2,941 matches
-
propus de autori, este acela de a vedea coerentă ansamblului, care manifestă o "logică a impersonalității și a izolării indivizilor". Conform acestuia, până și o descoperire aparent de neînțeles, cum este aceea a inexistentei grupurilor informale, capătă un caracter de raționalitate, o dată ce înțelegem că indivizii au tendința de a folosi grupul formal că pe un fel de protecție a autonomiei personale. Pe scurt, toată lumea are tendința de a-si administra interesele personale, în spatele regulilor formale care ordonează activitatea grupului formal, ținând
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
își pot utiliza propriile capacități culturale de relaționare, cu scopul de a descoperi diversele strategii individuale sau colective și mizele acestora. El poate constitui interfață necesară pentru a articulă obiectivele organizaționale cu acelea individuale sau de grup, pornind de la ideea raționalității comportamentelor organizaționale, oricât de inexplicabile ar fi acestea inițial. Prin prisma celor arătate până acum, vom trece la o abordare critică a teoriei RP, în urma căreia vom putea surprinde sensurile ascunse ale unor practici curente care, adeseori, sunt raționalizate post-factum
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
interacțiunile cu celălalt. 51 Clasificarea aparține lui Crozier și Friedberg, op. cît. p. 83. 52 Crozier și Friedbert, op. cît., pp. 92-93. ("Organizația nu este, în final, nimic altceva decât un univers de conflict, iar funcționarea să rezultatul înfruntărilor dintre raționalitățile contingențe, multiple și divergențe ale unor actori relativ liberi, care utilizează sursele de putere care le sunt la dispoziție. Conflictele de interes, incoerentele, "greutățile structurale" care rezultă, nu sunt manifestări ale nu știu căror "disfuncționalități organizaționale". Ele sunt răscumpărarea pe
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
nemulțumire, cărora conducerea trebuie să le pună capăt printr-o creștere și mai accentuată a reglementării și a impersonalizării.") 86 Crozier și Friedberg, op. cît., p. 206. ("Bineînțeles, este un proces plin de constrângeri în măsura în care regulile de joc preexistențe structurează "raționalitatea" indivizilor și delimitează un prim evantai de soluții "raționale" posibile. Dar, nu este mai puțin adevărat că este un proces activ: deoarece mai multe strategii sunt oricând posibile, iar cea care va fi aleasă va fi în funcție de atuurile și capacitățile
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
factorii contextuali care o determină Același proiect cuprinde toate aceste reorientări: o reducere de la complex la elementar, dorința de a fonda o știință a comportamentului (behaviorismul) sau a creierului (organism, natură). Dorința de a identifica gîndirea umană cu tipul de raționalitate al calculatoarelor explică de ce studiul cognițiilor a fost condus spre aceeași țintă, cel puțin în cazul unui segment important din cel fondat pe paradigma informației și inteligenței artificiale. 5. Atribuire, cogniție și RS Studiul RS implică o luare în considerație
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ele se prezintă sub o formă duală, disjunctivă și au o difuzare universală. Ele sînt "chestionate" sau problematizate în toate societățile. Sistemele tehnoștiințifice sînt și ele parțial impregnate de reprezentări sociale. Unele dintre practicile rezultate sînt conforme unui model de raționalitate, iar altele mai puțin (cf. de exemplu, cartea istoricului englez Frances Yates despre Giordano Bruno și despre funcția pe care o acordă magiei și ermetismului în atitudinile sale față de științe: Raymond Lulle et Giordano Bruno, Paris, PUF, 1999). Oricine cunoaște
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
literaturii de specialitate cu spiritul analitic asupra temei tratate, autorul prezintă un tablou convingător asupra accepțiunilor fundamentale ale conceptelor de schimbare socială, modernitate, postmodernitate și tranziție spre epoca izomodernă. Grila analitică asumată se dovedește deosebit de fructuoasă în analiza raportului dintre raționalitatea asociată modernității și cunoașterea sociologică: lucrarea nu limitează sfera conceptului de raționalitate la sensul conferit de tradiția pozitivistă, care supune teoria la restricții privind procesul de testabilitate și falsificabilitate (Popper), ci include și dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
tablou convingător asupra accepțiunilor fundamentale ale conceptelor de schimbare socială, modernitate, postmodernitate și tranziție spre epoca izomodernă. Grila analitică asumată se dovedește deosebit de fructuoasă în analiza raportului dintre raționalitatea asociată modernității și cunoașterea sociologică: lucrarea nu limitează sfera conceptului de raționalitate la sensul conferit de tradiția pozitivistă, care supune teoria la restricții privind procesul de testabilitate și falsificabilitate (Popper), ci include și dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
privind procesul de testabilitate și falsificabilitate (Popper), ci include și dezvoltări mai recente din antropologia culturală, teoriile interpretative și teoriile sociale postmoderne. În felul acesta autorul izbutește să pună în lumină o serie de dimensiuni de mare forță analitică ale raționalității: raționalismul modern contractualist ca sursă și temei ale cunoașterii, raționalismul ca "stil intelectual", raționalismul și "cunoașterea împărtășită" de grup, precum și replica postmodernă în domeniile geopoliticii, evoluției limbajelor noilor media, sau a reflecției asupra riscurilor în societatea actuală care "a învățat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
estetice și considerată ca având o valoare în sine și independentă de efectele sale; și (d) instrumental-rațională, sau orientată spre scopurile reprezentate de rezultatele dezirabile. Acest ultim tip de acțiune socială este cel mai mult înzestrat și cu inteligibilitate și raționalitate, deci cu sens. Acțiunea îndreptată spre scop este relevantă în studierea modernității, deoarece modernitatea însăși este un proces progresiv de aplicare a raționalizării instrumentale. Spre exemplu, etica protestantă, prin raționalitatea ei, a condus la apariția spiritului capitalismului, specific modernității (Weber
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
socială este cel mai mult înzestrat și cu inteligibilitate și raționalitate, deci cu sens. Acțiunea îndreptată spre scop este relevantă în studierea modernității, deoarece modernitatea însăși este un proces progresiv de aplicare a raționalizării instrumentale. Spre exemplu, etica protestantă, prin raționalitatea ei, a condus la apariția spiritului capitalismului, specific modernității (Weber, 1920/2003). Dacă modernitatea reprezintă un subiect de vie dezbatere în mediul sociologic, procesul de modernizare constituie, la rândul său, o temă importantă, mai ales în zilele noastre. Grosso modo
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
care susțin funcționarea societății. În al doilea rând, se cuvine să accentuăm caracterul rațional al contractului social. Contractul este rezultatul întâlnirii dintre voințele libere și raționale ale indivizilor; altfel spus, teoria contractului social presupune "participarea" benevolă a indivizilor înzestrați cu raționalitate și care cad de acord să delege o parte din libertatea lor pentru a trăi în societate. Apoi, în opinia majorității exegeților, autorii contractualiști nu consideră contractul social ca fiind real, ci acesta reprezintă un construct teoretic privind o stare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de stare naturală și la cea de lege naturală. Însă, pentru Locke, natura umană este esențialmente diferită de cea imaginată de Hobbes: omul nu este o ființă competitivă, egoistă, care în starea naturală trăiește în anarhie și război și căreia raționalitatea îi impune urmărirea propriului interes. Raționalitatea umană nu conduce indivizii la calcule ale intereselor, iar starea naturală este mai degrabă prepolitică (fără a fi presocială) decât o stare a conflictului generalizat: "Oamenii trăind împreună, conform cu rațiunea, fără a avea un
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de lege naturală. Însă, pentru Locke, natura umană este esențialmente diferită de cea imaginată de Hobbes: omul nu este o ființă competitivă, egoistă, care în starea naturală trăiește în anarhie și război și căreia raționalitatea îi impune urmărirea propriului interes. Raționalitatea umană nu conduce indivizii la calcule ale intereselor, iar starea naturală este mai degrabă prepolitică (fără a fi presocială) decât o stare a conflictului generalizat: "Oamenii trăind împreună, conform cu rațiunea, fără a avea un superior [politic] pământean [nu divin] comun
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
altceva decât reconstrucția, pe fundamentele discuției critice și ale deciziei raționale, a contractului clasic. Îndrăznesc să identific acest mediu drept "contract societal izomodern" prin care umanitatea încearcă în contemporaneitate să își asume mai degrabă responsabil atât conflictualitatea socială, cât și raționalitatea dissensului și a deciziilor consensuale. 3. Caracteristica principală a acestui set de noi valori o constituie tocmai caracterul lor constructivist: în era ismodernă, ai cărei actori inovatori și descoperitori ne regăsim, drepturile naturale se metamorfozează în drepturi civilizaționale; altfel spus
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
principiilor funcționării viabile a societății. Potrivit principiilor probabilității, reușita eforturilor morfogenetice de reformulare a setului axiologic și funcțional ale societății izomoderne ar putea eșua, la fel cum proiectul iluminist, al modernității timpurii, a condus la stări haotice, complexe, inexplicabile prin raționalitate. De unde rezultă și că: Proiectul raționalist a eșuat, cel puțin deocamdată, iar reflexivitatea modernității va trebui să arate că societatea de factură postindustrială "a învățat să învețe" din propriile greșeli. De asemenea, rezultă și că ipoteza inițială a acestei lucrări
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
concepturi. Priceperea, părțile alcătuitoare și nașterea concepturilor Conceptul este acea lucrare a minții prin care cu o înfățoșare cuprindem feliurimile vreunui obiect, sau prin care ne înfățoșăm deodată notele unui obiect; așa pentru exemplu când cuprind eu notele animalității și raționalității cari sunt comune lui Petru, Pavel și altor fețe omenești în aceasta una înfățoșare om, am alcătuit conceptului omului, așa și aceste înfățoșări: cetate, sat, animal, pasăre și altele sunt concepturi. Pentru aceea conceptul bine se poate numi altmintrelea și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
xemplu]: fiindcă conceptul om are mai mare întindere decât conceptul om învățat, pentru că cel dentîi cuprinde pe toți, iară acest de pe urmă numai pre unii dintre oameni, pentru aceea conceptul om cuprinde în sine mai puține note, adică animalitate și raționalitate, fiindcă numai aceste se cuvin tuturor oamenilor; iară conceptul om învățat are în sine, afară de celelalte două, și a treia înfățoșare, adică învățătura în chip de notă și pentru aceea intensia acestui concept este mai mare decât a aceluia dintâi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
său mod de a fi. Dimpotrivă, izvorul principal al întregii sale neliniști dar și a inspirației sale a fost mereu meditarea în jurul aceleiași coruptibilități, înțeleasă ca o dispariție prin dezintegrare a forțelor sale, a corpului său, a sănătății sale, a raționalității sale, a dinamicii sale, precum dizolvarea progresivă a elementelor care constituie integritatea și mișcarea interioară, în interiorul unei parabole destinate inexorabil să sfârșească. Mai mult: a fost poarta care a deschis atmosfera tragică în care se rezolvă povestea umană, ce a
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
au înțeles să «șteargă de pe chipul omului trăsăturile care îi revelează asemănarea cu Dumnezeu, pentru a-l conduce, treptat, la o voință de putere distructivă și la o solitudine disperată». Totodată Fides et ratio reprezintă o apărare a legitimității, sensului, raționalității și umanității întrebării metafizice. Filosofia «se conturează ca una dintre misiunile cele mai nobile ale omenirii», pentru că tocmai filosofia este aceea care menține în viață acele întrebări de fond ce caracterizează parcursul existenței umane: Cine sunt, de unde vin și încotro
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
Combinația abilă a factorilor de influență, alegerea celor mai bune opțiuni de conexiune și variația continuă și corespunzătoare a dinamicii indicatorilor diferiți ai stării organismului - este cheia corespunzătoare exercițiilor folosite și particularităților individuale ale practicantului, eficiența orelor și satisfacerea pretențiilor. Raționalitatea este dată de adaptarea mijloacelor la particularitățile individuale ale practicantului, la problemele de tonifiere cu care se confruntă, durata optimă și frecvența de utilizare, corespunzător cu alte resurse și activități, tendințele pozitive În dinamica indicatorilor. Spre deosebire de exercițiile de dezvoltare cu
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
etnologică sunt cele de natură spirituală, și nu culturală: "cultura furnizează mijloacele acestor interpretări, dar nu interpretările în sine"225. Așadar, dacă ne înscriem într-o logică reducționistă, de tipul "primitivul este superstițios și omul modern este un exemplu de raționalitate", rezultatele pot fi contrazise. Mult mai important este să descoperim cum au supraviețuit diverse credințe și practici în diverse spații culturale. Un alt rezultat interesant a fost obținut atunci când 52% dintre subiecții chestionați au enumerat câteva forme populare de divinație
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lumii. Dovadă este rezistența peste timp a unor simboluri, credințe și ritualuri, precum cele divinatorii (chiar și cu statutul de ficțiune). Prezența lor exprimă disponibilitatea spiritului uman de a opera cu semne și simboluri, de a depăși cadrele constrângătoare ale raționalității. Referindu-se la acest aspect, Mircea Eliade își exprima optimismul față de provocările lumii moderne: "...nu cred că anumite revelații primordiale ar putea să dispară. Chiar și în civilizația cea mai tehnologică, există ceva care nu se poate schimba: pentru că există
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fapt ar ascunde în spatele său atitudinea intelectualilor de stânga în fața "excesului tehnologic, de autoritate și de ierarhie". Toate aceste lucruri mediatizate în exces în perioada ultimilor ani au avut drept consecință "o ostilitate crescândă" față de tot ce se identifica cu raționalitatea și știința. De ce? Pentru că acestea din urmă, conchid autorii, semnificau puterea. 172 Bronislaw Malinowski, op. cit., p. 140. 173 Conotații negative ale termenului "primitiv" întâlnim mai cu seamă în opera unor cunoscuți autori precum: Claude Lévi-Strauss, Lewis Morgan. 174 Lewis Morgan
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mediata, canale de difuzare colectivă, formal media of communication, impersonal transmission media, tehnici de difuzare colective. Cu toate acestea, conotația negativă este istoricește constituită, derivând din asocierea acestui cuvânt cu noțiunea de mulțime, cu lipsa culturii, a inteligenței și a raționalității 14. Comunicarea în masă este tipul de "comunicare ce ajunge la dispoziția maselor, orientată spre mase"15. Pe aceeași linie de definire, transpare ideea potrivit căreia "comunicarea în masă este orice formă de comunicare în care mesajele având un caracter
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]