21,569 matches
-
vină cu sănătate... Cele două prietene intră în casa scărilor și încep să urce. -Chiar că mi-a prins bine plimbarea, zău...Parcă sunt sălbatică. După trei ani de hei-rup, nu mă regăsesc...Aproape că nu știu ce să fac cu timpul rămas. Ajung acasă de la serviciu și simt că-mi lipsește ceva... -Un funduleț de șters, probabil... -Nu-mi aduce aminte, e cumplit...Am avut noroc cu mama, Dumnezeu s-o țină sănătoasă, căci altfel dădeam în primire... -Hai, nu mai spune... -Păi
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanțarea situațiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare (FSS), și valoarea alocată pentru finanțarea granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi înmatriculați pe baza cifrei de școlarizare (FGD); ... b) din suma rămasă (FI’) se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FB, ce corespunde proporției prevăzute în anexa nr. 1 . ... ... 2. Se determină numărul de studenți echivalenți unitari din fiecare instituție de învățământ superior și fiecare ciclu de studii universitare (licență și master) și
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293152]
-
a instituțiilor de învățământ superior se repartizează 1,5% pentru finanțarea situațiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare. Pentru finanțarea granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi se alocă o sumă calculată conform anexei nr. 2 la metodologie. Suma rămasă (FI’) se distribuie după cum urmează: a) finanțarea de bază (FB): 68,50%; ... b) finanțarea suplimentară (FS): 30,00%; ... c) fondul pentru dezvoltare instituțională (FDI): 1,50% ... Anexa nr. 2 la metodologie Valoarea grantului anual pentru studenții doctoranzi Categorii cheltuieli Domeniul de finanțare
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293152]
-
împrejmuire. Pavajul ăsta voise să-l înlocuiască, fiindcă devenea prea alunecos iarna, cu niște trepte largi, cimentul pe care-l procurase pentru ele l-a lăsat până la urmă nefolosit în șopron ... Vântul se stârnise pe neașteptate și tuleii de porumb rămași netăiați prinseseră să foșnească. Zgomotul lor abia auzit îi trezea alte amintiri. De câte ori nu stătuse la pândă în capătul grădinii, sau ceva mai sus, lângă liziera pădurii, auzind mereu freamătul ăsta, parcă fără sfârșit, când bătea Coșava, vântul dintre anotimpuri
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
dar și un tărâm al blestemului unde, îm prezent se poartă un adevărat război. „Agresorul” este un nou imperiu venit să ia, cu orice preț, ceea ce a mai rămas din aurul dacilor. De cealaltă parte a baricadei sunt moții Apusenilor, rămași singuri în fața pericolului de a pierde bruma de avere ce le-a mai rămas și de a-și vedea munții escavați și otrăviți apoi cu cianuri. Moții sunt singuri, ca de atâtea ori în fața istoriei nemiloase, dar mai ales în fața
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
aceste mineriade i-au „alungat” din țară. Încă o dată, prin plecarea tinerilor, țara a pierdut din forțele sale și s-a făcut loc parveniților de tot felul să acceadă la putere și să ocupe funcții în conducerea instituțiilor. Puținii intelectuali rămași au început să se lovească între ei, instigați de forțe „malefice”. Și la această dată ne găsim în aceeași situație, intelectualii sunt centrifugați spre marginea societății și provocați a se „duela” între ei; televiziunile aduc, de cele mai multe ori, în prim
DESPRE INTELECTUALI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 471 din 15 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359030_a_360359]
-
Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 486 din 30 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului de Florentina Crăciun Fabiola [România] for the English version, click here Hayfa era o fata frumoasă, jumătate de origine turcă și jumătate română. Mama ei, Samira, rămasă orfană incă din copilarie, a fost adoptată de o familie de români. A avut parte de o educație bună, însă neșansa a făcut să rămână de timpuriu si fără ei. Din alocație și pensia de urmaș a reușit să termine
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
Oresiei începe de la rădăcini. Ne aflăm în „secolul al nouăsprezecelea, secol al istorismului”, când „totul era tulbure.” Suntem în orașul Ismail și cea dintâi amintire importantă este legată de o căsătorie. Aceea a mamei Ioana, străbunica scriitoarei. „Soție de moșier, rămasă văduvă, aceasta se recăsătorește cu administratorul moșiei, mai tânăr ca ea cu vreo douăzeci de ani, renunțând la viziunea sa morală asupra lumii, pe care o avusese până atunci...” O poveste de dragoste romantică, în care emoțiile și sentimentele prevalează
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
tătarilor. Scuipând în jos cu năduf îi răspunse enervat:” adică eu te ajut și-ți dau o parte din bani și tu îi vrei pe toți?!?” și întorcându-i spatele, împreună cu tot grupul se îndreptă spre cealaltă intrare a gării. Rămasă singură, Ștefania parcă se trezise dintr-un somn lung. Deși începea să o cuprindă furia, înțelegea că nu are rost să mai urmeze grupul. Abia acum, vorbele tânărului țigan îi reveneau în minte și începeau să capete înțeles. Da, ar
FILMUL NOPŢII ÎNCĂ NESFÂRŞITE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359375_a_360704]
-
putea fi asemănătoare cu a altor familii din lumea rurală a începutului de veac XX, cu gospodării întocmite după toate regulile țărănești, dar împovărate de datorii, cote și bănci care le slăbeau chingile familiale, silindu-le să-și ascundă bruma rămasă pentru a putea supraviețui. Puțini erau cei care rezistau asalturilor fiscului, perceptorilor, inspectorilor fiscali, oamenilor puși să-i execute silit (cum era Jupuitu’), fără să falimenteze, să fie nevoiți să-și vândă animalele din ogor ori dublele de porumb pe
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Atunci toți zeii se întorc din Malta, Tăcerea trece în imne și-n clipe păguboase, Iubiri ne știute cum nu ne cunoaștem viitorul, Totul s-a măcinat până la vene, până la oase, Inodore și incolore precum dorul, Cuvânt strecurat în inimile rămase. Acum putem să ne citim viața pe dos, Raport între trăire și sfârșitul poeziei, O lume ne așteaptă într-un spațiu lăptos, Fumurie precum toamna arămind aracii viei, Atunci când fur un vis de pe buzele femeii Tăcută cu poala plină cu
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
deliciul vizitatorilor. Festivalul Văii Gurghiului, o sărbătoare nouă, complexă și originală, a adus în actualitate vechi tradiții etnografice, oferind o sinteză arhitectonică, culinară, ocupațională, artistică, a unui mod vechi de viață, adunând fii ai satului de vârste și profesii diferite, rămași să locuiască pe meleag străbun sau plecați în diverse localități din țară și chiar din străinătate de unde revin cu drag și cu dorința de a promova valori populare autentice, atrăgând totodată artiști din alte zone ale țării români și de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
nu le mai înțeleg, să nu mai aibă niciun sens pentru mine. De ce, de exemplu, moș Ilarion a trebuit să lupte de partea austriecilor, tocmai pe coastele Dalmației... Pentru ca apoi să trăiască și să muncească, doar cu o singură mână, rămas și singur, în bordeiul lui mohorât și strâmt ca o cușcă de dulău... Sau, de ce vântul trebuie să întoarcă fumul înapoi, pe horn, în odaie, înroșind ochii copiilor și îmbătrânind icoanele, și așa sărace, ale oamenilor nevoiași... Sau, de ce zăpada
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
civilizației iudeo-creștine a Europei, prin mii de fecioare crescute în secret în Occidentul creștin, pentru liderii Orientului.) În timp ce Occidentul, de 2000 de ani, prin amestecul raselor pe axa iudeo-creștină, descinde, genetic, din 30 de generatii de creștini adormiți, foarte puțini rămași teferi din abolirea civilizație, după ce au fost rase Marile Mame de pe suprafața pământului, la confluenta dintre civilizație și barbarie. Și și mai puțini descendenți din Dinastia merovingienilor la confluenta a trei mari civilizații: una istorică, creștină, celelalte două, preistorice, respectiv
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
unde vei merge în lumea, vei găsi sute de milioane de șomeri, de oameni care tânjesc după muncă și pensii pe care nu le vor mai găsi nicăieri azi. Vei găsi în schimb milioane de oameni deportați din motive economice, rămași acum nedoriți, neiubiți, neîngrijiți, respinși de societate, complet uitați, complet rămași singuri. Aceasta este cea mai mare rușine și sărăcie a statelor așa zis capitaliste și bogate. Aceasta este sfârșitul istoriei cele mai mari înșelătorii umane și începutul unei mari
DESPRE GLOBALIZAREA ROMANIEI SI PERICOLUL ISLAMIZARII EUROPEI. IN CE EUROPA TRAIM de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360385_a_361714]
-
o năluca mulți au plecat iar alții sunt pe ducă pe slabii umeri purtând al bătrâneții chin. livezi în floare și câmpuri nesfârșite doar păseri trec întinsul să-l măsoare, nu-s mai bărbați vânjoși să dea a lor sudoare, rămași sunt doar bătrânii cu chipuri ostenite. purtând greul pe umeri, lăsați fără-ajutor, venită, clipa-i chin în viața tuturor, nu-i nimeni să îi vadă, nu-i cine să-i audă rămasă-i la-a lor strigat bătrână soarta surda
SAT ROMÂNESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360545_a_361874]
-
protejează pe cei care îi însoțesc. De aceea i se adresează fetei: Mergi te rog pe coridor, în sala de așteptare, pentru că vreau să rămân singură cu mama ta. Totodată, asistenta înțelege, și fără să fie invitată, iese împreună cu fata. Rămasă singură cu doctorița, Ileana S. începe să povestească pe îndelete despre familia ei, încercând să explice care este bolovanul, cărămida - cum spune ea - ce-i apasă sufletul: Offf! Dacă ar ști o fată când se mărită cum ar fi viața
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360561_a_361890]
-
protejează pe cei care îi însoțesc. De aceea i se adresează fetei: Mergi te rog pe coridor, în sala de așteptare, pentru că vreau să rămân singură cu mama ta. Totodată, asistenta înțelege, și fără să fie invitată, iese împreună cu fata. Rămasă singură cu doctorița, Ileana S. începe să povestească pe îndelete despre familia ei, încercând să explice care este bolovanul, cărămida - cum spune ea - ce-i apasă sufletul: Offf! Dacă ar ști o fată când se mărită cum ar fi viața
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360562_a_361891]
-
lor. Ei joacă doar spectacolul. Scena este numai a lor. Dar zadarnică le este truda. Sunt capete de șerpi care au rămas din vremurile acelei bucăți de timp rupte, capete care de la înălțimea turmelor lor, aruncă limbi veninoase spre mințile rămase înțepenite pe acea bucată de roată a istoriei. Florile inimilor se îndoaie sub lumini de culori. Fețele culeg zâmbetul din privirile gândurilor celor de lângă ei. Nu este întuneric, adevărul nu este ghilotinat. Aici nu mai sunt robe negre cu schelete
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
floare Nu puteam să te ajung, Acum caut să te-alung Când în jur e dor de soare... Decantând comoara-albastra, N-am s-o pot nicicând ascunde, Stă în inimi strîns oriunde Și oricând în mintea noastră. Iar din purpura rămasă Împletesc un sal îndată Că fetița de-altadata Sa-nveleasca luna-n plasă... Din trecute-adânci comori Ce le am în mintea mea Tu mi-ai dat o peruzea Și-o privesc din noapte-n zori. Ying și Yang Credeam că
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
comună, una Tanea, așa o chema pe femeia la care a lucrat mai toată iarnă, și-i promisese „că-l duce ea într-un loc să ia cărămidă de la o casă părăsită, bombardată de când au trecut nemții pe acolo!” Femeia, rămasă văduvă cu doi copii, era româncă venită prin măritiș, din apropiere de Nistru. Bărbatu-su, Vania, fusese tractorist la colhoz și murise de gripă japoneză când copilul al mic nici nu se născuse. Tatăl lui Vania, fusese cântăreț la biserică
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
deasupra lui, gândurile îi evadară în vremea când își ajuta mama să le facă rachiu - tatăl murise - și se atârnară de povestea vieții Cătălinii lui Muie, nașa cum îi zicea el, care locuia în casa delavale de a lor, acum rămasă părăsită, cu bătătura plină de iarbă și pălămizi. Cătălina era o femeie blajină, dar a fost o ființă mult bârfită pentru comportarea ei în relațiile cu bărbații. Trăind mai mult singură a avut o existență tumultoasă, dar prea puțin cunoscută
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
trecut sfinții din viitor și ne obligă să mergem mai departe chiar dacă ești lovit (peremptoriu) unde te doare mai abitir ești vizat ești țintă vie cum Brâncoveanu a fost cu toată familia lui familia mică/ familia mare (că nici celor rămași nu le-o fi fost bine cu 5 morți în familie în văzul lumii - ce spectacol ghilotinant) de fapt nu celor rămași ci celor rămase o mamă cu 7 fete până și destinul femeilor poate fi tragic vag înregistrat în
STRICT PE ZILE (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360137_a_361466]
-
ești țintă vie cum Brâncoveanu a fost cu toată familia lui familia mică/ familia mare (că nici celor rămași nu le-o fi fost bine cu 5 morți în familie în văzul lumii - ce spectacol ghilotinant) de fapt nu celor rămași ci celor rămase o mamă cu 7 fete până și destinul femeilor poate fi tragic vag înregistrat în istorie dacă ele au fibră de luptătoare aprige cu păr strălucitor de la nimbul indus trebuie să plecăm în căutarea lor (S)CA-DEN-ȚĂ-N
STRICT PE ZILE (POEME) de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360137_a_361466]
-
moși împodobite cu cireșe și prune uscate, cu străchinile tale mereu pline, și mâinile tale, mereu dăruinde! Azi m-am întors în timp, îngerul meu! Am văzut iar lădița ta din lemn cu zahăr cubic, covrigi, mere și nuci, comoara rămasă, balsam pentru suflet. În ea strecor acum, recunoștința mea, bunico! Referință Bibliografică: Bunicii mele / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1133, Anul IV, 06 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate
BUNICII MELE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360173_a_361502]