106,097 matches
-
care era în stare, să-i facă onoarea de a-l accepta că discipol. —Vreau să devin Mare Navigator, spuse. Cineva care să poată urma, de departe, darele lăsate de vasul sau. Ochii profunzi ai celui al cărui nume se pronunță cu infinit respect îl cercetară pe tânărul înăltuț, cu trăsături frumoase și cu o expresie de nerăbdare pe chip, a cărui viața părea că depinde de răspunsul său și, după ce cugeta câteva clipe, îi arăta o linie lungă care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
acru dintotdeauna. Cu ce simțăminte s-ar îmbarcă, dacă ar ști că vasul a trecut peste trupul tatălui lor? În cele din urmă, privirile celor prezenți se întoarseră către Hiro Tavaeárii, căci în definitiv el era cel care trebuia să pronunțe ultimul cuvânt. Era evident că aceasta avea să fie cea mai grea hotărâre pe care trebuise s-o ia vreodată venerabilul maestru al lui Tapú Tetuanúi, căci n-ar fi vrut pentru nimic în lume să condamne la moarte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Ochii lui, obișnuiți cu întunericul, nu pierdeau nici un gest al lui Miti Matái, conștient fiind că, într-o zi, când va fi la rândul lui căpitan, va trebui să știe să dea și el, aproape fără să fie nevoie să pronunțe vreun cuvânt, comenzile care să facă vasul să înainteze fără dificultate în direcția dorită. Semnul discret al mâinii ștăngi, care îi arăta cârmaciului cum să corecteze traiectoria; gestul imperativ prin care le cerea marinărilor să ridice un pic pânzele; felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Poate că de ei se ascund. Crezi că sunt zei? Eu nu prea mă pricep la zei, răspunse. Doar Tahúa ar fi în măsură să spună dacă sunt sau nu, dar, din nefericire, Marii Preoți nu prea obișnuiesc să se pronunțe în nici o problemă. Eu, cel putin, nu am cunoscut nici unul care să spună ce crede cu adevarat. Dar tu ce crezi? Căpitanul Mararei cugeta îndelung, ca și cum ar fi vrut să se convingă el însuși de ceva care nu îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
în care doar două persoane păreau să-și fi păstrat sângele rece: gânditorul Navigator-Căpitan, ai cărui ochi nu pierdeau nimic din ceea ce se petrecea în jurul lui, si zâmbitoarea Anuanúa, în vreme ce Tapú Tetuanúi își amintea de cuvintele pe care Navigatorul-Căpitan le pronunțase cu mult timp în urmă: „Marara este un vas foarte rapid, dar în nici un caz nu ar putea rezista ciocnirii cu o navă de război“. În timpul schimbului de prizonieri, băiatul avusese ocazia să analizeze vasul inamic, și trebuia să admită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
împinse copilul afară, ca și cum s-ar fi eliberat de o povară insuportabila. Vahíne Tiaré lua copilul, inca plin de sânge și cu cordonul ombilical atârnându-i, si se prezenta cu el în fața căpitanului navei, care privea în continuare orizontul. Nu pronunțară nici un cuvânt. Femeia schița un gest prin care întreba ce să facă cu chestia aia, iar Navigatorul Căpitan se mulțumi să-i indice apă, printr-o mișcare aproape imperceptibila a capului. Se auzi un plescăit, un plâns de câteva secunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
aproape imperceptibila a capului. Se auzi un plescăit, un plâns de câteva secunde și, imediat, un rechin mic, cu ochi reci, puse stăpânire pe pradă însângerata și dispăru cu ea în adâncimile întunecoase ale oceanului. În noaptea aceea, nimeni nu pronunța nici măcar un sigur cuvânt. Doar spre răsăritul soarelui, se auzi un nou strigat: —Octar!!... Două zile mai târziu, cănd Miti Matái scoase scândurile din apă, inimile tuturor parura să se strângă, iar unele dintre femei chiar păliră vizibil. Zeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
din clipă în care, după venirea întunericului, aveau să înceapă să se târască afară din ascunzătoare. Niciodată întunericul n-a fost atât de profund - nici atât de iubit - și niciodată n-a fost mai bine folosit. Se strecurară cu toții, fără să pronunțe un cuvant și fără să facă nici măcar un singur gest inutil, până în locul unde se găsea carena dreapta a Mararei și, după ce dădură la o parte, în liniște, camuflajul, începură să o târască centimetru cu centimetru către țărmul dinspre ocean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-le între degetul mare și arătător, spune: Villa Diodati e aia în care lordul Byron a violat-o pe Mary Shelley. Și doamna Clark spune: — Ba nu-i aia. Condamnați cu toții să avem dreptate. Despre orice lucru asupra căruia ne pronunțăm. În lumea asta instabilă, fluidă, în care toți au dreptate și orice idee e corectă în momentul în care treci la fapte, ar spune domnul Whittier, singurul lucru sigur e ceea ce promiți. Trei luni, ați promis, spune domnul Whittier prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
înroșită de mângâieri. Cu cât maratonul dura mai mult, cu atât recompensa trebuia să crească la proporții tot mai incredibile. Apoi, în cât timp îi ia unui doctor să-ți spună că boala ta e mortală sau unui judecător să pronunțe o condamnare la moarte, au terminat. Soții Clark își făcuseră unul altuia toate lucrurile imaginabile. Le mai rămânea doar montajul. Asta trebuia să fie partea amuzantă. Diferența între cum arăți și cum te vezi e de ajuns pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Strâgaaa cât o țânea gugura: Vai, vai, vai ci durieri, Iotiti, bre, vaporiu cum chieri Șî marinarii cum plânji: Îh! Îh! Cum plânji cu lacrimi di sânji!" Făcea "Îh!Îh!" după un moment de pauză, trăgând aer în piept în timp ce pronunța cuvintele, scoțând un oftat șuierat și înghițit, că toată lumea izbucnea în râs. O rugau să cânte, iar și iar și Luana nu se plictisea niciodată. Când melodia se termină, unchiul Dali și partenera lui se pregătiră pentru dansul următor dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
noapte, într-o afacere încâlcită cu o englezoaică. O înnebunea zilnic pe Luana cu ideile lui fanteziste, cu speranțele născute din imaginile minții, montate în a vedea afaceri prospere la adăpostul relațiilor Marinei cu străinătatea. Se agita frenetic prin casă, pronunțând la fiecare cinci minute numele doamnei Bumbescu. Marina în sus, Marina în jos, întreaga zi, spre exasperarea nevestei. Până la marile realizări, Ștefan urma să facă două drumuri în Ungaria de unde, împreună cu alți băieți, avea să aducă mașini pentru ca doamna Bumbescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și femeia râse sarcastic de neghiobia lui. Se răzbunau unul pe celălalt și se legau de toate nimicurile pentru a-și face rău reciproc. Luana simți că începe să obosească. Se credea, din ce în ce mai mult, prinsă într-o capcană fără ieșire. Pronunță, într-o discuție cu familia Darie, cuvântul divorț și Iuliana se înfioră. Îți dai seama ce spui? Oricât de încăpățânat ar fi Ștefan, el nu merită asta. Te iubește și mai devreme sau mai târziu va face cum spui tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în plâns. Lacrimi amare, puhoaie devastatoare gata să inunde pământul, arzându-i obrajii, pustiindu-i sufletul, perdea opacă și dureroasă prin care nu reușea să vadă drumul pe care trebuia să apuce. CAPITOLUL V Lumina ochilor mei Divorțul s-a pronunțat într-o zi de august. În momentul în care căsătoria a fost declarată desfăcută, Ștefan a luat-o de mână și-au ieșit împreună afară. Sanda i-a ajuns din urmă, hohotind de plâns. Nu-i venea să creadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fi avut nici o amintire despre cei de acolo sau despre acea perioadă din viața ei. Dar nu exista scăpare, nu putea să uite nimic. — Ăă, păi, cred că da! Dovada e cât se poate de grăitoare, nu? Când auzise numele pronunțat Întocmai cum și-l rostea Karl, cu un „v“ moale și cu un „g“ la fel de moale, aproape imperceptibile, a simțit că o cuprinde amețeala. Nu era În stare să audă vocea aceea venind din acest trup. L-a privit pe
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
spusese prima oară s-a terminat cu mine. De obicei ținea minte asemenea amănunte, clipele când i se Întâmpla ceva important. Fusese o vreme când putea să Își amintească o conversație Întreagă, timbrul și intonațiile glasului cuiva, felul În care pronunța fiecare vorbă. Felul În care i se spunea, aproape În șoaptă: N-am să te uit niciodată. A Închis ochii și a Încercat să Își aducă totul aminte. A Încercat să nu mai audă tropăitul de pe acoperișul mașinii și să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
tatăl lui. — Cu totul Împotriva principiilor mele, a explicat Z mai târziu, m-am dus să vorbesc cu tata. Adam Îmi spusese că Își caută tatăl adoptiv și nu-i nici un secret că tata are relații. Mi-e silă să pronunț cuvântul ăsta. Nu pot să sufăr nici măcar să-l am În minte, mă umple de rușine. Dar altă posibilitate n-aveam. Ca să obții ceva rapid În țara asta, e singura cale. Aș zice chiar că În țara asta nici nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
oraș la facultate și, întâmplător sau nu, unul era fiu de doctor, altul de director de școală și altul de primar. Tatăl rămânea gânditor, cu privirea în gol. Ochii în înțepeneau pe globii oculari împânziți cu vinișoare roșiatice. Evita să pronunțe cuvântul examen. Poate asta era singura anomalie observată la el în această perioadă. În casă, la masa de seară, le mai spunea câte ceva despre domnul Iliescu, despre plecarea mereu amânată a doamnei Natalini, o femeie bătrână care locuia în cartierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
auzea strigătul răstit al instructorului: Stângul, stângul, răzbătând dincolo de ritmul cadenței. Mă, acela, păstrează distanța, stânga împrejur. Grupul albastru de elevi mergând în susul și-n josul aleii, printre sălciile cu frunzele crețe. Acest final nu-i tocmai un paradox, se pronunță Alexe. Da, probabil, le răspunse Carmina, dar după ce-ți petreci câțiva ani lângă un om te înveți cu felul lui de a fi și-ți vine greu să realizezi adevărul. Ovidiu era un om extrem de planificat. Dacă întâmplător îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în accident feroviar și anii stați cu un om în brațele lui trebuie pierduți în lapsus și casa cu animale trebuie arsă, și împinsul capului: go!... trebuie tăiat din umăr, și Postinor trebuie îndesat înapoi în gura care l-a pronunțat, și nu e o treabă superficială, Toni, mie îmi place mult de tine, trebuie trepănată pe viu și servită la masă cu lingurița ca din pepene galben, și dacă nu e dragoste, nu e, trebuie întoarsă și mușcată din coadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
ochiul care stă de veghe pentru tine. Ea este consolarea la tristețe, speranța la deznădejde, forța la neputință, este izvorul afecțiunii, milei, compătimirii și iertării. Și cine nu simte în ochii lui arzând o lacrimă de emoție și recunoștință, când pronunțând cuvântul Mama, evocă ființa iubită ce se apleacă înfrigurată de griji peste leagănul copilului, sau deznădejdile adolescenței? Vis tainic de lumină și tandrețe, mama trăiește în fiecare trandafir deschis dimineața sub boabele de rouă, în fiecare floare de la fereastră, în
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
termenul „educațional”. b stabilește Codul de etică profesională și monitorizează aplicarea acestuia; c validează fișele de autoevaluare ale personalului angajat al unității de învățământ, în baza cărora se stabilește calificativul anual; Deoarece vorbim de consiliul profesoral, acesta nu se poate pronunța decât asupra fișelor personalului didactic de predare al unității, sens în care se impune și modificarea textului. d propune consiliului de administrație măsuri de optimizare a procesului didactic; (Pentru o exprimare corectă, se înlocuiește sintagma „procesului didactic” cu sintagma „actului
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Superior are ca atribuții principale elaborarea și actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învățământului superior și prognoza evoluției acestuia în raport cu dinamica pieței muncii. Acest consiliu publică anual datele corespunzătoare acestor indicatori. (2 Consiliul de Etică și Management Universitar se pronunță asupra litigiilor de etică universitară și are ca principale atribuții: a monitorizarea punerii în aplicare a politicilor de etică universitară la nivelul sistemului de învățământ superior; b auditarea comisiilor de etică din universități și prezentarea unui raport anual privind etica
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
speță, consiliul de administrație nu este abilitat să emită decizii. (4 Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Dacă în termen de 30 de zile consiliul local/consiliul județean nu se pronunță asupra contractului de management, acesta se consideră aprobat tacit. (Nu înțelegem care este rolul consiliului local, respectiv al consiliului județean în materia contractului de management; în cazul în care legiuitorului ar fi avut intenția de a supune dezbaterilor, în cadrul consiliului
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
râd ca noi. Demult ar fi fost Îngropați de vii. Îmi permiteți să dau un telefon acasă? Vorbesc puțin. Telefonul era la Îndemână pe o măsuță din lemn de stejar. Alături un taburet din aceeași esență! Gheretă formă numărul rar, pronunțând precaut fiecare cifră pentru a evita Încurcăturile. Așteptând declicul Își drese vocea ca Înaintea unei mari Încercări. Alo, casa Gheretă? Zorela? Te sărut. Aici Gheretă. Cum o mai duci? Bine. Mă bucur. Te-am sunat să-ți spun că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]