru simplu fapt că egoistul nici macar nu se cunoaște, ce să mai zici de modul de a fi productiv în idei și acțiune! De fapt, cunoașterea pe care o presupune iubirea se referă prea puțin la ea însăși, ci la om, trebuind oarecum să faci o simplă demarcație între iubirea adevărată și cea falsă, însă dacă omul vrea să
VORBIND DESPRE DRAGOSTE SI UMILINTA II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345412_a_346741]
-
totalmente nefavorabilă. Tăcerea a mustit însă în cazul lui Râul Constantinescu, în poeme scrise de un condei viguros, care uneori forțează cuvintele, provocându-le, grăbindu-le, forțându-le să cânte. Tăcerea prelungită și, cu siguranta apăsătoare, a fost prin urmare productivă, lăsând spațiu și timp Poeziei pentru a se coace. ( ... ) Râul Constantinescu nu practică o poezie facilă și cu atât mai puțin comoda. Ritmul versurilor sale este predominant alert, topica neobișnuită și arborescenta, iar tonalitatea accentuat incantatorie. Ioate acestea creează o
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
-lV̀kos. Armonizându-se cu vocala din ultima silabă a rădăcinii/temei, vocala accentuată din sufix (V̀) este: -i după e și i, -ï după a și ï, -u după o și u. Acest sufix este productiv. Formează nume de la substantive, adjective, verbe. Substantivele abstracte formate pot exprima o calitate, o ocupație, o îndeletnicire, o situație, un teritoriu, o instituție, o colectivitate, un loc în care există mai multe obiecte de același fel. Sunt de gen masculin
SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
-
Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2123 din 23 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -ʒis/-aʒis/-(a)nʒis provine din turcă (-ci). Se adaugă la substantive și rădăcini verbale de origine turcă sau rromă (genuine și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl., prin atașarea sufixului moțional -ka. La adjective formele de feminin
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
este cuvântul (ź)uźo "curat" care prin derivare cu prefixul -bi s-a transformat în biźuźo (biźuźo este diferit de cuvântul melalo "murdar", deoarece primul termen a căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu"). Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
foarte puternic, aproape prin miracol, am spune.El este construit în multe secțiuni pe idea rivalității. Căpitanul Bădescu, plutonierii, Iliad, profesorul Antimov, Sergher Bălan apar într-o pedrmanentă relație de confruntare cu Ragaiac.Acesta fiind un personaj ambivalent, fiindcă facultatea productivă a mitului, consistă în el, este tot timpul supusă probei realului, reconversiunea mitului în realitate îl coboară la numitorul comun al acestuia din urmă, ea presupune pătarea lui, travestirea lui în grotesc, în trivial, în carnal.În roman acest personaj
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
tale nu iubește nimeni?!”(p.141). Un fel de Samsara sui-generis. În plan artistic, această luptă, această dezbatere continuă, această mascare a durerii, a disperării, a angoasei, sub (auto)deriziune bonomă, sub o grimasă ce mimează surâsul, sunt îndeajuns de productive. Așa cum identificăm “supratema singurătății” (după fericita formulare a lui Adrian Dinu Rachieru din Prefață), putem vorbi și de un supra-personaj, de un personaj-tip, global, de omul “prozoesemelor” - insul saturat de “nonsensul viețuirii” (p. 111), ce își duce existența neliniștită
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
mai nimic. Toate atelajele agricole aduse de țărani în CAP cu ani în urmă nu mai existau demult și nu mai puteau fi restituite în natură. O altă lovitură a fost desființarea Gostaturilor și transformarea lor în societăți comerciale. Ferme productive până în 1989 au devenit ruine. Vitele fiind oferite pe mai nimic unor falși țărani care nu știau cum să le îngrijească și să le întrețină. S-au demarat tot felul de privatizări care mai de care mai păguboase pentru economia
1 UNDE EŞTI COMUNISMULE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374744_a_376073]
-
să devenim cel mai mare exportator de hrană sănătoasă din Europa, nu înainte de a oferi siguranță alimentară poporului român. Apoi să ne uităm la energie: să-i transformăm pe români în proprietari și producători de energie. Să răspândim toată proprietatea productivă, în așa fel încât bunăstarea să fie prezentă în orice ungher al țării. Iar pe plan internațional să devenim un furnizor indispensabil. Știți ce spunea Mircea Vulcănescu? Că tăria spirituală a unui neam se măsoară după gradul în care e
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
Să dăm pământ oamenilor, dar să le dăm și cu ce să-l lucreze! Să le dăm acte de proprietate clare, care să nu mai poată fi schimbate în veci! Să generalizăm bunăstarea la nivel național prin încurajarea micii proprietăți productive și a formelor asociative! Apoi este nevoie de competiția minților mari, să punem la lucru competențele reale de care dispunem, să acordăm încredere tineretului. Tineretului să-i redăm locul binemeritat, adică primul loc. Să lăsăm mintea liberă, critică și independentă
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
Partea a III-a a Esteticii (îngrijită de H.G. Hotho, Napoli, F. Rossi-Romano, 1864, traducerea italiană de A. Novellini), Hegel atinge aspecte culturale și artistice ale Indiei. Astfel, la p. 31-21, revine asupra formei simbolice a artei și evidențiază "forța productivă a naturii" în cultul organelor de reproducere: din adorarea puterii procreatoare în forma organelor sexuale au răsărit opere arhitectonice, avînd chiar forma și semnificația acestora. În p. 39 își amintește de cavernele străvechi ale inzilor. În p. 53 subliniază "arhitectura
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
rudimentele pămîntului, apei, focului, aerului, cele cinci organe ale acțiunii, simțul intern, eterul, aerul, focul, apa, pămîntul, sufletul... (Printre altele, trebuie spus că Hegel meditează asupra sufletului în concepția índică: "Despre suflet ei spun că "nu este produs și nici productiv, este individual, astfel există multe suflete; sufletul este simțitor, etern, nematerial, neschimbător". Aici Colebrooke face deosebire între sistemul teist [Yogă] și cel ateist al filozofiei samkhya. Primul "admite nu numai existența sufletelor individuale, ci și existența lui Dumnezeu (în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
producții materiale, în descoperirea și punerea în valoare de noi resurse, în aplicarea unui regim de economie a combustibililor și a energiei, în aplicarea celor mai recente cuceriri ale științei agrozootehnice, în promovarea de criterii raționale de repartizare a forțelor productive pe tot teritoriul, în creșterea productivității muncii... Partidul lansează provocări care nu mai sînt auzite. Activiștii susțin că vor îndepărta aceste sfidări în măsura în care partidul le va asigura un statut și un nivel de viață. Mașina se pornește și toarce într-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
decât la cifra de 2 miliarde 980 milioane, adecă în timp de patrusprezece ani și în urma dezastrurilor suferite, un spor de abia 26 procente. Negreșit că în raport cu sporirea sarcinilor contribuabililor peste puterea lor a trebuit să se producă secarea forțelor productive ale țării și micșorarea avuțiilor particulare. Ca probă necontestabilă arătăm că veniturile domeniilor figurau în bugetul statului, la 1865 cu suma de 17 244 000 la 1871 cu suma de 20 461 000 la 1880 cu suma de 15 000
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întreabă pe ce cale a fost cu putință ca asemenea oameni să iasă la suprafață, nimeni nu-și dă seama cum această populație flotantă a României, fără legături cu pământul și cu neamul țării, fără identitate de interese cu clasele productive și pozitive ale ei, a putut să devină elementul domnitor în România. V Am văzut cu înlesnire ce unitate e în caracterul civilizației noastre de azi, cum ca consistă curat în păzirea formelor esterioare ale culturii apusene, lipsită de orice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]