4,519 matches
-
formă flexibilă de management public. Această schimbare presupune atât o schimbare în rolul guvernării în societate, cât și o modernizare a relației guvern-cetățeni. Cercetări actuale au arătat că cetățenii consideră că statul și administrația publică trebuie să acționeze ca un promotor social și economic. Managementul public modern se referă la: * modernizarea instituțiilor publice și la reducerea costurilor și cheltuielilor publice; * creșterea importanței parteneriatelor între sectorul public, sectorul privat și societatea civilă; * îmbunătățirea calității serviciilor publice; * întărirea responsabilității sociale; * asigurarea unei largi
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
Datele astfel colectate, ca și grupul însuși pot influența dezvoltarea de noi programe în cadrul organizațiilor deja existente sau pot demonstra oportunitatea și utilitatea înființării unora noi. Asistenții sociali vor juca în astfel de situații rolul de agenți ai schimbării, de promotori ai inițiativelor comunitare. În cazul grupurilor în discuție, fiecare participant aduce spre dezbatere atât probleme de interes personal cât și de interes comun. Prin aceasta, grupul se confruntă cu trei tipuri de probleme care rezultă din: * raportul grup-individ (decizia grupului
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
lui José Bové, erijat în erou al luptei antimondializare după ce a devastat un restaurant McDonald's pentru a protesta împotriva penalizării vamale a brânzeturilor de către Statele Unite și despre care unul din tovarășii de luptă spune că e "cel mai bun promotor al brânzei Roquefort", este din acest punct de vedere foarte semnificativă. 122 Cf. analizele lui T. Guelton, op. cit. 123 După expresiile uzuale. Cf. îndeosebi G. Noiriel, Les ouvriers dans la société française, Points-Seuil, Paris, 1986. 124 "Semn suplimentar de "financiarizare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aș fi expus brutalității samsarilor, aș vinde fierul la prețul meu și mă voi bucura în dulcea recreere de a vedea marele nostru popor păcălit în mod rușinos. Chestia asta îl va învăța să se proclame fără încetare precursorul și promotorul oricărui progres în Europa. Oh! toată treabă ar fi picantă și merită osteneala de a fi încercată. Deci, domnul Prohibant se duse la fabrica de făcut legi. Cu altă ocazie poate voi povesti istoria demersurilor sale nevăzute; astăzi nu vreau
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este ruinat; departe de a răspândi șaizeci de mii de franci în fiecare an în corpul social, poate că el i-a rămas dator. În orice caz, el nu mai face obiectul bucuriei furnizorilor săi, nu se mai numără printre promotorii artei și industriei, nu mai este bun la nimic pentru lucrători, nici atât cât rasa sa de cai, pe care o lasă în mizerie. La capătul acelorași zece ani, nu numai că Ariste continuă să-și lanseze veniturile în circulație, dar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
astăzi bogații înspăimântându-se în fața invaziei unei false doctrine căreia ei înșiși i-au pus bazele injuste și ale cărei consecințe credeau că le puteau face în mod pașnic să funcționeze numai spre profitul lor? Da, prohibiționiști, voi ați fost promotorii comunismului. Da, proprietari, voi ați distrus în spirite adevărata noțiune de Proprietate. Această noțiune este dată de Economia politică și voi ați proscris Economia politică pentru că, în numele dreptului de proprietate, ea combătea nedreptele voastre privilegii. Și când școlile moderne, aceste
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ani buni cea mai mare parte a injustițiilor și a inegalităților regimului protector, s-au gândit la rândul lor să rearboreze drapelul libertății comerțului. Bastiat, care privea cu o satisfacție profundă cum se dezvolta această mișcare liberală al cărei principal promotor a fost, s-a grăbit să le furnizeze planul unei "Ligi franceze". O primă reuniune a avut loc la Bordeaux, în data de 23 februarie 1846, în care a fost constituită Asociația bordeleză pentru libertatea schimburilor. Curând mișcarea s-a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se constituie. Bastiat a fost însărcinat să îi scrie programul. După exemplul lui Turgot, care a eliberat muncitorii de opresiunea stăpânirilor și jurandelor 69, el a invocat justiția pentru a-i elibera de povara zdrobitoare a sistemului protector. Și limbajul promotorului Asociației pariziene nu avea mai puțină înălțime și forță decât cel al ministrului lui Ludovic al XVI-lea. Nu se întâmpla oare ca, la trei sferturi de secol distanță, același spirit să reclame, în numele justiției, libertatea și fericirea genului uman
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
inspira radicalii din partidul Liberal britanic și, ulterior, va fi revendicată de mișcarea sindicală britanică (n. tr.). 64 Este vorba de Anti-Corn Law League (Liga Împotriva Legii Cerealelor), fondată în Manchester în anul 1838 de către Richard Cobden și John Bright, promotorii liberului-schimb în Marea Britanie, avându-l ca președinte pe George Wilson și pe care Bastiat a luat-o ca model pentru Asociația pentru Libertatea Schimburilor, fondată de acesta la Bordeaux în februarie 1846. Inițial, Liga Împotriva Legii Cerealelor era o filială
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ales în consiliul de administrație al acestei societăți savante spune: "Mă opun pozițiilor dogmatice cristalizate de anumite medii din științele educației" și propune o reacție în fața acestui "vechi proces catastrofal care denaturează învățământul". Un alt membru al rețelei, Alain Talé, promotor al "Cercului poeților dispăruți bis", afirmă că "ucenicii vrăjitori care domnesc în bastioanele IUFM și care adesea s-au grăbit, din dezgust sau carierism, să părăsească învățământul real pentru teoriile academice" sunt "niște nostalgici, inconștienți sau nu, ai diverselor totalitarisme
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
analizei, ci mai degrabă modul în care poate fi elaborată, implementată și perpetuată o acțiune publică ineficace, costisitoare și în final periculoasă. Povestea oficială a DARE42 este cea a unui succes story cum rar s-au văzut. Iată ce spun promotorii programului: "În 1983, confruntându-se cu o problemă tot mai mare a consumului de droguri în rândul tinerilor, Los Angeles Police Department, sub conducerea comandantului Daryl Gates, a decis că era necesară nouă abordare pentru a combate consumul de droguri
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de care echipele au atâta nevoie. De aceea este mai greu pentru echipele educative să adopte asemenea programe și, de foarte multe ori, riscul este de a se lăsa pe mâna "specialistului", adică a creatorului proiectului, care este uneori și promotorul financiar. Avem aici un risc real de blocare a inovației. Există, totodată, un risc important de a trece sub tăcere evaluările negative sau de a exagera evaluările pozitive, când acestea sunt făcute chiar de promotorii programelor. De altfel, rezultatele unor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
proiectului, care este uneori și promotorul financiar. Avem aici un risc real de blocare a inovației. Există, totodată, un risc important de a trece sub tăcere evaluările negative sau de a exagera evaluările pozitive, când acestea sunt făcute chiar de promotorii programelor. De altfel, rezultatele unor programe celebre sunt uneori neverosimile. Cum subliniază Wilson și Lipsey (2003), una dintre principalele probleme este că programele evaluate sunt, de obicei, programe de "demonstrație", monitorizate de la un capăt la altul de creatorii lor, de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
rock asigură distracția multor oameni, în speciali tineri, furnizează un număr de locuri de muncă și reprezintă o cale a mobilității sociale. Din perspectiva conflictului, formațiile rock sunt în competiție unele cu altele pentru ascultători, dar și cu managerii și promotorii, cu studiourile de înregistrare pentru împărțirea câștigurilor, ca să nu mai menționăm aici conflictul dintre părinți și adolescenți asupra a ce constituie muzică. Desigur că conflictul dintre generații este funcțional pentru industria muzicii. Astfel fiecare nouă generație caută să se delimiteze
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
se află în industria manufacturieră și cel puțin una din patru slujbe se află în serviciile asociate ce depind de industrie fie ca furnizor fie în calitate de client. 80% din toată cercetarea-dezvoltarea sectorului privat are loc în industrie, aceasta constituind un promotor al inovației și un furnizor de soluții pentru provocările cu care se confruntă societățile noastre. Este esențială creșterea productivității în industrie și în serviciile asociate pentru a sprijini redresarea creșterii și a locurilor de muncă, restaurarea sănătății și durabilității economiei
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
de problemă, să precizăm că cibernetica de ordinul trei, dezvoltată practic în ultimul deceniu al secolului XX, este cibernetica cu impact social, sau cibernetica sistemelor conceptuale. Plecând de la constatarea că sistemele sociale reprezintă ceva diferit de sistemele fizice, Umpleby, principalul promotor al unei astfel de concepții, spunea: „Când teoriile despre fenomenele fizice se schimbă, presupunem că fenomenele însele nu se schimbă. De exemplu, când fizicienii si-au schimbat concepția trecând de la mecanica newtoniană clasică la mecanica cuantică, comportamentul atomilor nu s-
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sistemelor complexe „este preocupată mai mult cu problemele relațiilor, structurii și interdependenței decât cu atributele și proprietățile particulare ale diferitelor tipuri de obiecte.” John H. Holland, un membru de seamă al Școlii de complexitate de la Santa Fe și unul dintre promotorii concepției științifice privind agenții și sistemele multiagent, în cartea sa Hidden Order: How Adaptation Builds Complexity, începe cu descrierea elementelor de bază, agenți, meta-agenți și adaptare pentru a ajunge la ideea de sistem adaptiv complex care, după părerea sa, este
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sociale dintr-o anumită comunitate, contacte științifice dintr-o comunitate de oameni de știință ș.a. Sociologia și alte științe sociale au fost, de-a lungul timpului, interesate de astfel de rețele. Sociologi precum Jacob Moreno sau Elton Mayo au fost promotorii unor metode cantitative de studiu al grupurilor mici (primul a studiat relațiile de prietenie dintr-un colegiu, iar al doilea rețelele sociale create între muncitorii din fabricile din Chicago). Anatol Rapaport a fost printre primii matematicieni preocupați de proprietățile cantitative
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
la fel cum „subiectul epistemic” descoperea adevărurile. Acest subiect etic a fost caracterizat În mai multe feluri: observatorul imparțial, universalitatea, vălul ignoranței. Teoria observatorului imparțial propune o folosire a inteligenței „imparțiale, lipsite de interese și egoism, ce cântărește toate implicațiile”. Promotorul a fost Adam Smith, care scrie: „Încercăm să ne analizăm propriul comportament așa cum ne imaginăm că ar face-o un spectator onest și imparțial. Dacă, punându-ne În locul acestuia și reușind să pătrundem În toate pasiunile și motivele care au
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
redactat la Iași, cu V. Alexandrescu (Ureche) ziarul Zimbru și Vulturul, începând de la l noiembrie 1858 și cu M. Kogălniceanu, V. Alexandrescu (Ureche) și V. Mălinescu Steaua Dunării, iar la Bârlad Semănătorul, fiind în același timp, dimpreună cu I. Popescu, promotor al asociației primei tipografii „Unirea", care a dat naștere primului organ de publicitate în județul Tutova. Despre el se pot afla date suplimentare și din ziarele locale: Tutova, Vocea Tutovei (26 ianuarie 1903), Paloda (23 ianuarie 1903 și l ianuarie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
viața. Domnului Prof. dr. Dumitru V. Marin, Director General Televiziunea Vaslui MESAJUL Domnului Emil Constantinescu Președintele României 1996-2000 Salut cu prețuire și afecțiune aniversarea celor 15 ani de existență a Televiziunii Vaslui, care a devenit, în tot acest timp, un promotor al dorinței de a evalua lucrurile și oamenii fără prejudecăț i, cu profund respect pentru deontologia jurnalistică. Am remarcat, atunci când am avut plăcerea să fiu invitat de onoare al Televiziunii Vaslui, onestitatea intelectuală și orgoliul meseriei bine făcute. Vă felicit
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
invitat toată presa de orice fel din județ, trecând peste orice fel de reținere și renunțând la ierarhizări ab initio. Ar fi, zic eu, o dovadă că nu port ranchiună nimănui, că-mi exercit rolul de președinte UZP și de promotor al unei profesii care va mai avea căutare un timp, elitistă (și etilistă !) prin ocupație, subculturală prin pregătirea actuală. Radiografia momentului mi-ar "spune" că cel puțin jumătate dintre ziari știi locali n-au studii superioare și cel puțin 1
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
interviu (înaintea BBC) lui Mircea Snegur iar apoi pe estrada din centru stăteau colaboratorii TVV. GRIGORE VIERU era un tip plăpând, cam străin de lume dar mereu arătat mulțimii pentru valoarea sa: POETUL cel dintâi al Moldovei în renaștere, și promotor al limbii române unice... Avea darul de a fi printre marii 189 prieteni chiar din prima clipă. A avut, cred, printre cei mai statornici prieteni pe Adrian Păunescu, Theodor Codreanu (Huși), academicianul Mihai Cimpoi și a fost imediat "naturalizat" la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Zamfir de la Deleni, primar într-o comună, mică dar cu mari ambiții. Cultura înseamnă formații locale și invitate, participarea comunității și... foc de artificii pentru un sufletist ca Victor Popa de la Dodești... Până la urmă constatăm cu plăcere că mai există promotori ai culturii locale dintre primari... și asta e bine. Mi se pare că e mai puțin bine să avem "mesageri" culturali ca Sofia Vicoveanca pe... bani prea mulți! Dacă ea primește vreo 25 de milioane pentru un "concert" de o
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Moldaviae", difuzate pe TVR 2 și TVR 3, și a realizat documentare de televiziune. Pentru acestea a primit 10 premii naționale și unul internațional la Festivalurile de profil. Din 2003 este directorul Studioului Teritorial Iași al Televiziunii Române, fiind unul dintre promotorii canalului TVR 3, canal tv dedicat în exclusivitate vieții regionale. A publicat două cărți : "Fenomenul Penicilina", publicistică, 2001 și "Curajul de a crede în victorie", publicistică, 2007. Este vicepreședinte al Asociației scriitorilor și jurnaliștilor de turism și membru în Consiliul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]