3,998 matches
-
, Bogdan (5.VII.1958, București), poet, traducător și publicist. Este fiul Adrianei (n. Ghiu), biochimistă, și al lui Nicolae Groza, avocat. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, secția română-franceză (1978-1982). În 1992 susține la Paris o teză de doctorat sub îndrumarea lui Jacques Derrida. Până în 1989
GHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
, Paul [Pavel] (27.VII.1875, Chișinău - 8.XII.1927, Chișinău), prozator și publicist. A făcut studii liceale clasice în orașul Nikolaev-Herson (1895) și a absolvit Facultatea de Drept a Universității din Sankt Petersburg (1901). S-a manifestat activ pe tărâm social-cultural, fiind membru al Comitetului Zemstvei guberniale, președinte al Societății Culturale a Românilor
GORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287316_a_288645]
-
, Anatol (6.IV.1922, Iași), poet și publicist. A absolvit Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău (1945). A început să publice poezii în revista „Licurici” (1940). Din 1950 lucrează în redacția gazetei „Tinerimea Moldovei” din Chișinău, iar între 1966 și 1983 funcționează ca redactor-șef adjunct al revistei
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
, Miron (pseudonim al lui Moritz Mandy Grünberg; 31.I.1909, Târgu Ocna - 18.XI.1995, Londra), publicist și traducător. Aflat încă pe băncile liceului, G. iscălește în 1924 câteva cronici dramatice în gazeta ieșeană „Comedia” și în „Rampa”, iar ulterior trimite revistei bucureștene „Comedia ilustrată” o suită de corespondențe referitoare la spectacolele Teatrului Național din Iași. Acum
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
culturale din epoca postbelică. SCRIERI: Notații critice, București, 1928. Ediții: Urmuz, Complete Works, Londra, 1967. Repere bibliografice: Perpessicus, „Notații critice” de Miron Grindea, CU, 1928, 1304; I. Plug [Ion Pas], Pe marginea cărților, „Lupta”, 1928, 2135; În vizită la redacție. Publicistul Miron Grindea, TBR, 1974, 49; Distincție pentru „Adam”, RCM, 1977, 382; Radu Lupan, Miron Grindea-70, RL, 1979, 20; Maia Cristea, Miron Grindea sau Spiridușul de la Brighton, R, 1981, 6; Felicia Antip, Miron Grindea la 75 de ani, TBR, 1984, 261
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
, Dorian [Rusalin] (2.XI.1912, Gherteniș, j. Caraș-Severin - 19.I.1991, Timișoara), poet și publicist. Este fiul Mariei și al lui Iulius Grozdan, țărani. Urmează școala elementară în satul natal (1919-1926) și Seminarul Pedagogic din Arad (1926-1933). Din 1933 a fost profesor și apoi inspector școlar (1947-1949) în Timișoara. Face parte din Comitetul de conducere
GROZDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287374_a_288703]
-
HÂNCU, Dumitru (5.V.1922, Botoșani), publicist, eseist și traducător. Este fiul Perlei și al lui Avram Hâncu, negustor. Urmează liceul la Botoșani, apoi cursurile Facultății de Istorie la Universitatea din București. A lucrat la Agerpres, „Contemporanul”, „Veac nou”, în redacția publicațiilor pentru străinătate și la Editura
HANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287405_a_288734]
-
, Emil (15.V.1907, Giurgiu - 20.XI.1942), poet, publicist și traducător. Părinții, Elena și Iulian Ionescu-Gulian, erau intelectuali, profesând în învățământ și, respectiv, în magistratură; fratele mai mic, Constantin-Henri, va fi profesor de filosofie și academician. În perioada când a urmat cursurile Liceului „I. Maiorescu” din orașul natal, G.
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
, Dimitrie (24.X.1818, Iași - 26.III.1887, Iași), cronicar dramatic, poet, prozator și publicist. Este fiul lui Ștefan Constantin Gusti, comerciant. Își face studiile în orașul natal, la Academia Mihăileană, absolvind, în 1837, clasa de filosofie a lui Eftimie Murgu. În același an este numit profesor pentru clasele începătoare. În 1845 i se încredințează
GUSTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287390_a_288719]
-
, Romulus (2.VI.1939, Oradea - 17.X.1983, Târgu Mureș), poet, prozator, dramaturg, publicist și traducător. Este fiul Șaroltei (n. Ercsey) și al lui Ioan Guga, medic. A început școala la Oradea în 1946, fiind elev al Liceului „Emanoil Gojdu”. Rămas orfan de mamă, își urmează tatăl la Cluj, unde frecventează, timp de doi
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
HÂRSU, Lia (29.XII.1875, Băneasa, j. Teleorman - 8.II.1964, București), prozatoare, autoare de piese de teatru și traducătoare. Soție a medicului și publicistului Melchior Hârsu, Rozalia Măgură va semna Lia Măgură, Lia Măgură Hârsu, Lizzi Hârsu și Lia Hârsu. A funcționat, din 1911, ca institutoare de limba română în învățământul primar. Debutează cu proză în ultimii ani ai secolului al XIX-lea la
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
HONDRILĂ, Vasile (29.I.1902, Lunca, j. Galați - 12.IV.1974, Galați), poet și publicist. În 1923 a absolvit Școala Normală „C. Negri” din Galați. Primele versuri le-a publicat în „Licăriri”, revista liceenilor gălățeni, editată de Cercul literar „V. Alecsandri”. Colaborează și la revista „Luminișuri”. Își începe activitatea pedagogică și culturală în localitățile transilvănene
HONDRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287445_a_288774]
-
, Ilarie (27.IX.1934, Vânjuleț, j. Mehedinți), poet și publicist. Este fiul Anicăi (n. Buzatu) și al lui Constantin Hinoveanu, țărani. A urmat școala primară și gimnaziul la Vânjuleț (1941-1948), Liceul „Traian” din Turnu Severin (1948-1952), Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din București (1952-1957). Funcționează la Direcția Generală a
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
, A[lfred] (1.XII.1892, Iași - 17.XI.1957, Roma), publicist și dramaturg. Este fiul Evei și al lui Alexandru Hefter, supus străin, venit din Galiția, om de afaceri și fruntaș al comunității evreiești din Iași. După ce a urmat cursurile Liceului Național, s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie
HEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287424_a_288753]
-
, Dragomir (13.III.1940, Vlădeni, j. Botoșani), prozator, dramaturg și publicist. Este fiul Haretei (n. Vasiliu) și al lui Ilie Horomnea, învățători. A urmat Liceul Militar din Breaza, apoi Școala de Ofițeri la Sibiu. Fiind trecut în rezervă în 1959 din considerente politice, după trei ani de muncă necalificată va susține
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
HURUBĂ, Dumitru (26.X.1944, Călnaci, j. Harghita), poet, prozator și publicist. Este fiul Anei Hurubă. A frecventat școala primară în satul natal (1951-1955), apoi clasele gimnaziale în Subcetate (1955-1958) și liceul la Toplița (absolvit în 1963). Practică diverse profesiuni, iar în anii ’70 se stabilește la Deva, unde o vreme este
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
, Emil (26.VIII.1955, Sibiu), poet și publicist. Este fiul Paraschivei Hurezeanu (n. Ocneanu), profesoară, și al lui Ioan Hurezeanu, inginer. Urmează școala primară și liceul la Sibiu (1962-1974); va absolvi în 1979 Facultatea de Drept din Cluj-Napoca și în 1990 Facultatea de Științe Politice din Boston (SUA
HUREZEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
, Eugen (31.VIII.1874, Piatra Neamț - 31.XII.1956, București), gazetar, prozator și memorialist. Este fiul Mariei (n. Champalbert), profesoară, originară din Nîmes (Franța), și al lui Nicolae Herovanu, funcționar și publicist. Urmează școala primară la Piatra Neamț și Roman. În 1885 intră la Liceul Național din Iași, unde va fi coleg cu Eugeniu P. Botez (Jean Bart), Mihai Carp și Alexandru Cazaban. Motive de natură familială îl obligă să se retragă și
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
savante cultivate anterior, care lasă locul, nu de puține ori, unei ritmicități populare, cu atenție sporită acordată semnificațiilor cuvântului. Publicistica politică a lui H. a izvorât în exil din confruntarea cu anomaliile instaurate de comunism. În fiecare caz politic semnalat, publicistul caută sensurile, aspectele dominante, iar glosele sale au mereu rigoarea detașării emoționale, propunând o reinterpretare a faptelor într-o lumină etică, dar și dintr-o perspectivă națională ce are în vedere însăși istoria latinității europene. Rezultatul imediat este unul stenic
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
evocat În România de la o vreme. O operație de spălare ideologică Cărticica lui George Voicu consacrată «mitului Nae Ionescu» este un excelent studiu de caz privind contribuția elitei intelectuale românești, după 1989, la această «sub-cultură a conspirației». Acest filosof și publicist, considerat tatăl spiritual al «tinerei generații» din anii ’30, transfigurata astăzi În elită intelectuală a națiunii, a fost celebrat În mod aproape consensual Încă de la Începutul anilor ’90. Sistematic cenzurat până În 1989 datorită apologiei nazismului și fascismului național al «Gărzii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
, Alexandru Al. (17.II.1896, Vlăsinești, j. Botoșani - 12.V.1978, București), poet, prozator și publicist. Este fiul lui Al. Leontescu și provine dintr-o veche familie răzeșească. Și-a făcut studiile la Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani, continuându-le, după ce a participat la primul război mondial (când a fost și rănit), la Universitatea din
LEONTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287781_a_289110]
-
LĂZĂREANU, Barbu (pseudonim al lui Baruch Lazarovici; 5.X.1881, Botoșani - 19.I.1957, București), poet, istoric literar și publicist. Este fiul lui Herschel Lazarovici și se naște în suburbia botoșăneană Târgul Calicilor. A absolvit cursurile primare la școala din cartier și le-a început pe cele secundare la Liceul „A.T. Laurian”, întreținându-se din lecții date elevilor mai
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
, Alexandru (5.IV.1885, Tecuci - 18.IV.1971, București), prozator și publicist. Bunicul pe linie paternă, venit din Macedonia, ajunsese mic moșier în Tutova, însă murind prematur, copiii lui vor fi crescuți de o rudă apropiată, Lascăr Moldovanu. În amintirea acestuia, viitorul scriitor adaugă numelui său de familie - Lascarov sau Lascaroff - pe
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
unei conferințe ținute la Caransebeș - să analizeze O noapte furtunoasă și Năpasta (1-4/1914). Numărul 1/1914 cuprinde și Jubileul de 25 de ani de activitate literară a lui Caragiale, ca și Starea teatrului românesc înainte de Caragiale, articole aparținând aceluiași publicist. Tot lui îi aparțin un amplu articol intitulat Este mișcarea noastră teatrală un lux?, precum și pledoariile pentru câteva producții dramatice „vrednice de jucat”, printre acestea figurând Conul Leonida față cu reacțiunea și Năpasta de I.L. Caragiale. Virgil Onițiu scrie articolul
REVISTA TEATRALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
pune în relație problemele științifice cu cele sociale. Suprimată după patruzeci și șapte de numere, R.l. nu are răgazul să strângă în jurul ei decât un număr mic de tineri scriitori, majoritatea colaboratorilor fiind alcătuită din poeți și prozatori, critici și publiciști consacrați. Prin bogăția și valoarea beletristicii selectate R.l. a contribuit la dezvoltarea gustului, a dat literaturii o însemnătate socială deosebită și a exercitat o mare influență asupra vieții culturale din Principate, modelul ei fiind esențial pentru periodicele literare de mai
ROMANIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289324_a_290653]