2,995 matches
-
Deși mai este foarte cald,(atenție pe 13, 14) vara a cam trecut. A început cu alegerile locale și se sfârșește într-o indiferențărară; pentru că ambițioșii (candidații) au produs destule minciuni de adormit alegătorii și au cheltuit (după pungă... și răsplată) să-și asigure locul pentru următorii 4 ani. Unii au reușit să fure chiar în această perioadă, alții s-au înglodat în datorii, alții s-au săturat de ,,alegeri". Unii au greșit grav dar...le-a trecut. Sunt pe val
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Bush, a adus la congres personalități germane influente. Una dintre acestea a fost doctorul Ernst Rudin, reprezentantul Institutului berlinez de Genealogie și Demografie „Kaiser Wilhelm”. El a fost ales În unanimitate președinte al Federației Internaționale a Societăților de Eugenie, ca răsplată pentru contribuția la fondarea Societății Germane pentru Igiena Rasială. Unul dintre angajații lui Rudin a fost Josef Mengele fost comandant medical la Auschwitz. În 1936, a apărut programul care a precedat faimoasa operațiune CIA de control a minții MKULTRA, lansat
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
indus ulterior, când "s-a decretat că am fost toți eroi și că nu am pierdut un singur moment încrederea în victoria finală"87. În timp, a devenit o certitudine niciodată omisă de manuale: românii au meritat unirea ca o răsplată pentru luptele eroice din sudul Moldovei, doar aliații lor în primul rând Rusia făcându-se vinovați de înfrângerea militară din 1916 și de cea politică, din 1918 (pacea de la București). E drept că, până la urmă, tot Antanta a câștigat războiul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de oțel, cu drapele, adevărată pădure, sdrențuite de gloanțe (s.n. C.M.)"288. Ceea ce se întâmpla, în același timp, la Alba Iulia dar nu toți o știau se lega în mod fericit tot de regalitate și părea o minunată coincidență, o răsplată în plus pentru suferințele îndurate până atunci: "în aceeași zi, Ardelenii de toate națiunile (sic!) au recunoscut ca rege al lor pe Regele României, într-o întrunire la Alba-Iulia, încât toată Dacia veche se unea sub același rege (s.n. C.M.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ce stați? Să-mi fie scrijelat trupul (striga Gordie)! Să-mi fie răsucite mădularele! Să-mi fie chinuite oricât veți voi! Să nu-mi invidiați cumva fericita mea nădejde! Cu cât veți prelungi chinurile, cu atât îmi veți prilejui o răsplată mai mare! Am o înțelegere cu Stăpânul: în locul rănilor de pe trup, îmi va înflori la înviere haină luminoasă; în locul necinstirii, cununile; în locul închisorii, raiul; în locul osândirii cu făcătorii de rele, traiul cu îngerii. Semănați mult în trupul meu, ca să secer
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
clipă, pe când odihna de pe urma chinurilor Ține veacuri fără de moarte. Sau, mai bine spus, chinurile nu au fost dureroase nici chiar o clipită de vreme pentru mucenici, căci „ei priveau la bunătățile cele viitoare și aveau ochii ațintiți la împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu vedea ploaia de pietre, pentru că se uita la Hristos cu ochii credinței (Fap. 7, 55-58); în loc de pietre, număra răsplățile și cununile”<footnote Idem, Cuvânt la Sfinții Mucenici, I, în vol. cit., p. 450. footnote>. Așa au
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
vreme pentru mucenici, căci „ei priveau la bunătățile cele viitoare și aveau ochii ațintiți la împărțitorul de răsplăți. Iată, Fericitul Ștefan nu vedea ploaia de pietre, pentru că se uita la Hristos cu ochii credinței (Fap. 7, 55-58); în loc de pietre, număra răsplățile și cununile”<footnote Idem, Cuvânt la Sfinții Mucenici, I, în vol. cit., p. 450. footnote>. Așa au dat mărturie grăitoare și cei patruzeci de mucenici care se încurajau unul pe altul și ziceau acestea: „«Aspră-i iarna, dar dulce-i
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
credinței și sabia duhului. Hristos Se răstignește prin martirii Săi. El suferă în martirii Săi și devine tăria lor În timpul torturilor felurite și greu de închipuit la care au fost supuși, creștinii au fost în mod deosebit ușurați de nădejdea răsplății făgăduite și de ajutorul direct al lui Hristos Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea mucenicilor este supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru înțelegându-l unii din călăi, s-au lepădat de deșarta
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
aceasta neavând pentru ei un preț egal cu cele ce doreau. Erau pătrunși de adevărul că nimic din toate cele pământești nu poate egala fericirea drepților. Cu cât li se prelungeau chinurile, cu atât gândeau că le era prilejuită o răsplată mai mare. Așa s-au stins pentru lumea aceasta și așa și-au încheiat ei lupta și biruința. Pilda sfinților mucenici, trăitori și mărturisitori ai dreptei credințe a exercitat și continuă să exercite o influență binefăcătoare și astăzi pentru noi
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
spus că ea era destinul vieții lui Yourcenar. În iunie 1952 i-a fost decernat premiul Femina Vacaresco. Cariera ei era acum asigurată. Toată primăvara s-a desfătat cu noua ei glorie, pe măsură ce se construia o încredere renăscută. Propria ei răsplată a fost să călătorească. A plecat cu Grace în Franța, Italia și Spania și chiar s-a gândit să meargă în Maroc, exact ca în zilele dinainte de război. Acum se aflau departe de "paradisul lor insular" de un an (1951-1952
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
utopic al abației din Thélème, Gargantua "decretează" ctitorirea, la propriu și la figurat, unei societăți permisive până în cele mai intime resorturi, a cărei apariție nu stabilește decât o slabă legătură de cauzalitate cu restul operei, ea fiindu-i oferită drept răsplată fratelui Ioan, dar rămânând fără ecou atât în părțile următoare și suspendată în raport cu "acțiunea" propriu-zisă anterioară ei. Finalitatea fragmentului, intens dezbătută de critica literară, ne interesează doar în trecere: pe de o parte, el funcționează ca o replică accentuat polemică
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
exemplară: el se roagă întruna, propovăduiește credința în Dumnezeu și afirmă recunoștința de a se afla în lagăr, îndeplinind, în același timp, poruncile divine (îi ajută pe alții dezinteresat etc.). Alioșa își asumă cu bucurie condiția, iar această bucurie este răsplata pe care "cei prigoniți" o primesc în această lume. Este locul aici să amintim și trimiterea clară la personajul dostoievskian Alioșa Karamazov. Credința lui Ivan Denisovici Șuhov nu este atât de evidentă și de cultivată precum aceea a lui Alioșa
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Timotei îi spunea: Că eu de acum mă jertfesc și vremea despărțirii mele s-a apropiat. Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârșit, credința am păzit (2Tim 4, 6-7), îndemnându-l să procedeze asemenea lui pentru a dobândi răsplata veșnică: Luptă-te lupta cea bună a credinței, cucerește viața veșnică la care ai fost chemat (1Tim 6, 12); Această poruncă îți încredințez, fiule Timotei, ca potrivit profețiilor făcute mai înainte asupra ta, să te lupți lupta cea bună (1Tim
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu promptitudine de spirit și abilitate dialectică, după cum procedau și comandanții de oști în a promite recompense celor valoroși, care vor supraviețui luptei, îndemnându-și soldații să nu se teamă de dușman, tot astfel și Isus le-a vorbit despre răsplata pe care o vor primi la sfârșitul luptei: celor credincioși le era rezervată moștenirea paradisului, iar celor lași și trădători pedepse dintre cele mai cumplite, în gheenă: Dar vă spun vouă prietenii mei: Nu vă temeți de cei care ucid
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ucis, are putere să arunce în gheenă; da, vă zic vouă, de acela să vă temeți (Lc 12, 4-6). Numai un Dumnezeu, scrie Bessières, poate să facă acceptabil un asemenea limbaj, întrucât numai El poate promite soldatului căzut în luptă, răsplata sa. Isus nu era un literat și poate că nici nu-i cunoștea personal, ca Om născut în Betleemul Iudeii, pe clasicii latini și greci, deoarece, ca evreu pios, se formase în cultura umană a școlii tradiționale a sinagogii, de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fi eliberat de moarte, Minucius Felix (150-270) le aducea exemplul comandantului care, în timp de război, își răsplătește soldații după luptă și nu înainte: Care soldat în prezența comandantului său, nu înfruntă primejdia cu mai mult curaj? Nimeni nu primește răsplata înaintea luptei, iar pe de altă parte, comandantul nu poate să distribuie acele daruri pe care încă nu le are. E adevărat că, el poate să-și împodobească combatanții cu onoruri, dar nu să le prelungească viața. Fapt pentru care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și a comerțului, cu atât mai mult trebuie exclus și creștinul, soldatul păcii, marcat de semnul lui Cristos. Dacă cel care se pregătește să înceapă războiul, devine generos, plin de daruri și de recompense față de soldații săi, pentru ca speranța unei răsplăți să le poată alina suferințele și să le îmblânzească teama pericolului spre care se îndreaptă, cu atât mai mult se arată Cristos față de ucenicii săi în lupta împotriva lumii. Tot așa, dacă cei care luptă pentru voi sunt fără îndoială
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
foamea, să lupte împotriva dușmanilor, să înfrunte pericolele extreme și aproape totdeauna, dacă e necesar, chiar și moartea, însă o moarte glorioasă, cu onorurile și recompensele împăratului. Viața lui este grea în timp de război, splendidă în timp de pace. Răsplata celui care și-a dedicat întreaga sa existență, să împlinească lucruri mărețe este: primirea unui principat, numirea de prieten al împăratului, de a obține o prefectură pe lângă cei supuși și de a mijloci, atunci când poate, pentru prietenii săi care sunt
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nimeni dintre apostoli nu luase încă legătura cu acea comunitate creștină și că această bucurie de a o vizita cel dintâi i-ar fi revenit lui. Această vizită, o cerință a sufletului său, era un atestat de recunoaștere și o răsplată morală pentru credința romanilor care, dacă l-ar fi avut pe sfântul Petru în mijlocul lor, nu ar mai fi avut trebuință de o altă dovadă de recunoaștere ori de consolare apostolică. Cohors Italica, unde se afla centurionul Cornelius, nu făcea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pământești, cu strășnicie poruncește, Ca fii lui Israel din urmă, de altar să se atingă, Să sacrifice idolilor întunecați și pe Cristos să-l părăsească (31-42). Aruncați, comandanți de trupe, și voi, tribuni, abandonați; Aruncați colanele de aur, ale rănilor răsplăți. Suntem chemați acum, de-ale îngerilor strălucitoare oști! (64-66). Erau înrolați în legiunea Gemina și, după cum se deduce din versurile citate, au fost uciși din același motiv ca și centurionul Marcellus (foarte probabil în același an 298). Legiunea Gemina, cantonată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Am putea să ne gândim la anul 303, la momentul începerii persecuției lui Dioclețian, ori la vreunul din cei următori, dar nici un asemenea calcul nu este admis datorită unui detaliu din text. În capitolul II, guvernatorul face aluzie la o răsplată numită decennalia: dacă era vorba despre deceniul domniei lui Dioclețian trebuie să ne reîntoarcem la 293, an în care nu începuse încă persecuția, sau la 295, deceniul tetrarhiei, an în care a început poate și epurarea din armată. Aparenta neclaritate
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să renunți și să sacrifici, vei fi satisfăcut în dorința ta“. Iulius a răspuns: „Dacă vei face asta, nu pot decât să-ți mulțumesc“. Maximus a spus: „Tu ești fericit să mori și cred că vrei să pătimești pentru o răsplată promisă“. Iulius a răspuns: „Dacă eu merit să pătimesc, îmi va fi dăruită gloria veșnică“. Maximus a spus: „Dacă te vei convinge să suferi pentru patrie și pentru legi, vei primi o laudă pentru toată viața“. Iulius a răspuns: „Sufăr
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
capcane prin care cei prinși în înșelăciunea sa erau târâți în ruina nelegiuirii (apostazie). Persecutând religia creștină mai mult cu artă decât cu autoritate, s-a îngrijit să influențeze negarea credinței în Cristos și acceptarea cinstirii idolilor mai mult prin răsplăți decât să silească prin torturi. Mai întâi a contaminat cu sacrificii abominabile izvoarele din oraș și din centrele din jurul localității Daphne, pentru ca oricine ar fi băut acea apă să-și păteze sufletul. Apoi presăra cu apă lustrală pâinea și cărnurile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
custodele, spunându-i că l-a contaminat. Pentru acest gest, împăratul l-a exilat într-un castel ridicat într-un loc singuratic, poruncind să fie torturat. După ce a stat închis un an și câteva luni, a primit conducerea imperiului ca răsplată a mărturiei sale; momentul decisiv al trecerii de la păgânism la credința creștină, care a avut loc abia după un secol, după conciliile de la Constantinopol I (381) și Calcedon (451). 3. Religia soldaților din armata romană a secolului IV Problema religioasă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Față de România situația este just contrarie. A face și noi gestul Italiei însemnează a înlesni rușilor ca, la brațul nostru, să intre în țara noastră, în Balcani și în Europa Centrală. Acesta este rolul istoric care se rezervă României ca răsplată a trădării sale față de un aliat care a salvat-o într-un moment foarte critic al existenței sale, când nimeni nu i-a dat, fiindcă nu a putut să-i dea, nici un ajutor ? Dar cine garantează României că rușii odată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]