2,217 matches
-
că portughezii sunt experți în băuturi, ei făceau export de vinuri încă din perioada Imperiului Roman. Tot ei au adus în Europa, de peste ocean, pentru prima dată, tomatele și cartofii. Aici în liniștea tulburată doar de ciripitul păsărelelor, de briza răcoroasă a mării și mișcarea domoală și ritmică a valurilor de lângă plajă, îți poți depăna amintirile, simțindu-te mult mai bine decât în infernul orașelor. Plimbarea pe faleză, atât în zorii zilei cât și seara, te reconfortează pentru o lungă perioadă
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
trebuie să-și petreacă o parte a existenței este mai neplăcut, cu atît vor fi valorizate ca locuri libere acele spații care oferă o marjă mai mare de libertate. Aceste spații au roluri diferite în funcție de anotimp. Vara sînt căutate locurile răcoroase, iar iarna cele călduroase. Lupta pentru desfășurarea unei activități în bucătărie e mai intensă iarna, cînd ea joacă nu numai rolul de suplimentare a hranei, ci și pe cel de loc călduros. Cel mai mare spațiu dintr-o închisoare este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
căruța s-a umplut, m-am cocoțat pe grămada de lemne uscate. Mă simțeam ca Făt frumos călare pe calul lui cel năzdrăvan. Înserarea se apropia pe nesimțite, în scurt timp întunericul se lăsă peste noi ca o pătură albastră răcoroasă. Căruța încărcată scârțâia din toate încheieturile, drumul alb nu se mai vedea, ne apropiam de râu și de podul de lemn șubrezit, cu pilonii de susținere putreziți de apa tulbure, vijelioasă. Auzeam chițcăiturile popândăilor și ciripitul nocturn al păsărilor. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Nici nu observă că Ion rămăsese în urmă, descumpănit și posomorât, ca un câine jigărit, părăsit de stăpânul său, numai să nu-l mai audă lătrând, să nu-i mai tulbure somnul liniștit din toiul nopții. Îndată ce se dezmetici aerul răcoros își făcea efectul Ion încercă să spună ceva (poate vroia să întrebe pentru ultima oară de cererea sa), dar văru-său, directorul, era acum departe, se urcase în mașina lui, dispăruse parcă pentru totdeauna în noaptea adâncă. Ion privi cerul plumburiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
prinzând puțin curaj, hotărât să întrerupă acel dialog inutil. Cel mai mult își dorea să ajungă repede la cuierul unde agățase șapca pentru a-și acoperi capul tuns până la piele. Ieși în stradă și porni agale, înviorat ușor de aerul răcoros al serii, spre clădirea înaltă ce domina ca o sculptură uriașă cartierul orașului. Pătrunse înăuntru prin ușa din spate, urcă în silă scările și ajunse, în sfârșit, la ultimul etaj. Toți erau de jumătate de oră acolo sus, în camerele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a chemat un medic. Până a sosit doctorul, bătrâna și-a revenit. După întâmplarea asta neplăcută și neașteptată, femeia stătea toată ziua la umbră sub copac. Când s-a simțit mai bine, a început să umble prin curte în locurile răcoroase. Vecina venea să vadă cum se simte, o încuraja, apoi pleca. Peste câteva zile, bătrâna a ieșit din curte și s-a dus singură la magazin; teama o stăpânea încă, dar se întoarse cu bine. Astfel, își reluă vechile obiceiuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
la anul pentru umbra lui; se simțea în stare să-l îngrijească ca pe un copil mic numai să reziste, să regenereze iarăși în primăvara ce urma. N-avea nevoie de merele lui stricate, avea nevoie de ramurile înverzite și răcoroase. La primăvară o să-i tai crengile uscate, o să distrug cuiburile de omizi se încuraja privind mărul pe fereastră. Copacul avea însă o tulpină putregăită, verde albastră, coroana și frunzele lăsate în jos, era un pom gârbovit, cu crengile răsucite în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
magazinele de unde îmi făceam cumpărăturile cotidiene. Deplasările mele ca pieton erau zilnice, deși în acea vreme multe străzi din oraș nu aveau trotuare, iar eu preferam să cunosc orașul nu în viteza autoturismului, ci să-l parcurg sistematic în orele răcoroase ale dimineților și serilor, când mă puteam destinde, bucurându-mă de mărturiile istorice ale culturilor ce s-au perindat mai multe secole în inima acestei insule. Începusem cu strada Ledra, care evoca numele istoric al Nicosiei, din secolul al XI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
nu ploua, vântul de-abia adia. Locuitorii din cartierele tradiționale ale capitalei preferau să se bucure până la orele zece de aerul înmiresmat al grădinilor cu arbori de citrice, apoi, dacă aveau instalate aparate de aer condiționat, se retrăgeau în camerele răcoroase, dacă nu, evitau spațiile închise. În acele condiții, când vacanțele erau acompaniate de temperaturi neobișnuit de înalte pentru noi, cei din Drumul Carului, tentațiile Mării Mediterane erau dese dar, personal, le puteam satisface numai sâmbăta sau duminica. Plaja cea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
plăcere proaspătă, iar pe mine, gol goluț, mă prindea între picioarele lui, așezat și eu ca dânsul, cu spatele lipit de pântecele lui cald și ocrotitor, bucurându-mă de apa care se scurgea parcă prin noi, unindu-ne, limpede și răcoroasă. Mă simțeam atât de bine, atât de fericit, cuprins de o tihnă dulce, care venea din rădăcinile ființei, în situația asta ce o doream prelungită la nesfârșit: nu-mi mai doream nimic pe lume decât să stau nemișcat în cleștele
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
părți de tufe doldora de coacăze roșii și agrișe galbene. Mai rămânea însă în grădină destul loc pentru straturi de ceapă verde, tomate, salată, pătrunjel, mărar, chiar ceva porumb. În subsolul casei, o pivniță formată din două încăperi întunecoase și răcoroase adăpostea butoaie cu varză acră, bidoane de untură, borcane de murături, damigene cu vin de struguri și de smochine sau lichioruri de vișine și de afine. Deasupra, cât ținea casa, podul înalt, luminat prin lucarne, loc privilegiat al visurilor mele
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ultimul an, blondă și subțire, în blana neagră strânsă pe trupul ei viclean, căreia „îi făceam curte“ (mă remarcase ea pe coridoarele Universității), între încercările mele stângace de a o săruta, fără alt rezultat decât contactul buzelor cu pielea proaspătă, răcoros catifelată a obrajilor ei înfrăgeziți de frig, am îngrozit-o aprobând din tot sufletul uciderea marelui istoric. Vizitând-o acasă - desigur nu în cămașă verde, cum nici la Blaga n-aș fi cutezat să mă înfățișez în „uniformă“ -, l-am
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
devină tot mai bogată în stejar, carpen, tei, arțar, ulm, gârniță și numeroși arbuști, respectiv tot mai poienită și mai defrișată în favoarea culturilor agricole. Sunt modificări ce reflectă tranziția climatică în această direcție de la un climat mai umed și mai răcoros de tip central-european spre climatul mai cald și mai secetos de tip est-european. Cu alte cuvinte, în Colinele Tutovei surprindem o tranziție de la un climat și o economie forestieră în nord și nord-vest la un climat de silvostepă-stepă și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
făcut și eu un pat din fân, ales a fi mai puțin rânced (majoritatea era putred) și m-am considerat fericit. L-am folosit în toate nopțile ce au urmat ... singurul necaz fiind că nu mă puteam dezbrăca ... nopțile devenise răcoroase. Bacalaureatul era organizat în localul fostului Liceu Ortodox de fete de pe Strada L.Catargiu. Eram timorat ... căci încă nu scăpasem de sentimentul de inferioritate al unui normalist față de liceeni. M-am bucurat că în programul afișat al desfășurării examenului nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
-i cad frunzele. Cu toate astea, o poți păstra ca să o ai și la anul. Pentru asta trebuie să-i tunzi crenguțele, nelăsând nici una mai înaltă de 10 cm. Apoi nu o mai uda deloc și așaz-o într-un loc răcoros și umbros. Abia prin luna mai scoate planta de la iernat, răsădește-o, înnoind măcar jumătate din pământul din ghiveci și udă bine. Curând vor apărea și lăstarii, iar până la Crăciunul următor planta va crește la loc. Cyclama. Este una dintre
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pe o plajă tropicală, simți soarele cald, simți nisipul, simți mișcarea cu care corpul tău se cuibărește într-o poziție confortabilă în nisip. Dacă înoți în laguna acesta tropicală, simți mișcările cu care corpul tău alunecă prin apă, simți apa răcoroasă care alunecă peste corpul tău. Află cum se simte corpul tău. Ar putea exista lucruri în reveria ta, de care ai vrea să te apropii, să le atingi, să le guști. Ar putea fi miresme asociate. Află cum sunt culorile
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
-i cad frunzele. Cu toate astea, o poți păstra ca să o ai și la anul. Pentru asta trebuie să-i tunzi crenguțele, nelăsând nici una mai înaltă de 10 cm. Apoi nu o mai uda deloc și așaz-o într-un loc răcoros și umbros. Abia prin luna mai scoate planta de la iernat, răsădește-o, înnoind măcar jumătate din pământul din ghiveci și udă bine. Curând vor apărea și lăstarii, iar până la Crăciunul următor planta va crește la loc. Cyclama. Este una dintre
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
țară, cercetările efectuate de MARIA NEGRILĂ și colab., (1990) în cadrul SCA Teleorman, arată rolul îngrășămintelor pe bază de azot și fosfor asupra procentului de proteină brută din boabe (tabelul 8). O anumită influență exercită și clima: umiditatea ridicată și temperatura răcoroasă micșorează cantitatea de proteină, în timp ce clima caldă și secetoasă contribuie la mărirea conținutului proteic. Același soi, cultivat la Leningrad a avut numai 14,6% substanțe proteice, iar cultivat la Dniepropetrovsk, 28,8% (BĂLTEANU GH., 1974; MUNTEAN L. și colab., 1995
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
este o plantă pretențioasă la temperatură, mai ales în fenofaza înfloritului și perioada de maturare a boabelor, când necesită temperaturi de peste 20 0C. Cu privire la temperaturile scăzute, năutul este considerat sensibil și din cauza aceasta el nu se poate cultiva în zonele răcoroase (MAISEN V.G., 1974; MUNTEAN L. și colab., 1995, 2001, 2003). La începutul vegetației, cerințele năutului față de căldură sunt reduse. Semințele încolțesc la cel puțin 3-40C, însă la această temperatură germinarea și răsărirea au loc cu foarte mare întârziere. Temperaturile de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
foloseau și pentru hrană. Boii și caii îi foloseau în cărăușie. (Fig. 10a / 10b / 10c) Locuitorii de pe Valea Proviței nu puteau practica la ei acasă o agricultură suficient de dezvoltată. Terenul arabil era puțin și nu prea fertil. Climatul mai răcoros decât la șes nu îngăduia cultura păioaselor. Se cultivă cu rezultate mai bune porumbul, cartoful și plantele de nutreț. Via nobilă nu-și maturizează aici rodul. În jurul caselor se puteau cultiva legume. Cel mai bine era dezvoltată pomicultura. Existau livezi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
dintre om și natură; - natura se constituie ca o dependență umană, dar și invers; de unde și imaginile artistice vor fi senine sau întunecate; - atmosfera poate fi calmă sau planturoasă și viu dinamizată de revărsări năvalnice; ea dă sugestii de împrospătare răcoroasă, dar și de fecunditate adâncă, clocotitoare; - alteori peisajul este gol(it) pentru a fi în concordanță cu starea sufleteasă a poetului; atunci predomină culorile sumbre, muzica apăsătoare etc.; adică toată recuzita verbală a tristeții; - la o asemenea configurație se mai
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
producție de care se făcea atîta zarvă ? îmi era ciudă pe mine, cît de tîmpit fusesem să dau bani să văd o astfel de mizerie, cînd aș fi putut să beau o bere la malul mării, mîngîiat de o briză răcoroasă ! ,,Harry Potter” reprezintă o altă ,,productă de succes” care ,,înflăcărează” mulțimea. Am văzut niște spoturi publicitare, am ascultat niște comentarii, și n-am văzut filmul pentru că nu mai era cazul. Se arătau în acele secvențe cum armate de gîndaci înarmate
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
două în zonele nordice și de deal. Adulții apar la sfârșitul lunii aprilie sau în prima jumătate a lunii mai, când temperatura solului ajunge la 10 - 120 C. Adulții au un zbor greoi în zilele călduroase și însorite. În zilele răcoroase adulții stau ascunși sub plante sau bulgării de pământ. Depunerea ouălor începe la 8 - 15 zile de la apariția adulților. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe de 2 - 3 la baza plantelor sau în crăpăturile solului, în apropierea rădăcilor plantelor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în care rod galerii. În aceste galerii se dezvoltă diferite bacteria și ciuperci saprofite care duc la descompunerea țesuturilor. Viermii sârmă sunt frecvenți în anii cu toamne ploioase, ierni blânde, fără amplitudini mari de temperatură, primăveri și very umede și răcoroase, când pot cauza pierderi de 30 - 40 % (Perju T. și Mare I., Teodorescu Georgeta și colab.). Pragul economic de dăunare este de 3 - 4 larve de vârsta a II-a/m2 sau 2 - 3 larve de vârsta a III-a
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
angelicae Hal., Aphidius matricariae Hal., Lysephedrus validus Hal., care pot contribui la limitarea populațiilor de afide în procente variabile, cuprinse între 40 și 90%. Plante atacate și mod de dăunare Se înregistrează atacuri cu frecvență anuală, mai ales pe timp răcoros și cu precipitații moderate. Este un dăunător polifag. La legume atacă castraveții, dovleceii, pepenii, bamele, salata, iar dintre flori: Ageratum, Asparagus, Begonia, Camelia, crizantemele, garoafele, cineraria, gladiolele, crinii etc. Se formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]