1,874 matches
-
vor "îndeplini misiunea primită. B. Localitățile de unde vor fi recrutate echipele, direcțiunile în care vor fi dirijate și organele cari le vor acționa. 1. CENTRUL B. a. Comuna Nemțeni pentru itinerariul: Nemțeni-Nisporeni-Vărzărești-Vorniceni-Bucovăț-Strășeni-Chișinău. b. Comuna Leușeni pentru itinerariul: Leușeni-Bujorul-Lăpușna-Hăncești-Chișinău. c. Comuna Răzeși pentru itinerariul: Răzeși-Mingir-Cărpineni-Sărata Galbenă-Gura Galbenă-Cimișlia-Schinoasa. 2. SUBCENTRUL 4 HUȘI. a. Comuna Leușeni pentru itinerariul: Leușeni-Cărpineni-Mirișeni-Fărlădani-Rezeni-Băcici-Chișinău. b. Comuna Tochila: Răducăneni-Sărăcica-Grădiștea-Sahaidac-Cărbuna-Cainari-Cașcalia-Fărlădani-Tighina. 3. SUBCENTRUL 6 FĂLCIU. a. Comuna Leova pentru itinerariul: Leova-Cazangic-Cenac-Cimișlia-Sunduc-Taraclia-Sălcuța-Zaim-Căușani-Tighina. b. Comuna Leova pentru itinerariul: Leova-Filipeni-Dezghinje-Cecur-Menjir-Sadaclia-Schinoasa-Ceara-Murza-Sturdzeni-Manzîr-Berzoaia-Popovca-Talmaz. c. Comuna Cania pentru itinerariul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Poduri și podețe ........................................................................... 239 3. Calea ferată .................................................................................. 242 CAPITOLUL VIII PROBLEMATICĂ ȘI TRANSFORMĂRI DE NATURĂ SOCIALĂ 245 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale ........................................ 245 2. Robii ............................................................................................ 249 3. Vecinii și clăcașii ......................................................................... 254 4. Reforma agrară din anul 1864 ..................................................... 264 5. Răzeșii ......................................................................................... 272 CAPITOLUL IX ANGAJAREA UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ ........................... 293 1. Viața ostășească .......................................................................... 293 2. Dramaticul an 1907 la Umbrărești .............................................. 303 3. Viața spirituală ............................................................................ 309 Biserica ......................................................................................... 310 Școala umbrăreșteană sătească ..................................................... 323 ANEXE ................................................................................................... 337 CUVÂNT ÎNAINTE Monografia unei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și evoluția satelor de pe teritoriul comunei Umbrărești, dar ele, datele, sunt rudimentare și inexacte, cu aprecieri inadecvate domeniului. De pildă, se scrie despre satul Eremia Grigorescu că „este sat de clăcași”, deși, la data respectivă, el abia se înfiripa din răzeșii umbrăreșteni mutați pe terasa de est a apei Bârladului, în urma marilor inundații din acești ani. Ori că satul Torcești ar fi fost „înființat pe moșia boierului Paul Balș”, iar satele Slobozia, Tămășeni și Siliștea „au fost înființate pe moșia boierului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către spătarul Săndulache Stamatin, pentru niște părți de moșie ale vornicului Ștefan Catargiul, se menționează că într-un loc „din sus a satului Cracul, unde zic răzeșii că, iarăși, au fost piatră și că, în vremea muscalilor di pi urmă, o au luat-o niște soldați și o au întrebuințat-o la feredeul lor, au aflat 313 stânjeni gospod, iar cu stânjen prost - 318”, reieșind o diferență
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarele cele drepte”, reprezentând, din punctul nostru de vedere, reminiscențe ale modului de distribuție și statornicire a limitelor teritoriale inițiale, operații și reguli păstrate și folosite de-a lungul veacurilor. Până în epoca modernă, din acte nu lipsește menționarea megieșilor, a răzeșilor, „oamenii buni și bătrâni”, acesta din urmă fiind un vestigiu juridic extrem de îndepărtat în timp. Din domeniul efectuării hotărniciilor este necesar să reținem un aspect deosebit de important pentru ceea ce urmează să relatăm. Este vorba de întinderea egală și lovirea moșiilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
păstrându-se până destul de târziu, căci antroponimul respectiv se întâlnește, în formă romanizată, în documente medievale referitoare la sate și oameni din Moldova sudică. Avem exemplul, cel mai apropiat ca spațiu geografic, într-un act din 22 decembrie 1666, când răzeșii din Gârlești „ce suntu pe Siret, în ținutul Tecuciului” (aproape de Umbrărești), vând hatmanului Neculai Racoviță, „moșie ce-am avut din Mircea și din Umbrar”, scriu ei în zapisul de vânzare, ultimul din cei doi stăpânitori menționați în act fiind un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și catagrafii în satul Slobozia-Torcești. Atât Umbrăreștii propriu-ziși de mai târziu, cât și Slobozia-Torcești au dispus de peceți sătești proprii la prima dată a instituirii acestora pentru satele Moldovei, 1834, deși satele aveau hotar de moșie comun. Singurul sat de răzeși care nu a avut pecete a fost Salcia, pentru că a format o singură unitate fiscală și administrativă cu Condrea, pecetea sătească emițându-se numai pe numele acestuia. Cercetând teritoriul celor două vetre consemnate în 1835 cu numele Umbrărești, acum nelocuite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se află acum satul Siliștea, pentru că siliștenii s-au așezat aici după împroprietărirea lor prin Legea rurală din 1864, de unde și falsa impresie a localnicilor că acum ar fi fost întemeiat pentru prima data acest sat. Pe cealaltă vatră, a răzeșilor umbrăreșteni, au fost depistate puține rămășițe materiale, mai ales de proveniență medievală târzie. Ele se răsfiră pe malul drept al Bârladului, la o distanță de 3-4 km sud de Siliștea, prelungindu-se pe direcția nord-sud pe o lungime de circa
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
buni cunoscători ai locurilor, confirmă într-o hotarnică capătul de apus al moșiei și stăpânirii Umbrăreștilor, la „trăsura al cincilea, la apa Dimaciului, prin dreptul vadului morii Oprea lui și prin podul lui Dumitru”. La fel, într-o învoială dintre răzeșii moșiilor Dimăcenii, Dumbrăvița, Sineștii și Umbrăreștii, din anul 1827, urmată și întărită de anaforaoa marilor boieri din 15 aprilie 1828, se arată unde sunt situați Umbrăreștii, și anume „pe din sus alăture de Sinești, purcede cu lungul iarăși din pârâul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sirețelul în zona aceasta, cursul său inferior, reprezenta hotarul dintre Moldova și Muntenia în vremea respectivă. Abia mai târziu se va fixa hotarul nostru pe apa Siretului cel Mare, unde se găsește și în prezent, urmare a faptului că mulți răzeși de Umbrărești își aveau locuințele pe malul drept al râului respectiv, așa cum rezultă din catagrafia anului 1774 și din alte documente privitoare la transmiteri de proprietate, umbrăreștenii de aici separându-și moșia de cei din partea stângă a apei ulterior. Dar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe linia pietrelor vechi ci sunt dispre soare apune de Siret și despărțitoare Umbrăreștilor de Biliești”; - o pricină juridică, ce se desfășoară între anii 1833 și 1835, are ca protagoniști pe banul Neculai Sion, pe de o parte, și pe răzeșii din dreapta Siretului, pe de alta, primul în postura de jeluitor, iar ultimii de pârâți, din „megieșitele sate, Suraia, Umbrărești și Slobozia”; din amănuntele redate de document rezultă că era vorba de sate ce aparțineau la data respectivă ținutului Putna; - mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
respecta regula de a-și lua ultima parte; -organizarea stânelor în sat cu rândul; -păscutul vitelor în cireada satului fără nici un fel de discriminare generată de numărul animalelor ori al stânjenilor de moșie avuți ca pășune în stăpânire de către locuitorii răzeși; -obiceiurile de sărbători și ocazionale (datini, șezători, seri de clacă, superstiții și altele) ce țin de tradiție și de natura vieții laolaltă, practicate în sat destul de intens până foarte recent; -vechi deprinderi în efectuarea unor lucrări de interes gospodăresc comunitar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se va transforma și va sfârși prin nefastele diferențieri rezultate din întronarea altor criterii de apreciere decât cele de merit, cum sunt: averea, originea, rudeniile și relațiile neprincipiale, abuzul și forța etc. Controversa din istoriografia românească cu privire la originea satelor de răzeși și a răzeșiei ca instituție, anume aceea dacă răzeșii sunt urmașii și continuatorii comunităților devălmașe tribale, cum au susținut, printre alții, H. H. Stahl, ca sociolog, ori sunt descendenții unor stăpâni de sate (cnezi, juzi, vătămani etc.), deci o devălmășie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rezultate din întronarea altor criterii de apreciere decât cele de merit, cum sunt: averea, originea, rudeniile și relațiile neprincipiale, abuzul și forța etc. Controversa din istoriografia românească cu privire la originea satelor de răzeși și a răzeșiei ca instituție, anume aceea dacă răzeșii sunt urmașii și continuatorii comunităților devălmașe tribale, cum au susținut, printre alții, H. H. Stahl, ca sociolog, ori sunt descendenții unor stăpâni de sate (cnezi, juzi, vătămani etc.), deci o devălmășie ce ar deriva din stăpâniri individuale, opinie a istoricilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bună parte, să treacă peste Siret. Toate aceste grupuri de locuitori au rămas, din punct de vedere juridic, administrativ-teritorial și social-economic, în comunitatea cunoscută și atestată, prin documentele scrise ce s-au păstrat, sub numele de obștea sau satul Umbrăreștilor răzeși, mai târziu Umbrăreștii răzeși-partea de jos. Tot mai târziu, comunității rămase pe vechea vatră numită Umbrărești i se va adăuga sintagma „partea de sus”, așa cum s-a întâmplat cu aproape toate satele vechi din Moldova. Partea aceasta va deveni, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obștea Umbrăreștilor, identificându-o, posibil, cu satul Torceștii de pe stânga Bârladului. Lucrurile nu stau așa. Cei care s-au plâns domnitorului reprezintă o fracțiune ruptă din obștea Umbrăreștilor, având ca protagoniști pe nepoții lui Bilăi, ruptură nerecunoscută și neacceptată de către răzeși, așa explicându-se „tăria” lor de a merge și cosi fânul de pe părțile în litigiu. „Satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu” nu-i altceva decât prelungirea sudică a Umbrăreștilor, numită mai târziu de către localnici Cătunași, iar oficial, prin organizarea administrativ-teritorială modernă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cartea domnească din 1635, pentru a se reține că: - după poziția locului și limitele teritoriale prezentate în act, având în vedere și numele locuitorilor consemnate în documente începând cu anul 1772 și până la 1845, ținând cont, totodată de statutul de răzeși al locuitorilor din comunitatea sătească numită Slobozia-Torcești, orientându-ne și după asemănarea și chiar identitatea numelor locuitorilor din satul Cătunași și cele din documente, toate acestea ne determină să considerăm entitatea menționată cu numele specificat în cartea domnească din 1635
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de locuitori din Torceștii aceștia din respectivul act cu nume de locuitori din satul răzeșesc Umbrărești (inclusiv Condrea, Salcia, Cătunași, toate răzeșești), nume precum Borș, Bute, Bulai, Căulea, Galalb, Cucoaneș, Druță, Hagiu, Hâncu, Ojoc, Perjeru, Tiron și multe altele, cuprinderea răzeșilor din satul Slobozia-Torcești în lucrările de hotărnicie și în planurile topografice în hotarul moșiei Umbrăreștilor-partea din jos, neseparați nicicând în hotare deosebite, constituie dovezi sigure pentru a se înțelege că ceea ce documentul din 1635 a numit „satul Torceștii, nepoții lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
le cosescu fânul și le înpresoară ocina și moșia, cu tăria lor”, acuzație formală prin care acești nepoți ai lui Bilaiu, de fapt Albul, urmăreau să se desprindă de vechea obște. De altfel, vechea formă de stăpânire devălmașă îndreptățea pe răzeșii umbrăreșteni să acționeze în acest mod și la acest drept de stăpânire recurg ei în speța dată, situație neconvenabilă „nepoților lui Bilăiu”, deveniți slujbași ai statului cu pretenții de privilegii, pe care ceilalți devălmași nu le recunosc și nu le
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
refuza în situația că ar fi bănuit anumite subterfugii. Prin 1698, când călugării de la schitul Dumbrăvița intră în conflict cu unii dintre urmașii lui Ștefan căpitanul, ctitorul schitului, solicitându-se prezența megieșilor în vederea judecării și soluționării pricinii, în izvodul cu răzeșii convocați la fața locului întâlnim cinci nume de la Liești, un nume din Fântânele (Bucești), patru din Dumbrăvița, iar din Umbrărești numele a șase răzeși și anume: „Gavril, călugărul din Umbrărești, Dumitru din Umbrărești, Buculei, călugăr de acolo, Toader, ginere lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Ștefan căpitanul, ctitorul schitului, solicitându-se prezența megieșilor în vederea judecării și soluționării pricinii, în izvodul cu răzeșii convocați la fața locului întâlnim cinci nume de la Liești, un nume din Fântânele (Bucești), patru din Dumbrăvița, iar din Umbrărești numele a șase răzeși și anume: „Gavril, călugărul din Umbrărești, Dumitru din Umbrărești, Buculei, călugăr de acolo, Toader, ginere lui Mânză de acolo, Mihăilă Pângalie de acolo, Pavel de acolo”, altă dovadă a influenței mai deosebite a umbrăreștenilor în situații de acest fel. Răzeșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzeși și anume: „Gavril, călugărul din Umbrărești, Dumitru din Umbrărești, Buculei, călugăr de acolo, Toader, ginere lui Mânză de acolo, Mihăilă Pângalie de acolo, Pavel de acolo”, altă dovadă a influenței mai deosebite a umbrăreștenilor în situații de acest fel. Răzeșii umbrăreșteni s-au aflat în câteva rânduri în judecată, inclusiv în fața Divanului Domnesc, cu unii membri din proeminenta familie a boierilor moldoveni Costache, familie care, așa cum vom arăta, a avut implicații aparte în trecutul satului Umbrărești, implicații ce reprezintă un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrăreștilor, în general, cât și sub aspectul originii acestei familii, în particular. Prima judecată despre care luăm informații dintr-o anafora a marilor boieri din anul 1767, în care sunt menționate conflicte mai vechi, a fost în anul 1722, între răzeșii umbrăreșteni și spătarul Constantin cu fratele său, Toader Costache, fiii marelui vornic din Țara de Jos, Vasile Costache. Răzeșii din obștea devălmașă a Umbrăreștilor pretindeau părtașie, adică parte, din venitul morii de pe moșia Torcești a numiților boieri (satul de la est
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache. Răzeșii din obștea devălmașă a Umbrăreștilor pretindeau părtașie, adică parte, din venitul morii de pe moșia Torcești a numiților boieri (satul de la est de râul Bârlad) în virtutea faptului că moara boierilor folosea „un țărmure al vadului Umbrăreștilor” devălmași. Dar fiindcă răzeșii pretind și cer acest drept din venitul morii, după ce trecuseră 39 de ani de stăpânire a Costăcheștilor, perioadă după care drepturile lor, potrivit legislației timpului, se considerau pierdute, ei nu obțin câștig de cauză. Urmașii vor redeschide acțiunea mai târziu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Anaforaoa din 1767, anul când a avut loc ultimul proces în această pricină, cuprinde informații și date din care desprindem cum au decurs procesele și stăpânirea Costăcheștilor la Torcești, dar întâlnim și un pasaj din care ni se relevă că răzeșii de Umbrărești au fost totdeauna deavaloma (devălmași) cu moșia dumisali vornicului Vasile Costachi și cu părintele dumisali, cum și cu dumnialui vistiernicul Iordache, noi înțelegând din text că devălmășia invocată are în vedere vadul de moară de pe partea Umbrăreștilor, nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]