3,042 matches
-
planetă. Era un gând pe cât de neașteptat, pe atât de straniu. Căci îi urâse pe ceilalți corli și luptase fără milă împotriva lor. Iar acum, vedea în puținii care mai rămăseseră în viață niște rude apropiate. Dacă ar fi avut răgazul să se înmulțească, nimeni - cu atât mai puțin acești oameni - nu li s- ar mai fi putut împotrivi. Gândindu-se la această posibilitate, se simți copleșit de propriile-i limite și de singurătatea lui - era singur contra o mie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Eggert îi spuse: - V-am auzit, domnule director, și vă pot asigura de pe acum că ipoteza unei demente spațiale este exclusă. Gâtlejurile victimelor au fost zdrobite de o forță egală cu aceea a zece oameni. Și n-au avut nici măcar răgazul să strige. Doctorul tăcu o clipă, apoi întrebă: - Ce-i cu motanul nostru, domnule director? - Motanul e în cușca lui, doctore, îi răspunse Morton, scuturând din cap. Se plimbă de colo până colo. Aș dori că experții să-mi spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
coborât în sala motoarelor. Grosvenor era uimit că ceilalți nu-l întrerupseseră: era limpede că-l luau drept un asistent al răposatului Breckenridge. Asemenea confuzii erau firești la bordul unei nave atât de mari, ai cărei oameni nu avuseseră încă răgazul de a-i cunoaște pe toți tehnicienii de rang inferior. Kent i se adresa directorului, pe un ton calm: - Deocamdată, avem de înfruntat un monstru neobișnuit, care a pus stăpânire pe navă, controlând sala motoarelor și energiile ei aproape nelimitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
momente critice, cum era cel prin care trecea acum nava Space Beagle. În realitate, nu exista nici un motiv pentru că Morton să nu fie lăsat să conducă personal experiența pe care o propusese. - Domnule director, îi spuse Pennons, n-o să aveți răgazul să-mi explicați totul în amănunt. Continuați să dați ordine! Iar dacă nu voi fi de acord cu vreunul dintre ele, vom mai discuta. Era un fel elegant de a-i recunoaște autoritatea. Ca mecanic-sef, Pennons era el însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pasiv la această operațiune, pe care o putea, cel mult, critica. Auzi deodată glasul lui Morton pe rețeaua principală: - Așa cum v-am mai spus, e vorba de o experiență. Ea are la baza presupunerea că monstrul n-a avut încă răgazul să facă ravagii în sala motoarelor. Trebuie să profităm de ocazie, pentru a-l captura, înainte ca monstrul să poată trece el însuși la atac. Dar, în afară de această posibilitate de a-l nimici imediat, m-am mai gândit la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
amân. Cred că aș putea să anulez fără nici o dificultate ședința programată de azi în douăsprezece zile, spuse el ca și cum ar fi gândit cu glas tare. Și, punând la loc calendarul, se ridică brusc și adăugă: vei avea astfel un răgaz de douăzeci și două de zile ca să te aperi! Grosvenor se ridică încetișor din fotoliu. Nu voia să facă nici un comentariu asupra "răgazului" ce i se acorda. Deocamdată, acesta i se părea mai mult decât suficient, dar n-avea rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cu glas tare. Și, punând la loc calendarul, se ridică brusc și adăugă: vei avea astfel un răgaz de douăzeci și două de zile ca să te aperi! Grosvenor se ridică încetișor din fotoliu. Nu voia să facă nici un comentariu asupra "răgazului" ce i se acorda. Deocamdată, acesta i se părea mai mult decât suficient, dar n-avea rost să i-o spună lui Morton. Ar fi putut crede că se gândește numai la el. Trebuia să recapete controlul asupra propriei sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cu o substanță pe care n-am mai văzut-o până acum. Deocamdată, ventilatoarele noastre au respins această substanță, trântindule-o în obraz, numai că au început să-și instaleze propriile lor ventilatoare. Marea noastră problemă este următoarea: vom avea oare răgazul de a-l învinge pe Leeth înainte ca grupul lui Kent să ne atace cu toate forțele sale? Problema timpului îl preocupa și pe Grosvenor. Își duse discret mâna dreaptă la încheietura celei stângi și atinse comutatorul care controla emisia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
buton roșu) mă poți deconecta chiar și mai devreme. Dar să n-o faci decât în caz de urgență. - Ce numești dumneata "urgență"? - Dacă vom fi atacați, răspunse Grosvenor, cu șovăială în glas. Ar fi preferat să-și acorde un răgaz mai mare. Dar nu era vorba doar de un experiment științific, ci de o luptă pe viață și pe moarte. Gata să treacă la acțiune, își duse mâna la cadranul aparatului și așteptă. Sosise momentul. Încă puțin și inteligenta acelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pretinde că a văzut o umbră roșie dispărând printr-un planșeu. Ne-am putea limita, pentru moment, cercetările în partea de jos a navei. Echipele noastre de intervenție tocmai se pregăteau să treacă la atac. Nu ne-ați dat suficient răgaz. - Nici n-am fi avut cum, replică Morton, pe un ton înțepat. Grosvenor, care asculta această discuție, își spuse că nu era chiar așa. Von Grossen se lăsase prins vrând să-i arate monstrului, printr-o schemă, că putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
fier ce ducea spre un balconaș. O clipă mai târziu, Morton veni și el acolo, ținând în mână un teanc de hârtii. După ce i le arătă căpitanului, directorul li se adresa astfel oamenilor din sală: - Acesta este primul moment de răgaz pe care-l avem de când monstrul s-a strecurat la bord, în urmă cu mai puțin de două ore - da, oricât de neverosimil ar părea, n-au trecut de-atunci nici două ore! Căpitanul Leeth și cu mine am citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
grijă viitoarea victimă. Omul pe care îl omorâse fără să vrea îi îngăduise să constate că stomacul și intestinele sunt potrivite scopului său. De aceea, era hotărât să-i vâneze îndeosebi pe bipezii cu stomacul mare. Până să aibă oamenii răgazul de a-l prinde în raza unui proiector, Ixtl o și zbughi împreună cu unul dintre ei. Ajustându-și structura atomică, trecu rapid prin tavan spre etajul inferior, apoi traversă și planșeul acestuia și ajunse, cu prada lui, în enorma cală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
vocea lui Korita: - Personal, sunt de acord cu părerea lui Smith. Voi merge chiar mai departe decât el, spunând că avem de-a face cu un inamic care-și va da curând seama că nu trebuie să ne lase nici un răgaz. Din acest motiv, și din altele, socot că monstrul nu ne va permite să energizăm întreaga navă. Căpitanul Leeth rămase tăcut, dar vocea lui Kent se auzi iarăși, din sala motoarelor: - Korita, ce crezi că va face când își va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
sacrificăm pe von Grossen și pe ceilalți, poate chiar pe noi toți, dar ai dreptate. Proprietatea particulară nu e ceva sacru pentru noi. Cât despre von Grossen și ceilalți patru, adăugă el pe un ton aspru - încă n-am avut răgazul să-ți vorbesc despre nota pe care i-o dădusem lui Morton - pentru toți cinci, cred că moartea ar însemna o adevărată binecuvântare. - Ai dreptate, Smith! exclamă cineva. Cu cât vor muri mai repede, cu atât mai bine va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
domnilor. Când ieși pe coridor, Grosvenor simți cum cineva îl apucă de braț. Întorcându-se, îl recunoscu McCann, șeful secției de geologie, care-i spuse: - În ultimele luni am fost atât de ocupat lucrările de reparații, încât n-am avut răgazul să te invit în secția mea. Presupun că, atunci când vom debarca pe vreo planetă, utilajul secției de geologie va fi folosit în scopuri pentru care nici nu a fost destinat. Un nexialist ar putea atunci să ne fie de mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
așteptam să te văd venind aici... împreună cu doi gealați. În aceste condiții, cred că am dreptul să cer să-i convoci pe șefii de secții, pentru a-mi da posibilitatea să le prezint personal recomandările mele. Dacă ar fi avut răgazul, și-ar fi ridicat brațul ca să se apere: mai furios decât bănuise el, Kent îl plesni peste gură, exclamând: - Te crezi deștept, ai?! Pretinzi că ești bolnav? Oamenii loviți de anumite boli stranii își ies uneori din minți și trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
monstrului roșu? îl întrebă McCann. - Ți-am mai spus. În cazul de față e vorba de o situație pe care am creat-o eu însumi. Am muncit ore întregi pentru a-mi pune pe picioare instalația, ceea ce n-am avut răgazul să fac împotriva acelor monștri. Crede-mă, dacă aș fi fost eu șeful expediției, n-am fi pierdut atâtea vieți în situațiile de care ai pomenit. - De ce n-ai preluat comanda? - Era prea târziu. Nu mai era timp. Și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
mic zgomot. Pe fața lui se zugrăvi o uimire nespusă. Scotoci apoi cu atenție prin toate despărțiturile, închise totul la loc, răsuci rotițele și se strecură până la prima ușă, șuierând ușor după paznicul Păunescu, care era de serviciu. Ceru un răgaz de odihnă. Când, în zori, în biroul de la etaj, conu Costache era informat de lipsa safe-ului, Fane făcea, jos, la primul etaj de sub pământ, mare tămbălău: ce ați făcut, Jeane, că dacă nici aici, la Poliție, nu poți avea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
dinastia Isher și de a mă trimite înapoi, înainte de a arunca Terra în aer din... din nu știu ce an în care ne aflăm. Fata încuviință din cap. - Tata zice că puteți fi trimis înapoi, dar, în rest, atenție! Nu avu însă răgazul să se simtă mai ușurat aflând că poate fi trimis înapoi, în timpul din care venise. Fata mai apăsă un buton. În aceeași clipă, oglinda dispăru în zidul metalic. Se auzi declicul unui alt buton Dispăru și zidul. Dinaintea lui se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Avea sentimentul ciudat că ar trebui să facă ceva din interior și nu din afară. Ceva în legătură cu o hotărâre pe care crezuse că trebuie s-o ia. Ciudat, dar nu-și amintea ce anume. Fără îndoială, fabricanții de arme câștigaseră răgazul dorit, căci la capătul celălalt ai acestui ticăit amețitor al balanței se afla aparatul pe care-l folosiseră soldații Imperiului Isher ca o forță de activare. Și acesta ticăia spre trecut, apoi spre viitor în acest joc nebunesc al leagănului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
timpul. Niciodată nu se lăsa grăbit. Cerceta fiecare raport în amănunt, dacă i se părea necesar. Se făcu zece și jumătate. Cu toate că își dădea seama că Lucy trebuie să fi sosit între timp la casa aceea, își oferi un scurt răgaz, apoi chemă nava de război a Arsenalelor care plutea în aer, la o mare înălțime deasupra locului respectiv. O clipă cercetă casa în sine, așa cum i se înfățișa prin telescop: o clădire ca o jucărie, într-o zonă urbană care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
a întunecat. M-am trezit abia aici, în apartamentul meu. - O clipă numai, zise Hedrock. Întrerupse legătura și chemă nava de protecție. Comandantul clătină din cap: - Tocmai voiam să vă sun. A fost o razie a poliției, probabil cu un răgaz foarte scurt pentru alarmă, pentru că le-au încărcat pe femei în autoavioane - câte șase în fiecare aparat - și le-au expediat repede acasă. - Dar cu bărbații ce s-a întâmplat? Hedrock era foarte încordat. În cazuri grave sau de primejdie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Am zis însă că trebuie organizată armata pentru un atac în termen de cât? Trei zile? O săptămână? Se uită lung la el. - Spune, domnule general, de cât timp e nevoie? Acesta vorbi cu glas aproape rugător: - Doamnă, acordați-mi răgaz măcar până la sfârșitul anului. Jur că starea de confuzie generată de dezertări ne-a adus în pragul prăpastiei. Momentan, ea uitase de dezertări: - Și i-ați capturat pe unii dintre acești ofițeri? - Pe unii da, spuse șovăielnic generalul. - Vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
îl înălță la aproape un metru de la podea. Hedrock nu făcu nici un efort de a se elibera. Era destulă lumină pentru a vedea dușumeaua de sub el și poziția nedemnă în care se afla nu-l tulbura câtuși de puțin. Avu răgaz pentru câteva gânduri. Și Harj Martin începuse să fie mai prudent în privința musafirilor nepoftiți. Asta dovedea ceva. Ce anume, avea să afle mai târziu, în momentul întâlnirii. N-a trebuit să aștepte prea mult. S-au auzit niște pași. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
vid cum nu vor mai vedea niciodată ochii oamenilor. S-a uitat la Pământul nostru și la Soarele nostru atât în copilăria lor, cât și spre bătrânețea lor îndepărtată. Acum nimic nu-l mai poate ajuta. Trebuie să-i acordăm răgazul mântuitor al morții. Innelda avu, parcă, în mintea sa, viziunea beznei de nepătruns pe care o zugrăvea el. Deveni mai atentă și mai concentrată, înțelegând acest eveniment în cadrul său mai larg. - Dar ce e cu mașina pe care o ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]