3,405 matches
-
cu inhibitori de aromatază, cu rezultate promițătoare . Un aspect important al problemei copiilor cu talie mică idiopatică ar fi dacă terapia este însoțită de un beneficiu semnificativ pentru copilul tratat. în acest sens, numeroase studii au încercat să evalueze impactul psihosocial al taliei mici. Concluziile acestor studii sunt, din păcate, extrem de variate, de multe ori conflictuale de la probleme severe de integrare ale acestor copii până la o integrare perfectă, fără afectarea calității vieții. Această variabilitate depinde mai ales de alegerea diverselor metode
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
măsurarea taliei copilului, ci și lungimea segmentelor corpului, precum și circumferința craniului, pentru a depista unele dismorfisme care pot însoți tulburările de creștere . O talie mică armonioasă se găsește în anumite afecțiuni (nanism hipofizar, dar și talie mică idiopatică, malnutriție, nanism psihosocial), în timp ce o talie mică dizarmonică se întâlnește în alte afecțiuni (sindrom Turner, sindrom Noonan, nanism mixedematos, acondroplazie etc. vezi antecapitolele respective). înainte de măsurătorile auxologice menționate mai sus, care trebuie evaluate utilizând curbele de creștere pentru populația normală, consultul unui copil
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
socio-afective (personalitatea, inteligența cognitivă și afectivă, realizările școlare și sociale) reprezintă factorii cei mai importanți pentru apariția și emergența diferențelor individuale relativ stabile. Chiar dacă psihologii admit o influență relativă a factorilor genetici în dezvoltarea agresivității, psihologii sociali privilegiază rolul factorilor psihosociali și de mediu pentru a explica comportamentul agresiv al oamenilor. Locurile de socializare ale copilului (familia, școala, mijloacele media, diversele instituții) alcătuiesc factorii importanți în dezvoltarea agresivității. Satisfacerea nevoilor fundamentale ale copilului depinde de intervenția agenților de socializare. Factorii psihologici
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe termen lung cu cele pe termen scurt ar putea duce la o corelație pozitivă între retrăirea activității zilnice și creșterea comportamentului agresiv. Capitolul IV Procesele ce influențează comportamentul agresiv Chiar dacă obiectivul acestei cărți constă în a explica rolul factorilor psihosociali asupra comportamentelor agresive ca manifestări sociale, trebuie totuși să ținem cont de contribuția factorilor biologici asupra felului în care agresivitatea se organizează și se exprimă. Vom examina, într-o primă etapă, rolul factorilor biologici în manifestarea comportamentelor agresive. Apoi vom
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
studia felul în care aceste comportamente influențează alte niveluri de funcționare psihologică. Factorii biologici ai comportamentului agresiv uman Procesele biologice intervin în mod obligatoriu în manifestarea agresivității, dar ca și în cazul altor activități psihologice, intervenția lor depinde de factorii psihosociali (a se vedea Panksepp, 2000; Roubertoux, Nosten-Bertrand și Carlier, 1990). Pentru că există foarte multe studii asupra comportamentului agresiv la animale (Panksepp, 2000; Renfrew, 1997), lucrarea noastră se va centra doar pe rolul proceselor biologice în manifestarea comportamentelor agresive umane. Vom
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
corelație puternică între susținerea înarmării nucleare și tendința militaristă. Evaluarea comportamentului agresiv a relevat însă o corelație slabă a acestuia cu atitudinea față de război sau față de înarmarea nucleară. În încercarea de a explica fenomenul războiului, psihologii sociali insistă pe procesele psihosociale subiacente actelor de violență, referindu-se și la genocid. Pentru Bandura (1999), procesele de autoreglare, bazate pe vinovăție sau pe teama de a primi o sancțiune socială, și în mod normal destul de eficiente pentru a reduce agresivitatea, devin inoperante în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
maltratați din fragedă copilărie manifestă o stimă de sine mult mai scăzută decât cei a căror maltratare a debutat mai târziu. Briere și Runtz consideră că în istoria individului violențele fizice și psihologice se suprapun, ducând la apariția unor probleme psihosociale mult mai profunde. Maltratarea sexuală se referă la folosirea corpului copilului pentru plăcerea sexuală a unei persoane mai în vârstă, oricare n-ar fi relația dintre protagoniști și în afara absenței sau prezenței constrângerilor (Straus et al., 1993). Abuzul sexual poate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Platforms in Learning Environments 37-51). Berlin, Heidelberg: Springer. Albu, G. (2008). Comunicarea interpersonală: aspecte formative și valențe psihologice. Iași: Institutul European. Albulescu, I. (2008). Pragmatica predării: activitatea profesorului între rutină și creativitate. Pitești: Paralela 45. Alecu, S. (2002). O abordare psihosocială a comunicării didactice. În Teorii moderne și tehnici eficace de comunicare didactică (24-33). București: Editura ASE. Alexandrescu, F., & Micle, M.I. (2002). Tehnici de comunicare interpersonală. București: Asociația Română de Psihologie Transpersonală. Banham, M. (ed.). (1990). The Cambridge Guide to World
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Alexandra Borș. București: Editura Trei. Collett, P. (2006). Cartea gesturilor europene. Traducere de Andreea Răsuceanu. București: Editura Trei. Collister, L. B. (2011). "*-repair in Online Discourse". Journal of Pragmatics, 43, 918-921. Coman, A. (2008). Tehnici de comunicare: proceduri și mecanisme psihosociale. București: Editura C.H. Beck. Commarmond, G., & Exiga, A. (2003). Arta de a comunica și de a convinge. Traducere de Beatrice Stanciu. Iași: Polirom. Condrill, J., & Bough, B. (2005). Învață rapid, comunică eficient. Traducere de Alexandra Borș. București: Curtea Veche Publishing
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
semeni se plasau pe locuri ceva mai modeste, cu doar 11% în Milano, respectiv 10% în Bologna. De ce se întîmplă toate acestea? Răspunsurile sunt diferite. Cele mai frecvente invocă drept explicație a violențelor, crimelor și violurilor criza ecomomică și coercițiile psihosociale. Citez din presă: " grija banilor, a dificultăților achitării datoriilor la instituțiile bancare, lipsa locurilor de muncă, presiunile de acoperire a nevoilor familiei, toate acestea pot declanșa creșteri ale numărului de jafuri, agresiuni, furturi, violuri și omoruri". Răspuns greșit. Este simplu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
deloc importanța acestori factori în apariția și dezvoltarea stresului și depresiei. Cred însă că lipsește din enumerare categoria cea mai importantă a factorilor cauzatori la limită de boală, crimă sau sinucidere. Este vorba de categoria factorilor spirituali. Înainte de a fi psihosocială, fizică sau biologică, cauza bolii este una spirituală. Într-un sens mai larg, culturală. De acest fapt ar trebui să țină seama mai mult fanii exclusiviști ai tratamentului farmacologic. Probleme profunde, cum este cea a lipsei de sens a vieții
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
pentru România momentului de față. "Raportul Comisiei Prezidențiale privind analiza Riscurilor Sociale și Demografice" este o necesară și profesionistă radiografie a maladiilor sociale românești, dar și o invitație de a găsi urgent cele mai bune și eficiente forme de terapie psihosocială și spirituală. Trăiesc românii "cu frica-n sân" ? În mod inspirat, un sondaj CURS (25 septembrie 7 octombrie 2009) radiografiază fenomenologia fricii la români. Sunt românii fricoși? Ce forme ale fricii ne bântuiau înainte de 1989 și ce tipuri de frică
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și economice” (124). 3. Psihologia socială își exportă metodele și tehnicile de cercetare în domeniul comunicării de masă. Odată cu acest export metodologic, psihologia socială impune o concepție asupra comunicării ca fiind un proces de influență socială. Problema principală, din perspectivă psihosocială, este modalitatea în care să fie controlată, administrată interacțiunea socială astfel încât să se obțină rezultatele dorite/anticipate. Dată fiind apropierea dintre psihologia socială și perspectiva asupra comunicării ca proces de influență, nu este surprinzător faptul că teoriile clasice propuse la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
par cel puțin surprinzătoare. Kurt Lewin - o nouă contribuție la dezvoltarea cercetării aplicate Contribuția lui Kurt Lewin la apariția studiului comunicării - apreciată drept întemeietoare - poate fi explicată în cel puțin trei registre: 1. Pledează pentru abordarea empirică, experimentală a fenomenelor psihosociale, subliniind că esența științei - inclusiv a științelor sociale - o reprezintă articularea teoriilor care pot fi testate empiric. 2. Aduce în centrul atenției grupul, plasându-l în inima proceselor de comunicare și a teoriilor despre comunicare. 3. Inițiază și dezvoltă cercetări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
etc.) se concentrează doar asupra simptomelor direct observabile, asupra variabilelor comportamentale. Este ca și cum fizicianul ar fi preocupat doar de citirea instrumentelor, și nu de legile care exprimă relații dintre entități dinamice subiacente, cum ar fi presiunea, energia, temperatura. Cercetătorul fenomenelor psihosociale trebuie să găsească aceste entități dinamice subiacente, să stabilească relații între ele și să urmărească, pur și simplu, mișcările acului indicator ale unui instrument (Lewin, 1947a, apud Visscher și Nicolau, 2001, 61-65). În acest context se explică mottoul care l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
oferă individului un punct de vedere, o perspectivă, un set de înțelesuri deja constituite. De aceea, atunci când individul recepționează un mesaj în procesul de comunicare, înțelesul mesajului este determinat, în parte, de grupul său de apartenență. Kurt Lewin concepe fenomenele psihosociale sub forma unor câmpuri aflate într-un echilibru cvasistabil. Atunci când individul este supus persuasiunii, forța care îl împinge să se îndepărteze de norma de grup crește. Pentru menținerea echilibrului, crește și forța opusă - rezistența la schimbare. În acest caz, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Nu sunt puține situațiile în care, disfuncțiile apărute la acest nivel afectează profund calitatea procesului instructiv-educativ, efectele reflectându-se în calitatea și rezultatele elevilor. Vorbim, așadar, de cel puțin două dimensiuni ale dezvoltării organizației școlare: dimensiunea teleologico-structurală și dimensiunea interacțională, psihosocială. Neglijarea uneia sau alteia dintre cele două direcții conduce, inevitabil, la adoptarea de către cadrele didactice a unor comportamente defensive, adevărate mecanisme de apărare a eu-lui de aspectele inevitabile ale realității în schimbare. Pentru a preîntâmpina situațiile de acest gen se
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Aceeași pe care o acordă organizațiile postmoderne, ea devenind conștientă că regulile și structura ierarhică piramidală nu sunt perfect compatibile cu succesul. În acest sens, cum am putea defini climatul școlii? El exprimă, susține Miles (1978, p. 46) "caracteristicile relațiilor psihosociale din școală, tipul de autoritate, gradul de motivare și de mobilizare a resurselor umane, stările de satisfacție sau insatisfacție, gradul de coeziune din comunitatea școlară". Acesta descrie ceea ce E. Păun (1999, p. 117) numește etosul organizației școlare, definindu-l ca
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schematizare a comunicării, de ignorare a factorului uman (individul sau grupul), redus la un simplu operator tehnic. Acest model, consideră L. Iacob (1996, p. 185), "nu mai poate satisface. Emițătorul este fie o abstracție, fie este tratat mecanicist, fără statut psihosocial, receptorul este văzut ca mașină de reacționat, sub rezerva de a fi bine stimulat, iar mesajul este o transparență codată care asigură reversibilitatea perfectă a operațiilor de codificare și de decodificare, fiind axiomatizată, fapt inexistent în realitate". Cea de-a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
mai mari în situația în care managerul deține atât autoritatea, cât și puterea de a mobiliza resursele umane. Orientările actuale ale managementului solicită mutarea accentului de pe structurile formale, spre funcții și relații, de pe latura strict administrativă, rațională, cognitiv-analitică, pe dimensiunea psihosocială, intuitivă, vizionară și acțională a conducerii. Definit fie ca artă sau știință a conducerii, fie ca proces de planificare, organizare, conducere și evaluare a unei activități, astăzi este unanim recunoscut faptul că paternitatea managementului revine domeniului economic, fiind strict legat
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
unei organizații, dar nu considerăm că se poate delimita tranșant un stil "bun" sau un stil "ineficient", ci mai degrabă un stil adaptat sau neadaptat cerințelor contextuale. De asemenea, considerăm că în compoziția stilului managerial regăsim în egală măsură aspecte psihosociale și manageriale, formate în contact cu situații externe, iar schimbarea stilului nu presupune obligativitatea schimbării trăsăturilor de personalitate. Controversele legate de importanța stilului managerial au determinat o mutație de accent, de pe personalitatea și stilul managerial pe situația/contextul în care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
le îndeplinească un manager școlar profesionist, detaliate prin competențe specifice și categorii de activități, devenind în același timp și un instrument de evaluare a gradului de eficiență înregistrat la nivelul școlii. Este vorba despre: * Competențe de comunicare și relaționare; * Competențe psihosociale; * Competențe de utilizare a calculatorului; * Competențe de conducere și coordonare; * Competențe de evaluare; * Competențe de gestionare și administrare; * Competențe care vizează dezvoltarea instituțională; * Competențe care vizează self-managementul. În contextul unei dinamici a schimbărilor educaționale, dobândirea acestor competențe oferă managerului școlar
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Gamble, T. K., Gamble, M., 1993, Communication Works, McGraw Hill, New York. Gazier, B., 2003, Strategiile resurselor umane, Institutul European, Iași. Goffman, E., 1959, The Prezentation of Self in Everyday Life, Doubleday Anchor Boocks, New York. Golu, P., 1989, Fenomene și procese psihosociale, Editura Științifică și Encoiclopedică, București. Graham, H. T., Bennet, R., 1998, Human Resources Management, Pitman Publications. Greenberg, J., Baron, R., 1993, Behaviour in Organizations, Allyn & Bacon, Boston. Haag, D., 1981, Pour le droit a l'éducation: quelle gestion, UNESCO, Paris
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de atașament Absența pierderii atașamentului Caracteristici particulare Reducerea plăcii bacteriene limitează severitatea leziunii Reversibilitate după încetarea administrării de contraceptive orale Reversibilitatea odată cu controlul statusului diabetic. Reducerea plăcii bacteriene limitează severitatea leziunii Gingivita ulcero-necrotică Debut Debutul este asociat cu creșterea stresului psihosocial, creșterea cerințelor fizice concomitent cu scăderea aportului alimentar Clinic Ulcerația papilelor acoperite de pseudomembranele cenușii, cu sângerare și dureri extreme sunt semnele caracteristice; sângerarea este aproape spontană, limfadenopatie, halena fetida, febra. Atașament Pierderea de atașament și de os nu sunt
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
caracteristice; sângerarea este aproape spontană, limfadenopatie, halena fetida, febra. Atașament Pierderea de atașament și de os nu sunt frecvente dar pot apare după multiple episoade recurente Etiologie Bacteroides melaninogenicus, B.intermedius, Prevotella intermedia, Fusobacterium, Treponema și Selenomonas. Factori predispozanți: stresul psihosocial, imunosupresia, malnutriția, fumatul, gingivite preexistențe, traumatisme. AFECTĂRI ALE PARODONȚIULUI DE SUSȚINERE Majoritatea parodontopatiilor au natură inflamatorie. În bolile parodontale, agresiunea provine inițial din invazia produșilor microbieni în țesuturile gingivale. Corpul caută să neutralizeze sau să distrugă iritanții microbieni și să
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]