5,478 matches
-
și cu doar cinci minute Înainte de Înfiorătorul asasinat al lui Sher Singh vorbisem cu el sub un copac din grădină, unde Îmi spuse să rămân până se va Întoarce. Întrevederea noastră avea ca subiect utilajele și fabrica de praf de pușcă pe care Dhian Singh Îmi poruncise să i-o construiesc. Într-o duminică, cu numai patru zile Înainte, Sher Singh inspectase stabilimentul și fusese atât de satisfăcut, Încât Îmi puse el Însuși la Încheieturile mâinilor două perechi de brățări din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lucru, iar Jewahir Singh- de acum vizir -, Înlocuindu-l pe Hira Singh, nu numai că mă Întâmpină cu un zâmbet prietenesc, dar Îmi și oferi În cursul aceleiași zile fosta mea funcție de medic și director al fabricii de praf de pușcă. Asemenea predecesorilor săi, Jewahir Singh nu avea să se bucure prea mult timp de rangul său. El, Împreună cu celebra sclavă Mungela, formau un partid În cadrul opoziției, În timp ce Lal Singh și r³nș Chunda erau ceilalți adversari ai guvernului. Deși guvernul depindea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Sir Henry Lawrence 232. Una dintre primele măsuri pe care le-a luat a fost reducerea armatei și suspendarea câtorva stabilimente care se ocupau cu fabricarea obiectelor de uz militar; printre acestea se număra și fabrica mea de praf de pușcă. În locul lor a fost ridicat, sub conducerea durbarului, un spital situat În apropierea capitalei, a cărui organizare mi-a fost Încredințată. În spital s-a creat și o secție de psihiatrie, dar am Înființat și un alt spital pentru deținuți
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
distilează, și băutorul sunt mahomedani. Acest mod de distilare este totuși imperfect. Planșa 12 Facsimil al unui Badela (document) prin care autorul acestei lucrări este numit din nou medic la curtea din Lahore și supraveghetor al fabricilor de praf de pușcă și de armament, eliberat de vizirul Jowahar Singh, În timpul guvernării lui Dalip Singh. Expun o copie a acestui document pentru particularitățile sale. Începe cu semnătura vizirului și e ștampilat cu trei peceți; cea mai mare parte din cuprins, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de odihnă În timpul caniculei de peste zi), a cărei fațadă, așa cum se vede În planșă, Întinzându-se de-a lungul fortăreței, a fost ocupată de doamnele din harem. La sud se aflau mai Înainte magaziile de muniții, fabrica de praf de pușcă, fabrica de armament și topitoria; În spatele acestora erau grajdurile regale. Nr. 6 - acea parte a fortăreței numită Summum Burj; aici, În timpul iernii, durbarul (consiliul de stat) s-a reunit frecvent. Nr. 7 - intrarea vestică dinspre grădina regală, numită Hazuri Bagh
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Pentru tradiția europeană trebuie menționată, firește, sinteza lui P. Courcelle, Connaîs-toi toi-même, de Socrate à saint Bernard, Paris, 1974. 44. Honigberger nu ne va spune, dar Ranjit mai avea În vedere și un alt european pentru fabrica de praf de pușcă, un anume dr. Ferni, cf. Lafont, La présence française, p. 138 n. 173. Brașovul din care provenea naturalistul sas exporta silitră la sud de Carpați, pentru obținerea prafului de pușcă, Încă din 1455, cf. Constantin C. Giurescu, „Despre producerea silitrei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vedere și un alt european pentru fabrica de praf de pușcă, un anume dr. Ferni, cf. Lafont, La présence française, p. 138 n. 173. Brașovul din care provenea naturalistul sas exporta silitră la sud de Carpați, pentru obținerea prafului de pușcă, Încă din 1455, cf. Constantin C. Giurescu, „Despre producerea silitrei sau azotatului de potasiu În țările române”, În lucrarea sa Contribuții la istoria științei și tehnicii românești În secolul XV - Începutul secolului XIX, Ed. Științifică, București, 1973, pp. 193-198. 45
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
să Înființeze o fabrică de zahăr de a cărei exploatare nu se va bucura - o confirmă și rapoartele secrete britanice. De altfel, ceea ce a Încercat și a reușit În Panjab și Kashmir, fabrica de zahăr sau cea de praf de pușcă, erau noutăți importante, altfel decât direct și complet coloniale, inaccesibile la acea dată În Principatele noastre, căci prima lege românească pentru Încurajarea industriei zahărului e din 1873, an În care se Înființează și pulberăriile de la Cotroceni și Târgușorul Vechi 4
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Le Calloc’h Îl numește și „puțin vrăjitor”, este În asentimentul lui Jalla Pandit care, foarte suspicios cu privire la puterile lui Honigberger, s-a temut, Într-un moment delicat pentru călător (iunie 1844), că acesta ar putea produce un praf de pușcă sabotor, care să nu explodeze... Degeaba i-a explicat divanul că Honigberger nu poate face asta, dovezile lui de sinceritate fiind numeroase, căci construise din fondurile sale o rezidență În Lahore, a cărei valoare se ridica la 6.000 de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai rămâne Însă numele prea slab evocator Înscris, la Brașov, pe o piatră funerară tot mai deteriorată, nici acel personaj nesigur care călătorește, mirat, datorită reeditărilor din Eliade - și nici măcar acel nume gravat pe greoiul aparat de testat praful de pușcă 2, o amintire greu de pătruns aflată În Muzeul sikh al fortului Lahore.
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o revenire mitică și un dialog tragic. S. amestecă miturile, aici și pretutindeni în poezia din această fază, le prozaizează în așa chip, încât parcă le pedepsește să străbată deșerturile unui limbaj sărac, fragmentat, invadat de repetiții și paradoxuri: o pușcă transparentă trage urlete transparente, invizibilul este vizibil, prin transparență nu se vede, totuși, nimic etc. Suprarealism tardiv și ironic? O dovadă, în fine, că poemul este o tensiune a limbajului, că o simplă exclamație bine plasată face mai mult decât
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
1963 în „Luceafărul”, la rubrica „Poșta redacției”, asigurată de Mihu Dragomir, ulterior în „Gazeta literară” și în „România literară”, cu prezentări de Geo Dumitrescu. Tot acum începe o corespondență desfășurată peste două decenii cu autorul Libertății de a trage cu pușca. Mai scrie la „Tribuna”, „Steaua”, „Axioma”. Debutează editorial cu placheta Fiul rispitor (1994) și e inclus în culegeri literare editate la Ploiești. A mai semnat T.N. Vasile. Trei decenii despart debutul lui V. în presa literară de cel editorial. Întârzierea
VASILACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290444_a_291773]
-
1982, 11 645; Al. Cistelecan, „Inima de raze”, F, 1982, 7; Cristian Livescu, N. Steinhardt, Virgil Mihaiu, Trei opinii despre o carte, ST, 1982, 8; Nițescu, Atitudini, 156-161; Al. Călinescu, Demonul timpului, CRC, 1985, 20; Eugen Simion, Un serafim cu pușca pe umăr, RL, 1985, 25; Gheorghe Perian, Poeți ce vin, VTRA, 1985, 12; Mincu, Eseu, 74-78; Micu, Limbaje, 129-131; Munteanu, Jurnal, IV, 213-216; Eugen Simion, Document. Spiritul critic, spiritul liber, RL, 1989, 52; Lucian Alexiu, Regula jocului, O, 1990, 7
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
mai este folosită. Urechea mărită este o antenă parabolică folosită pentru captarea sunetelor; antena obișnuită de captare a sunetelor poate fi folosită și la captarea electrică a emanațiilor de date. În Vietnam, grotele dealurilor erau folosite ca o ureche mărită. Pușca de vânătoare este o variantă a antenei acustice, care folosește o serie de conuri concentrice de întărire reciprocă, montate de-a lungul unei vergele. Cea mai simplă formă constă în plasarea aparatelor de înregistrat în zonele de interes, casetele fiind
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în pom / ca să-ți pună verighetă... Ai atâtea frunze-n palmă / și un crin pe inelar”. Gesturile suprarealiste, evocatoare de absență (în Salut panglica pălăriei, fără cap, ocupă scena), accentele de umor negru („Tu mă credeai la bariere / trăgând cu pușca în jivine / dar dacă schimbi fusul orar / dă-mi cangea să mă prind de tine”) sunt, de asemenea, pregnante. Și când reușește să evite capriciile unor asociații alese pentru efect, P. găsește în poezie un spațiu care e numai al
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
București, 1998; B. Stoker și contele Dracula, București, 1998; Actori la Curtea prințului Hamlet, București, 1999; Săptămâna de miere, București, 1999; Dudul lui Shakespeare, București, 2000; Falca lui Cain, București, 2001; Călugărul Filippo Lippi și călugărița Lucrezia Buti, București, 2001; Pușca lui Caragiale, București, 2002; Anglia, București, 2003. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 171-175; Damian, Direcții, 284-288, 310-313; Ardeleanu, Însemnări, 135-159; Dimisianu, Schițe, 51-55, 183-197; Drăgan, Aproximații, 211-213; Dimisianu, Prozatori, 95-99; Balotă, Labirint, 401-406; Ardeleanu, „A urî”, 132-137; Negoițescu, Lampa, 160-173
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
voce narativă, ca un gând neîntrerupt transcris în plan literar. Unele reușite ale acestei tehnici sunt certe și au fost confirmate de critică. În Bocet pentru Ion Zăpadă sau Farfuria zburătoare, din volumul Zidul în care s-a tras cu pușca (1979), realul contemporan, de o banalitate adesea sordidă, este proiectat în transistoric, dobândind valențe mitice. Această carte, poate cea mai interesantă ca varietate, are și o valoare de document, aici R. aplicând cu mare curaj tehnicile sale compoziționale pentru a
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
cu justificare terapeutică), al obsedantei vinovății fără vină, înscrisă în codul genetic al lumii căreia R. îi alcătuiește rechizitoriul în jocurile de oglinzi ale memoriei. SCRIERI: Vara, Cluj, 1972; Prin defileu, București, 1975; Zidul în care s-a tras cu pușca, București, 1979; Uitarea și neuitarea inocenților, București, 1983; Povestiri pe o temă dată sau Pseudo-etico-panorama, București, 1987; Jocul cu umbre, Petroșani, 2000; Ta-ram-ta-ta sau Cinci băieți și dulcea libertate, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Liviu Petrescu, „Vara”, RL, 1972, 22; Constantin
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
pentru Literatură și Artă (1948-1953), tehnoredactor, redactor artistic, machetator la „Gazeta literară”, „Flacăra”, „Cinema”. Debutează ca autor de texte umoristice pentru copii, cu Bobby Felix Făt-Frumos și motocicleta BMW (1942), urmată de Magdalena și Târțoi (1943), o carte despre niște puști aventurieri care fug de acasă, ajungând să se angajeze la circ. În 1945 încearcă și genul senzațional, în La sud de lacul Nairobi, unde se va adresa și adulților, dezvăluind tainele vieții de explorator. După o lungă perioadă de tăcere
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
realizării respectivei activități, în condițiile existente, cât și capacitatea (cunoștințele necesare) de a crea noi instrumente tehnice și instituționale de acțiune. Sistemele sociale dispun de posibiluri acționale determinate. Vânătorul de acum 3000 de ani nu avea în posibilul său acțional pușca. Faraonii nu dispuneau, pentru a construi piramidele, de entuziasmul sclavilor-constructori: ei trebuiau să utilizeze alte mijloace de motivare a performanței lor. Un observator exterior, plasat la un nivel de cunoaștere suficient de ridicat în raport cu respectivul gen de problemă, poate face
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
desemnați în schema funcțională extinsă cu P) care afectează (determinare cauzală) posibilul acțional al sistemului respectiv și, prin acesta, alegerile pe care el le face. Modificarea condițiilor de mediu poate aduce noi posibilități pe lângă cele disponibile anterior. Inventarea prafului de pușcă a produs schimbări enorme în modul de ducere a războiului și, prin acestea, a relațiilor dintre colectivitățile umane. Invenția agriculturii a schimbat radical modul de viață al comunităților arhaice. Suntem aici în fața celui de al doilea tip de explicație cauzală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Paris, 1982; Unde s-a dat bătălia de la Posada, Aalborg (Danemarca), 1994; Voievodul cailor, I, Aalborg (Danemarca), 1995; Oaia, ciobanul și brânza, I-II, Aalborg (Danemarca), 1995-1997; Masa moșilor. Tablete și studii etnologice, Aalborg (Danemarca), 1997; ed. București, 1998; Cu pușca după zmei. Proză etnologică, București, 1998; Cu pușca după zmei. Unde s-a dat bătălia de la Posada, pref. Vintilă Horia, București, 2000. Repere bibliografice: Romulus Rusan, Nostalgia sanctuarului, VST, 1967, 42; Tudor Teodorescu-Braniște, „Medic la Boișoara”, CNT, 1968, 12; Nicolae
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
Posada, Aalborg (Danemarca), 1994; Voievodul cailor, I, Aalborg (Danemarca), 1995; Oaia, ciobanul și brânza, I-II, Aalborg (Danemarca), 1995-1997; Masa moșilor. Tablete și studii etnologice, Aalborg (Danemarca), 1997; ed. București, 1998; Cu pușca după zmei. Proză etnologică, București, 1998; Cu pușca după zmei. Unde s-a dat bătălia de la Posada, pref. Vintilă Horia, București, 2000. Repere bibliografice: Romulus Rusan, Nostalgia sanctuarului, VST, 1967, 42; Tudor Teodorescu-Braniște, „Medic la Boișoara”, CNT, 1968, 12; Nicolae Manolescu, Jurnalul unui medic, RL, 1972, 35; D.
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
venețiene, București, 1987; Bănuitele primejdii, București, 1988; Victoria lui Manoliu, București, 1989; Pașaport pentru Australia, București, 1991; Avocatul diavolului, București, 1993; Condotierul, București, 1994; Omul de la Interpol, București, 1994; Muza Clio, București, 1996; Cartea morții, București, 1999. Traduceri: Yasushi Inoue, Pușca de vânătoare, București, 1969 (în colaborare cu Lia Pardău); Manuel Cofiño López, Dragoste și luptă, București, 1974 (în colaborare cu Anca Dovăncescu), Când sângele-i ca focul, pref. Paul Alexandru Georgescu, București, 1977 (în colaborare cu Anca Dovăncescu); Fernando Medina
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
toate formele de umilire, toată panoplia de „metode” folosite de aceștia. „Împărțitorii de dreptate” sunt abjecți, poltroni, cupizi, gardienii au o inepuizabilă fantezie în terorizarea deținuților. Scoși atât pe căldură sufocantă, cât și pe ger năprasnic la munci epuizante, cu puștile paznicilor ațintite asupra lor, cu câinii asmuțiți împotriva „trântorilor”, deținuții muncesc până la epuizare, sunt hrăniți cu ciorbă de murături, astfel că sunt stăpâniți de psihoza foamei, iar unii mănâncă șerpi, șoareci, șobolani („șobolan la proțap”), lucernă, în timp ce doctorul nu tămăduiește
PAVLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288741_a_290070]