5,449 matches
-
de a fi și nu se sinchisea prea tare de ele. Doar când vreo albină nervoasă din cale-afară îl înțepa, se oprea, scotea tacticos acul din piele, și-și continua munca lui migăloasă. Iată, câteva roinițe deja se umplură de rame cu faguri aurii, încărcate cu miere. Atunci, bunicul închise ușile și geamurile de la odaia cea mare unde scotea mierea, își suflecă mânicile cămășii, luă un cuțit lat ca o daltă, și începu să des-căpăcească fagurii de ceara care astupa mierea
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
des-căpăcească fagurii de ceara care astupa mierea din celule. Ionuț intrase și el în odaia unde bunicul scotea mierea, deși nimeni nu-l chemă, ros de-o mare curiozitate, numai ochi la tot ce se întâmpla. Bunicul pregătea câte patru rame deodată, le punea cu grijă în centrifugă, câte o ramă pe fiecare latură, apoi începea să învârtă de-o manivelă, încât centrifuga, rotindu-se, făcea ca mierea proaspătă să curgă din celule pe pereții centrifugii, de unde, printr-un orificiu cât
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
intrase și el în odaia unde bunicul scotea mierea, deși nimeni nu-l chemă, ros de-o mare curiozitate, numai ochi la tot ce se întâmpla. Bunicul pregătea câte patru rame deodată, le punea cu grijă în centrifugă, câte o ramă pe fiecare latură, apoi începea să învârtă de-o manivelă, încât centrifuga, rotindu-se, făcea ca mierea proaspătă să curgă din celule pe pereții centrifugii, de unde, printr-un orificiu cât un dop, se vărsa într-un vas mare pus sub
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
de-o manivelă, încât centrifuga, rotindu-se, făcea ca mierea proaspătă să curgă din celule pe pereții centrifugii, de unde, printr-un orificiu cât un dop, se vărsa într-un vas mare pus sub centrifugă. Mai apoi, bunicul oprea centrifuga, lua ramele, le întorcea pe partea cealaltă, și relua învârtitul manivelei de la centrifugă. Când ramele se ușurau de povara mierii, bunicul le punea în cutii, cu gândul să le ducă înapoi în stup, dar goale. Acest fapt nu prea era pe placul
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
din celule pe pereții centrifugii, de unde, printr-un orificiu cât un dop, se vărsa într-un vas mare pus sub centrifugă. Mai apoi, bunicul oprea centrifuga, lua ramele, le întorcea pe partea cealaltă, și relua învârtitul manivelei de la centrifugă. Când ramele se ușurau de povara mierii, bunicul le punea în cutii, cu gândul să le ducă înapoi în stup, dar goale. Acest fapt nu prea era pe placul albinelor, care bâzâiau furioase peste tot. Stând așa multă vreme și admirând cum
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
de povara mierii, bunicul le punea în cutii, cu gândul să le ducă înapoi în stup, dar goale. Acest fapt nu prea era pe placul albinelor, care bâzâiau furioase peste tot. Stând așa multă vreme și admirând cum bunicul învârte ramele în centrifugă, Ionuț se gândi că și el ar fi în stare să învârtă manivela de la centrifugă. Bunicul se înduplecă de curiozitatea copilului, și-i făcu pe plac, lăsându-l să învârtă de manivelă. Mai încet la început, dar mai
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
că și el ar fi în stare să învârtă manivela de la centrifugă. Bunicul se înduplecă de curiozitatea copilului, și-i făcu pe plac, lăsându-l să învârtă de manivelă. Mai încet la început, dar mai repede după aceea, chiar reuși, ramele se roteau de zor, mierea curgea din faguri în centrifugă, apoi în vasele de sub centrifugă. Dar obosi cam după câteva rame, așa că-l lăsă din nou pe bunicul la continuarea muncii începute. Când vasul de sub centrifugă se umplea de miere
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
pe plac, lăsându-l să învârtă de manivelă. Mai încet la început, dar mai repede după aceea, chiar reuși, ramele se roteau de zor, mierea curgea din faguri în centrifugă, apoi în vasele de sub centrifugă. Dar obosi cam după câteva rame, așa că-l lăsă din nou pe bunicul la continuarea muncii începute. Când vasul de sub centrifugă se umplea de miere, venea bunica să schimbe vasul, iar mierea din vasul plin o turna, cu polonicul, în niște butoiașe pregătite pentru recolta de
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
întreabă contrariată doctorița, aflată-n prag de pensionare. - Atâta deslușesc . - Hm...De când n-ați mai schimbat ochelarii ? - Nu știu exact ,cam de vreo zece ani. - Enorm de mult ...stați să vă pun alte dioptrii ! Și îmi așează pe nas o ramă metalică în care pune cu delicatețe lentile mai puternice. - V-am mărit numai cu două numere,nu pot mai mult c-o să vă doară capul. Ia citiți acum ! - De data asta,e mai bine. Mai văd și rândul următor ! - Numai
FISA DE ANGAJARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379166_a_380495]
-
de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017. Letiția Vladislav- Viața într-un pumn de lacrimi, Grinta 2016 Viața într-un pumn de lacrimi, volum 2016 primit de la Letiția Vladislav, adună poeme fără titlu, neîntâmplător, pentru că rama lor comună le face un poem integral, elegiac, despre care Ana Blandiana scrie pe copertă a fi “un sunet neîncadrabil în canoane, un sunet grav, răscolitor, o meditație dureroasă...” Eu cred că poeții adevărați sunt cei neîncadrați și neîncadrabili în
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
prin pierderea pământească a persoanei dragi, este o revelație, care ... Citește mai mult Letiția Vladislav- Viața într-un pumn de lacrimi, Grinta 2016Viața într-un pumn de lacrimi, volum 2016 primit de la Letiția Vladislav, adună poeme fără titlu, neîntâmplător, pentru că rama lor comună le face un poem integral, elegiac, despre care Ana Blandiana scrie pe copertă a fi “un sunet neîncadrabil în canoane, un sunet grav, răscolitor, o meditație dureroasă...” Eu cred că poeții adevărați sunt cei neîncadrați și neîncadrabili în
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
lamă Am luat, am scris și-am socotit... Îți mulțumesc, iubită mamă, Că m-ai crescut, m-ai îngrijit! De ziua ta, chip sub năframă Privit cu dor nemărginit, Îl modelez în lut, dorit, Cum l-ai lăsat plecând, în ramă... Îți mulțumesc, iubită mamă! Îți amintești, iubito? Îți amintești cum așteptam ninsoarea Cu palmele-căuș sub pomii de pe-alei? Ne întreceam să urmărim mișcarea Cristalelor gingașe-n dans de funigei... Prin voalul iernii-ți deslușeam candoarea Și gingășia pur-a
OMAGIU, FEMEII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369231_a_370560]
-
2017 Toate Articolele Autorului Norii-s pufoși iar fulgii se cern în neștire, decorul hivernal, cuprinde-a mea privire; dar fulgii ating buzele demult, sălbăticite și îi preschimbă-n boabe de rouă aurite. Colind printr-o iarnă păstrată-ntr-o ramă și-n muzeul din suflet are chiar, dioramă, visu-i congelat, iar nămeții l-au acoperit, parcă-i Hibernatus și se vrea descoperit. Într-o iarnă flămândă ți-am fost visul alb, făr' să știi, cât o să doară visarea-n dalb
VISUL ALB de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374219_a_375548]
-
numele strigat: - Tovarășa Niculescu Săndica! - Da, eu sunt. - Poftiți, vă rog! - Mulțumesc! Intră în cabinet ca mielul la tăiere. - Ia să vedem, ce s-a întâmplat domnișoară? i se adresă doctorul, un bărbat înalt, robust, cu barbișon și ochelari cu ramă aurită, privind-o pe deasupra ochelarilor. - Domnule doctor, nu știu ce poate fi, dar nu mai am ciclu menstrual de circa două săptămâni. - Sunteți căsătorită? - Nu. - Ați avut relații sexuale în această perioadă? Ați fost răcită, ați lucrat în curent? Trebuie să știm
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
mulți ani, nea Binder și bine v-am găsit sănătoși! Ne primiți cu plugușorul? - și cântară un fragment. Drumeții se scuturară de zăpadă și pătrunseră în vestita sală de mese, unde pereții erau împodobiți cu tablouri cu peisaje montane, iar ramele acestora erau decorate cu diferite specii de licheni. - Am adus făclii, artificii și rachete luminoase pe care să le aprindem în noaptea de Anul Nou! - zise Marius. - Iar aici avem vin de buturugă și țuică de prună!- adăugă John. Ady
REVELION ÎN MUNȚI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377717_a_379046]
-
senin te cheamă Să te-apropii fără teamă. Nourii îți sunt năframă, Rochia ta, văl de aramă, Toamna ne-a pictat veșminte, Cerul lacrimă fierbinte. Valsul nopții, vise sfinte Se îmbracă în cuvinte, Haina toamnei se destramă În a veșniciei ramă. Toamna ți-a pictat veșminte... RONDELUL VEȘNICIEI Să nu-ți ferești privirea De rănile ce dor, Să nu ascunzi iubirea În geana unui nor. Să-nveți ce-i fericirea În cel mai tainic zbor, Dar nu-ți feri privirea De
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
Din zona unde am ajuns eu, se mai auzeau încă motoarele pescarilor profesioniști, care-și conduceau bărcile spre larg, spre apa mai adâncă, mai rece și mai bogată în pește. Colegii mei, mai puțin norocoși, explorau noi zone, trăgând la rame. În depărtare, ca o adiere, se auzea șuieratul unei locomotive. Trenul șerpuia paralel cu șoseaua, ducând sau aducând călători veniți în vacanță pe litoral. Între timp, m-am hotărât să încerc să folosesc o voltă pentru capturarea unui eventual calcan
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
anunțau să mă pregătesc de plecarea la mal. Era prea cald și deja peștele nu mai mușca. Apa mării aproape fiartă și lipsa curenților au amorțit peștele pe fundul apei. Am strâns sculele, mi-am recuperat parâma ancorei, am montat ramele și cu minciogurile puse în barcă, am început să trag liniștit la vâsle. Cu speranța că la mal voi găsi cumpărători, am cântărit din priviri grămada de pește, considerând că totuși a fost o zi mulțumitoare, pentru o asemenea vreme
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
niciodatăiar în inimile lui încăpeauo mulțime de oamenichiar și un elefant tristpe care îl găsise într-un bordel... XXIV. SIMPOZION, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 220 din 08 august 2011. desenez frunze pe mare tablou fără culoare fără rame fără perete cuvinte pictez doar pe tine poezii goale într-o cafenea e sâmbăta morților și viii stau la coadă bilete mai sunt doar pentru infern ... Citește mai mult desenezfrunzepe maretabloufără culoarefără ramefără peretecuvinte pictezdoar pe tinepoezii goaleîntr-o cafeneae sâmbăta
PĂPĂRUZ ADRIAN [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
făcută / Rămânea ..." (Memento mori). Observația lui I. Bianu 31 ni se pare întemeiată: "... O teamă decisivă din faptul că omul își dă seama de împrejurarea că viața e domeniul întrebărilor neurmate de clarificări; e domeniul "zădărniciilor". Eminescu nu iese din "rama" gândirii Ecclesiastului știind acceptând că e un nonsens "să ceri lui Dumnezeu să dea replici justificative". Înțelepciunea, amar reținută nu se va ridica în poezia lui M. Eminescu în trombe de superbie, nu sfidează și nu blestemă: "El vorbește. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
casă cu tablouri. Vechi, din celălalt secol, din începutul acestuia, de azi. Hipnoza psihiatrului îmbracă formele grațioase și gratuite ale ideilor, călătoriilor, confruntărilor din faimosul spital, din propria clinică. Tablourile. Ascult, dar, irepresibil, privirea se tot duce la tabloul cu ramă lată, veche, orgolios demodată: chiul unei fete despletite, o gitană fără țară, fără identitate, o gitană. Ce ochi nocturni are fața asta păgîn-senzuală! Nu mai suport. Să-ntreb cine-i autorul. Poate așa mă voi liniști. Artachino, vine răspunsul. O
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stimă autentică, om de instruire exemplară, placată pe un rafinament coloristic și formal de excepție, este tocmai adeptul ablației consecvente, al cumințeniei neîntrerupte a elanului. Pînă la a-l face oarecum șters, fad, anonim. De cîte ori îl văd finisîndu-și ramele în curte, ferindu-și astfel atelierul impecabil aseptic de praf, mă amuz în sine-mi, punînd și acest amănunt în legătură cu... ablația excesului de nas. (O paranteză în alt registru: profesorul Al. Dima, posesorul unui nas à la Cyrano, se enerva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în scenă. Dezordonat-spontane, ca într-un încă necunoscut teatru al absurdului. În care lucrurile scumpe, inimaginabile, aduse de pe meridiane, fac un dialog incredibil cu nimicurile de utilitate zilnică: radiocasetofoane cu alură de navă interstelară, prosoape zvîrlite peste șampoane și deodorante, rame cu irizări nemaivăzute, ibrice și răzători, albume somptuoase, cărțulii fanate, pandantive, scobitori, coliere, supozitoare, acvarii cu minuscule broaște țestoase, demachiante, rochii, ginși, cotoare, coji. În mijlocul acestui univers, într-un fotoliu moale, moale, ea, marea cadînă, frumoasa, trăgînd botos din țigară
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
viață, praful de pe ele e praful unui vulcan rece, vînăt. Dacă-i cade din mînă pensula, norul iscat învăluie totul ca-n prima zi a lumii. Alături, bunul vecin, cu pînzele lui imense, abstracte, de are cumva de șmirgheluit o ramă, coboară etajele, în curte, și-și face acolo treaba: în atelier nu-i fir de praf. Între cei doi, perete-n perete, propriu-mi atelier. La mijloc, adică. Chilia lui Petru Comarnescu păgîn monahală greu de descris. Se putea face
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fabulosului Miki erau pline-ochi cu nu mai puțin fabuloasa lui colecție de tablouri, semnate de vîrfuri ale picturii ieșene, mai toate pășind, în vreme, cinstitul prag și bucurîndu-se de ospitalitatea șeicului cu mustăcioară Clark Gable. Sub sclipirile calde ale dauritelor rame, lumea ad hoc a lui Miki îi includea deopotrivă fără fandosite discriminări pe literați, matematicieni, actori, sportivi, agronomi, compozitori, pivniceri, economiști, voiajori. Doamne și domnișoare, periculos de frumoase, ornau cu rasa lor naturală antrenurile întinse pînă-n zori. Nu putea fi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]