2,944 matches
-
devin evidente și formează o ordine a Ființei în care nivelurile sunt clasificate într-o ierarhie, iar ca răspuns la întrebarea privind rațiunea ființării formează o ordine a creației. Un maximum de absorbție a realității este îmbinat cu maximum de raționalitate în ceea ce privește ordinea și interrelaționarea și este încoronat de dezvoltarea dogmatica perfectă a experienței spiritual-religioase în termenii unei idei referitoare la Dumezeu, așa cum s-a dezvoltat ea în Occident în analogia entis" (pp. 85-86). Ar merita precizat că o dezvoltare interesantă
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
pe o serie de asumpții ale realismului structural care suferă însă unele modificări: statele sunt principalii actori în politica mondială, însă organizațiile interguvernamentale și actorii nestatali joacă roluri mai importante decât sunt dispuși să accepte realiștii; actorii sunt caracterizați de raționalitate, în sensul că tind să se comporte în așa fel încât să-și maximizeze beneficiile pe ansamblul unei game de obiective, ordonate consistent din punct de vedere logic; raționalitatea actorului nu presupune că el dispune de informație perfectă, că ia
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
importante decât sunt dispuși să accepte realiștii; actorii sunt caracterizați de raționalitate, în sensul că tind să se comporte în așa fel încât să-și maximizeze beneficiile pe ansamblul unei game de obiective, ordonate consistent din punct de vedere logic; raționalitatea actorului nu presupune că el dispune de informație perfectă, că ia în considerare toate alternativele posibile sau că preferințele sale rămân neschimbate; puterea și influența rămân centrale în definirea intereselor statelor, însă de aici nu decurge că statele caută întotdeauna
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
nocivitatea iradierii, manipula materialele radioactive fără nici o măsură de protecție personală (uneori le purta în buzunarul halatului). În 1906, J. Bergonié și L. Tribondeau au postulat legea (care le poartă numele) referitoare la radiosensibilitatea celulelor care proliferează și care conferă raționalitate utilizării radiației în terapia oncologică: „razele X sunt mai eficiente asupra celulelor cu activitatea reproductivă cea mai mare“. Cu alte cuvinte, celulele tumorale care au un ritm mai rapid de proliferare comparativ cu celulele nor male, vor fi în general
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
se cere a fi materializată în aceeași proporție și în același ritm, mecanic, pentru toate componentele ansamblului societal. Unificarea din punct de vedere strategic, militar, economic, juridic (desigur, progresivă și parțială) se justifică pentru că va garanta o funcționalitate și o raționalitate aparte spațiului comunitar. Unificarea culturală sub spectrul unicității (lingvistice, religioase, artistice etc.) conduce la disoluție identitară, la atrofiere spirituală și nu poate trezi decât coșmaruri. Este de dorit ca ceea ce poate fi unificat să fie unificat, iar ceea ce nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
25 1.1. Ideea antinomiei transfigurate / 26 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual / 52 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
filosofice contemporane ce anunță o nouă paradigmă / 186 5.3.1. Ideea complementarității / 186 5.3.2. Dialectica noului spirit științific și ideea raționalismului deschis / 192 5.3.3. Logici non-aristotelice. Logici ale contradicției. Logica paraconsistentă / 196 5.3.4. Raționalitatea transversală / 203 5.3.5. Paradigma complexității / 205 5.3.6. Rațiunea contradictorie / 213 Bibliografie / 221 Abstract / 231 Résumé / 235 Prefață La ora actuală, după atâtea studii care s-au scris, o carte despre filosofia lui Lucian Blaga are șanse
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o stare permanentă a intelectului, ci numai o stare în care intelectul poate fi adus din cînd în cînd, și din care intelectul un rezultat odată stabilit revine la starea sa normală, enstatică"98. 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității Cu ideea minus-cunoașterii, Lucian Blaga a creat serioase dificultăți de receptare și critici acerbe. S-a spus că, atâta vreme cât formulele minus-cunoașterii evoluează spre incomprehensibil, este greu să mai putem vorbi acolo de cunoaștere: este dificil de acceptat ideea că "poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
teoriei sale a cunoașterii. Însă nu vrea să accepte că manifestarea ecstatică a intelectului este total în afara rațiunii, chiar dacă este în afara logicului. Deși produce o "formulă a iraționalului", calea intectului ecstatic nu este irațională decât într-un sens restrâns al raționalității. Prin ideea intelectului ecstatic, Blaga face o încercare "de lărgire a cadrelor facultății noastre de înțelegere", așa cum s-a încercat de mai multe ori în istoria filosofiei 106, vrând ca "inteligența să primească în formule însuși iraționalul"107. Dar aceasta
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
face o încercare "de lărgire a cadrelor facultății noastre de înțelegere", așa cum s-a încercat de mai multe ori în istoria filosofiei 106, vrând ca "inteligența să primească în formule însuși iraționalul"107. Dar aceasta nu înseamnă o desființare a raționalității, un antiraționalism. El vrea să cuprindă iraționalul fără să renunțe la intelect, la rațiune, în felul în care proceda în epocă Henri Bergson 108. Deși face recurs la un element (antinomia, paradoxul) ce iese înafara canoanelor logicii clasice, acest lucru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vrea să cuprindă iraționalul fără să renunțe la intelect, la rațiune, în felul în care proceda în epocă Henri Bergson 108. Deși face recurs la un element (antinomia, paradoxul) ce iese înafara canoanelor logicii clasice, acest lucru nu înseamnă abandonarea raționalității decât într-un sens restrâns al acesteia. În acest sens, în Cunoașterea luciferică 109, Blaga lămurește chestiunea raportului dintre irațional și rațional, angajându-se într-o analiză a problemei iraționalului 110. Cu această ocazie, el arată că "iraționalul" are un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau în sensul varierii sale calitative, dar nu e convertibil în ceva rațional"114. Progresul cunoașterii nu este de la irațional spre rațional, spune Blaga, ci de la mai multe iraționale la unul singur. Acest rezultat devine un argument foarte important în favoarea "raționalității" minus-cunoașterii, în sensul că, din moment ce raționalitatea în cunoaștere presupune reductibilitatea iraționalului, este perfect admisibilă și o reducție în sensul minus: "Cum nicăieri cunoașterea în contact cu "lumea" nu izbutește să înlocuiască iraționalul prin "rațional", cum cunoașterea reușește doar să imprime
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dar nu e convertibil în ceva rațional"114. Progresul cunoașterii nu este de la irațional spre rațional, spune Blaga, ci de la mai multe iraționale la unul singur. Acest rezultat devine un argument foarte important în favoarea "raționalității" minus-cunoașterii, în sensul că, din moment ce raționalitatea în cunoaștere presupune reductibilitatea iraționalului, este perfect admisibilă și o reducție în sensul minus: "Cum nicăieri cunoașterea în contact cu "lumea" nu izbutește să înlocuiască iraționalul prin "rațional", cum cunoașterea reușește doar să imprime o variație iraționalului, nu știm de ce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
minus"115. Desigur, aceasta este doar o "raționalizare" principială, minus-cunoașterea fiind singura formă de cunoaștere în care reducția iraționalelor nu se manifestă decât în forma unei potențări sau radicalizări a iraționalului. În Censura transcendentă, Lucian Blaga revine asupra problemei locului raționalității, de astă dată din punct de vedere metafizic. Aici, el distinge între două sensuri ale ideii de "raționalitate": raționalitatea "ca articulație funcțională a cunoașterii individuate, (...) prin care se ajunge în genere la o reducție numerică și calitativă a misterelor existențiale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
iraționalelor nu se manifestă decât în forma unei potențări sau radicalizări a iraționalului. În Censura transcendentă, Lucian Blaga revine asupra problemei locului raționalității, de astă dată din punct de vedere metafizic. Aici, el distinge între două sensuri ale ideii de "raționalitate": raționalitatea "ca articulație funcțională a cunoașterii individuate, (...) prin care se ajunge în genere la o reducție numerică și calitativă a misterelor existențiale", respectiv raționalitatea "ca postulat sub semnul căruia se așează orgoliul luciferic, atunci când tinde să substituiască misterelor existențiale poziții
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu se manifestă decât în forma unei potențări sau radicalizări a iraționalului. În Censura transcendentă, Lucian Blaga revine asupra problemei locului raționalității, de astă dată din punct de vedere metafizic. Aici, el distinge între două sensuri ale ideii de "raționalitate": raționalitatea "ca articulație funcțională a cunoașterii individuate, (...) prin care se ajunge în genere la o reducție numerică și calitativă a misterelor existențiale", respectiv raționalitatea "ca postulat sub semnul căruia se așează orgoliul luciferic, atunci când tinde să substituiască misterelor existențiale poziții absolut
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
astă dată din punct de vedere metafizic. Aici, el distinge între două sensuri ale ideii de "raționalitate": raționalitatea "ca articulație funcțională a cunoașterii individuate, (...) prin care se ajunge în genere la o reducție numerică și calitativă a misterelor existențiale", respectiv raționalitatea "ca postulat sub semnul căruia se așează orgoliul luciferic, atunci când tinde să substituiască misterelor existențiale poziții absolut "logice""116. Prima este o structură fundamentală, fără de care nu ar putea funcționa cunoașterea. A doua, însă, este o iluzie, spune Blaga, "iluzia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca postulat sub semnul căruia se așează orgoliul luciferic, atunci când tinde să substituiască misterelor existențiale poziții absolut "logice""116. Prima este o structură fundamentală, fără de care nu ar putea funcționa cunoașterea. A doua, însă, este o iluzie, spune Blaga, "iluzia raționalității", fără să fie necesară cunoașterii individuate. Această distincție va deveni mai clară în cele ce urmează. Încercând să precizeze locul raționalității în ordinea metafizică a cunoașterii, Blaga arată că există o tendință a cunoașterii înțelegătoare de a pune pecetea raționalității
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o structură fundamentală, fără de care nu ar putea funcționa cunoașterea. A doua, însă, este o iluzie, spune Blaga, "iluzia raționalității", fără să fie necesară cunoașterii individuate. Această distincție va deveni mai clară în cele ce urmează. Încercând să precizeze locul raționalității în ordinea metafizică a cunoașterii, Blaga arată că există o tendință a cunoașterii înțelegătoare de a pune pecetea raționalității pe tot ce atinge, lovindu-se însă de rezistența iraționalului, de ireductibilitatea funciară a misterului. Concluzia sa este că raționalitatea "nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raționalității", fără să fie necesară cunoașterii individuate. Această distincție va deveni mai clară în cele ce urmează. Încercând să precizeze locul raționalității în ordinea metafizică a cunoașterii, Blaga arată că există o tendință a cunoașterii înțelegătoare de a pune pecetea raționalității pe tot ce atinge, lovindu-se însă de rezistența iraționalului, de ireductibilitatea funciară a misterului. Concluzia sa este că raționalitatea "nu redă o structură ontologică a misterelor existențiale", ci este doar "un simplu postulat subiectiv al cunoașterii înțelegătoare, sau o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
locul raționalității în ordinea metafizică a cunoașterii, Blaga arată că există o tendință a cunoașterii înțelegătoare de a pune pecetea raționalității pe tot ce atinge, lovindu-se însă de rezistența iraționalului, de ireductibilitatea funciară a misterului. Concluzia sa este că raționalitatea "nu redă o structură ontologică a misterelor existențiale", ci este doar "un simplu postulat subiectiv al cunoașterii înțelegătoare, sau o structură mai mult sau mai puțin exterioară esenței misterelor existențiale", redând "un raport ideal între mistere, un raport potrivit căruia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
redând "un raport ideal între mistere, un raport potrivit căruia misterele existențiale devin clasificabile după simetria și congruența lor, sau un raport ideal potrivit căruia misterele existențiale devin atenuabile în proces indefinit, permanentizabile, sau potențiabile"117. În raport cu ontologia censurii transcendente, raționalitatea cunoașterii este, în totală opoziție cu marile sisteme metafizice raționaliste, o structură "disimulatoare", un izolator, iar nu "o punte de contact" între om și misterul existențial sau transcendent. Raționalitatea este o structură sau caracteristică a cunoașterii, dar de aici nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în proces indefinit, permanentizabile, sau potențiabile"117. În raport cu ontologia censurii transcendente, raționalitatea cunoașterii este, în totală opoziție cu marile sisteme metafizice raționaliste, o structură "disimulatoare", un izolator, iar nu "o punte de contact" între om și misterul existențial sau transcendent. Raționalitatea este o structură sau caracteristică a cunoașterii, dar de aici nu se poate deduce raționalitatea obiectului cunoașterii. Dimpotrivă, spune Blaga, în ordinea censurii, din raționalitatea cunoașterii se poate conchide că misterul existențial "transcende categoric posibilitățile cuprinderii prin rațiune"118. Dacă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
totală opoziție cu marile sisteme metafizice raționaliste, o structură "disimulatoare", un izolator, iar nu "o punte de contact" între om și misterul existențial sau transcendent. Raționalitatea este o structură sau caracteristică a cunoașterii, dar de aici nu se poate deduce raționalitatea obiectului cunoașterii. Dimpotrivă, spune Blaga, în ordinea censurii, din raționalitatea cunoașterii se poate conchide că misterul existențial "transcende categoric posibilitățile cuprinderii prin rațiune"118. Dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că introducerea ideației dogmatice și a minus-cunoașterii nu înseamnă o angajare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un izolator, iar nu "o punte de contact" între om și misterul existențial sau transcendent. Raționalitatea este o structură sau caracteristică a cunoașterii, dar de aici nu se poate deduce raționalitatea obiectului cunoașterii. Dimpotrivă, spune Blaga, în ordinea censurii, din raționalitatea cunoașterii se poate conchide că misterul existențial "transcende categoric posibilitățile cuprinderii prin rațiune"118. Dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că introducerea ideației dogmatice și a minus-cunoașterii nu înseamnă o angajare în iraționalism. Dacă, totuși, avem o astfel de angajare, este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]