10,701 matches
-
ale învățământului teologic(Biblică, Sistematică, Istorică și Practică), la care se adaugă alte capitole noi, precum Istoria României, Limbă și literatură, Etnografie și Folclor. În cadrul fiecărei secțiuni, materialul este organizat pe obiecte de studiu, urmărindu-se, pe cât a fost cu putință, tematica abordată de programa de învățământ teologic universitar. În fiecare capitol materialul a fost dispus în ordinea alfabetică a autorilor. Un indice alfabetic de autori încheie cartea. Ea se adresează ierarhilor, preoților, elevilor seminariști, studenților teologi, masteranzilor și doctoranzilor, tuturor
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
nevrînd să-i dea moșului nici un ou. Ș-apoi în concepția țărănească (și nu numai țărănească) de nerodire este vinovată întotdeauna femeia! Cei doi sînt simbolizați de cocoș (moșul) și de găină (baba). Cocoșul și găina “sînt metonimii, una a putinței de a zămisli, cealaltă a NEputinței de a genera” (Luca Pițu, Naveta esențială, editura Moldova, Iași, 1991, p. 164. Tot aici se fac și alte trimiteri interesante la androgin ). Cocoșul zămislește simbolic păsări, cirezi de vite și o movilă de
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
să regrete această lipsă de discernământ spiritual. Cu alte cuvinte, excesele tinereții și ale adolescenței se resimt dramatic la maturitate și bătrânețe. Dacă nu am avut un bun control asupra vieții noastre atunci când acest lucru ne-ar fi fost în putință, vom avea de îndurat multe privațiuni și dureri mai târziu. Dacă omul nu a postit, nu s-a înfrânat, nu a trăit cumpătat atunci când ar fi putut face acest lucru, când puterile trupești și spirituale îl ajutau, va avea de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
pedeapsă implacabilă a lui Dumnezeu asupra noastră. Mult mai folositor îi este creștinului aflat pe patul de suferință să descopere cauzele ei naturale sau morale și să încerce, cu ajutorul medicilor trupești și sufletești și atât cât îi mai stă în putință, să întoarcă situația în favoarea sa, vremelnică sau veșnică. Să încerce în primul rând să înlăture cauzele care le-au produs, dacă acest lucru mai este posibil, ori să le limiteze efectele printr-o conduită plină de discernământ. Lucrul cel mai
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepția darurilor obișnuite (Art. 268 alin. (1) din Noul Cod Civil). Darurile se restituie în natură sau, dacă aceasta nu mai este cu putință, în măsura îmbogățirii (Art. 268 alin. (2) din Noul Cod Civil). Obligația de restituire nu există dacă logodna a încetat prin moartea unuia dintre logodnici (Art. 268 alin. (3) din Noul Cod Civil). Nu se face precizarea care este diferența
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
cel care o scrie o și «oprește», «incitând rigoarea/ celui din urmă frig». Doar un fel de zeu al poeziei, o divinitate descoperită cu greu, conștientă de destrămarea mitului, poate să impună din nou mitul: instituirea «mai viului» este cu putință doar datorită morții. Învierea nu e posibilă decât datorită ei. Sensul celei mai mari dintre taine se dezleagă, astfel, paradoxal, prin răsturnarea negativității generale a sensului. Descoperirea făcută de poetă este că realul însuși are origine poetică (nu reală!), prin
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]
-
este. L-ar fi recunoscut dintr-un milion. Iar gândul acesta i-a paralizat orice reacție. Totuși, întinde mâna și-l mângâie pe creștet: - Nu plânge! ... Lasă, trece imediat ... L-ar cuprinde în brațe și, de i-ar sta în putință, ar lua asupra sa toată suferința pe care o citește pe fața lui. Băiețelul se uită la ea cu simpatie. Privită printre genele încărcate de lacrimi, străina îi pare o zână gata să-i sară în ajutor. Ea, cu genunchii
EROARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363935_a_365264]
-
Nu am plecat din voia mea. Am fost luată de lângă tine. Eram lângă sălaș și te așteptam. A trecut abia jumătate de oră de când ai plecat și eu număram clipele ce se împotriveau vederii chipului tău cât mai repede cu putință. O mașină a oprit în fața mea. Era el. Am și uitat că mai există acel el. A coborât și m-a târât după el ca pe un fugarnic. Acasă m-a acuzat că m-am ascuns de familie în munți
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
vreunui client mai dornic de însănătoșire. Captat de această procesiune, m-a cuprins frigul înălțimilor, uitasem de mine, erau doar ei în centrul atenției mele, mâinile și picioarele îmi deveniră obiecte atașate. Trebuia să mă încălzesc cât mai rapid cu putință. Așa că ... Mi-am luat un ceai de nu știu ce frunze cu un strop de lapte de iac amestecat. Era unsuros și aromat parcă a vanilie, o grețoșenie fierbinte cu gust de iasomie. Țineam ceașcă ce semăna cu un bol între palmele
TÂRGUL de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363018_a_364347]
-
a cerut iertare. A plecat trist. Pe seară a venit iar la mine. -Domnule șef, am să te rog ceva: Ai o magazie de mărfuri. Să-mi dai cheia magaziei căci vreau să dorm acolo noaptea. Te rog. E cu putință? Altfel o să dorm pe câmp! -Păi în magazie nu e pat, nu e saltea... -Nu-mi trebuie. Dorm pe saci. I-am dat cheia. Bietul de el: era în noaptea Crăciunului. Eminescu întins pe sacii plini de făină s-a culcat
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
lupta pentru acele pretenții și dacă le va obține, va fi fericit. Omul a cărui viață este mai complexă, are pretenții mai mari; dacă luptă pentru ele și le obține, va fi fericit, iar dacă ele solicită eforturi care depășesc putința omului, nu va putea atinge fericirea și se va considera, la rându-i, un om nefericit. Scriitorul și filozoful indian Rabindranath Tagore (1861-1941) spunea, cu privire la aceasta, că „este foarte simplu să fii fericit, dar este foarte greu să fii simplu
FERICIRE VS. NEFERICIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363264_a_364593]
-
gaj, să cumpere grâu iar la recolta viitoare să răscumpere aurul și să i-l înapoieze. Când a restituit omul bulgărele de aur, sfântul l-a chemat în grădina sa și rugându-se la Dumnezeu, la care toate sunt cu putință, a văzut că acesta începe să se miște, să se rostogolească, să se târască și în cele din urmă s-a transformat într-un șarpe și atunci l-a apucat frica văzând cele întâmplate. Cu numai câteva cuvinte blânde și
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
chiar paternitatea operei, spunând că numele lui e un nume de împrumut. În realitate omul era un arivist cu o instrucție rudimentară, fără simț de răspundere în viața familiară, șicanar, procesiv, iubitor de câștiguri pecuniare. De aici întrebarea: e cu putință ca într-un asemenea om să se fi ascuns magicianul din „Romeo și Julieta”, frământatul de nevoia adevărului din „Hamlet”,, poetul din „Visul unei nopți de vară” sau din „Ultimele sonete...”, gânditorul politic din „Iuliu Cezar”, istoricul din „Richard aș
ETERNUL SHAKESPEARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363335_a_364664]
-
Dar biruri pe ecou și pe tăcere, A jupui poporul este nobil, Când nu-i mai lași nici dreptul să mai spere. Hei, Românie, parcă răstignita, Degeaba vrem să te-ntrebăm “Quo vadis?”, Nici să trăim aici, nu-i cu putință Nici să murim acum nu mai e gratis. La lupta împotriva tuturora, Într-un neomenesc război promiscuu, Trăiască lanțul ce ne intră-n oase! Trăiască Taxa, Jaful, Moartea, Fiscul! ADRIAN PĂUNESCU Adrian Paunescu-Pamantul deocamdată/Muzica-Mircea Vintilă Adrian PAUNESCU-IMPOZITE ,BIRURI ȘI
CINE IESE ULTIMUL DIN ŢARĂ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363330_a_364659]
-
a înghețat rănile. Ai înșelat și ucis ... ai intrat pe teritoriul meu și ai semnat pactul cu mine. - Nu îmi amintesc. - Acum îți amintești? Liderul s-a ridicat de pe scaun, gluga a căzut dezgolindu-i fața . Nu ... nu era cu putință , cu siguranță delira de la dureri și chinurile îi luaseră mințile. Se uită îngrozit la celălalt cum îi rânjea hidos, cu ochii arzând și obraz schimonosit . Era CHIPUL SAU dar nu exista nicio oglindă. - Eu ți-am furat identitatea și am
PACTUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363441_a_364770]
-
doar de-o dragoste stabilă Însă este cam departe, în suflet sunt o copilă. Căci văzând pe toți iubiții ce în cale mi-au ieșit Mi-a trecut puțin din pofta și dorința de iubit Nu zic, ba! E cu putință! Poate mâine voi iubi De relații trecătoare întotdeauna voi fugi. Și privind îndrăgostiții care par a se iubi În relație cum intră ei încep a se prosti Ei ar vrea-o serioasă, deși se cam îndoiesc Dacă nu-i fidelitate
MI-A TRECUT DIN POFTA ȘI DORINȚA DE IUBIT de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362298_a_363627]
-
doar de-o dragoste stabilă Însă este cam departe, în suflet sunt o copilă. Căci văzând pe toți iubiții ce în cale mi-au ieșit Mi-a trecut puțin din pofta și dorința de iubit Nu zic, ba! E cu putință! Poate mâine voi iubi De relații trecătoare întotdeauna voi fugi. Și privind îndrăgostiții care par a se iubi În relație cum intră ei încep a se prosti Ei ar vrea-o serioasă, deși se cam îndoiesc Dacă nu-i fidelitate
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
și-mi doresc, doar de-o dragoste stabilăînsă este cam departe, în suflet sunt o copilă. Căci văzând pe toți iubiții ce în cale mi-au ieșitMi-a trecut puțin din pofta și dorința de iubitNu zic, ba! E cu putință! Poate mâine voi iubiDe relații trecătoare întotdeauna voi fugi.Și privind îndrăgostiții care par a se iubiîn relație cum intră ei încep a se prostiEi ar vrea-o serioasă, deși se cam îndoiescDacă nu-i fidelitate, în zadar se străduiesc
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
sufletul său pereche, cea cu care Dumitru Sinu se și căsătorește - să fie Canada. În relațiile cu soția și cei doi copii - un băiat și o fată - nea Mitică este un om implicat, care face tot ce îi stă în putință pentru ca familia sa să prospere. Mitică și Nicole „s-au descurcat de fiecare dată. Încet, încet, Nicole și-a dat seama că are în el un sprijin, că este un om de încredere și a înțeles că totul va fi
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX . O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780]
-
a prevăzut, încă de pe atunci, viitorul strălucitor al orașului Praga: “văd un mare oraș, a cărui glorie va atinge stelele”, a spus ea. Descedentii prințesei Lybuse vor face, câteva sute de ani mai tarziu, tot ce le va sta în putință pentru a îndeplini această premoniție. Destinul orașului Praga este unul clasic, cel pe care personal îl denumesc simplu “montagne russe”: orașul a cunoscut perioade de glorie și de maximă dezvoltare, care au alternat cu ani întregi de decădere, de lupte
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
fac huzur trupesc, De aș trăi iar vremurile mele De prunc la sânul părintesc - Cu mama, tânăra,-n pridvor, Cu tata, zdravăn, pe ogor. Dar ce vreau eu, biată ființă, Nici noimă n-are îndeajuns, Și nici vreo urmă de putință, Căci drumul vieții e un dus Ce îndărăt doar urma-ți lasă Cu talpa pruncului de-acasă. (Foto: Pictură de Camil Ressu - “Maternitate”) Referință Bibliografică: DE N-AȘ FI, VAI, NEPUTINCIOS... / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1970
DE N-AŞ FI, VAI, NEPUTINCIOS… de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/361036_a_362365]
-
holograme stinse», p. 52), ninsoarea codificată a materiei și a Eu-lui, „fără doar și poate“, din punctul „înalt“, de întâlnire a paralelelor («și-n punctu-nalt / materia și eu-i / au nins codificat // au zăpezit eterul», p. 54), aventurarea dragonică (fără putința de-a aduce: «dovezi din biocâmpul meu / un cuant introspectiv», p. 57), raportul lirosofic dintre „starea de viu“ și „starea de mort“ în gloso-formulă miron-radu-paraschivească („decât mort, tot viu mai bine“), dar nu dintre „cântice țigănești“, ci dintr-un «vraf
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
Acasa > Strofe > Timp > DESTRĂMAȚII Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2172 din 11 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ne-am destrămat atât de mult încât mai mult nu cred că este cu putință, decât dacă începem din urât să plămădim în noi altă ființă. Nici nu mai știm cum arătam atunci când am intrat cu chiote superbe să ne-mbătăm în vesele spelunci unde sorbeam esențe tari din verbe. Și dacă-am vrea să
DESTRĂMAŢII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361051_a_362380]
-
vârstă, nu trăiesc în păcate de moarte. Aceștia ar trebui încurajați de preoții duhovnici să se împărtășească cât mai des, chiar regulat. Iar dacă nu fac aceasta preoții, credincioșii înșiși trebuie să ceară să se împărtășească cât mai des cu putință. - Care sunt criteriile, condițiile și obligațiile pentru a primi Sfânta Împărtășanie? - Singura condiție pentru a primi Sfânta Împărtășanie este aceea de a nu trăi în păcate de moarte care alungă de la noi harul Duhului Sfânt, ne despart de Iisus Hristos
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
Înaltpreasfințite Părinte Arhiepiscop și Mitropolit, fiecare împărtășire trebuie să fie precedată de post și spovedanie? - Spovedania este legată de păcatele săvârșite, îndeosebi de păcatele mari, de moarte. Cum toți păcătuim, este foarte bine să ne spovedim cât mai des cu putință, chiar dacă nu avem păcate mari. În fond, păcatul cel mai mare este cel care ne robește, chiar dacă nu-l găsim printre păcatele mari. Tocmai de aceea călugării și credincioșii evlavioși se spovedesc dacă nu săptămânal, cel puțin odată pe lună
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]