3,475 matches
-
sau a unei forme de filosofie și nu neapărat pe întregul său. De asemenea, sfârșitul filosofiei este văzut mai degrabă ca la Lyotard, sub forma anamnezei ce vrea să recupereze sensurile ce i-au scăpat până atunci sau sub forma reîntoarcerii la sine ca metodă de analiză. Într-o manieră mult mai pragmatică și nu atât de metafizică (ca la Derrida), Rorty consideră că "natura și sarcina filosofiei" ar fi, de fapt, un "pseudo-subiect", iar discuțiile în jurul morții filosofiei ar fi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a patru elemente (quaternion), cum este și treimea creștină, care cheamă "a patra persoană" ce le cuprinde pe celelalte trei; ceva similar, în noile logici cu terț inclus, ale lui Șt. Lupașcu și alți vizionari, sau permanența credinței în "eterna reîntoarcere", întărită de hermeneutica lui M. Eliade, poetica lui G. Bachelard și "simpatia" lui M. Scheler. Se pot evoca și contribuții ale conaționalilor rămași să mediteze în țară, după al Doilea Război Mondial (C. Noica, A. Dumitriu, N. Steinhardt, Gr. Moisil
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a voinței pentru adaptarea continuă a normelor și valorilor la noile schimbări. Pe asemenea direcții s-a situat G. Durand (n. 1921), când a reeditat cartea sa din anul 1975 despre necesitatea împletirii vechiului cu "noul spirit antropologic" rezultat din reîntoarcerea lui Hermes. b3) Antropologia renovată sursă pentru depășirea crizei în cunoașterea omului A. Bloom a analizat criza spiritului american cu mijloace consacrate de știința occidentală a omului. Deși nu a valorificat nici islamismul, nici hermetismul, el a criticat concepțiile pesimist-nihiliste
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
că omul și miturile sale sunt cam aceleași de la un capăt la celălalt al Pământului ("Omul e "mereu același" pentru că tocmai zeii lui sunt "mereu aceiași"), (13, p. 7) Durand a găsit că "noul spirit antropologic" este susținut prin "veșnica reîntoarcere" a naturii omenești veritabile. Această recurență este dictată de limite, pe care le numește cu mai mulți termeni: "zei", "divinități", "eroi de legendă și de roman", iar la nivelul cel mai de jos "idoli". De aici, reintrarea în drepturi a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pluralității timpurilor locale, susținute de O. Spengler și de C-G. Jung. Denunțând mitul iudeo-creștin al istoriei universale, O. Spengler a descris mai multe succesiuni morfologice independente de cauzalitate, bazate numai pe omologii. Același istoric a arătat că regula eternei reîntoarceri a destinului unic funcționează în viețile oamenilor ca și reîntoarcerea planetelor în revoluțiile lor orbitale. Poziția sa a fost întărită de profesorul de sociologie de la Harvard P. Sorokin care a vorbit despre recurență și saturație. Pentru că există o recurență variabilă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
G. Jung. Denunțând mitul iudeo-creștin al istoriei universale, O. Spengler a descris mai multe succesiuni morfologice independente de cauzalitate, bazate numai pe omologii. Același istoric a arătat că regula eternei reîntoarceri a destinului unic funcționează în viețile oamenilor ca și reîntoarcerea planetelor în revoluțiile lor orbitale. Poziția sa a fost întărită de profesorul de sociologie de la Harvard P. Sorokin care a vorbit despre recurență și saturație. Pentru că există o recurență variabilă, fenomenele sociale nu au o direcție veșnică. Enunțul acesta seamănă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ne fac să surâdem ci una deontologică. Numai existența acestei deontologii primare face ca toate cazuisticile științelor noastre despre om să devină niște "arte"". (Op. cit., p. 226) Schimbările epistemologice și soluția deontologică sunt subliniate de noi. Concluziile revin la susținerea "reîntoarcerii lui Hermes" în cadrele socio-politice complicate ale timpurilor moderne. Această revenire la un zeu grec (diferit de amintitul Moloch) ar putea alina decepțiile provocate de socialismele Estului. Căderile lor îmbie "spre imperialisme tehnocratice la fel de sumbre și de feroce precum cele
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
decepțiile provocate de socialismele Estului. Căderile lor îmbie "spre imperialisme tehnocratice la fel de sumbre și de feroce precum cele ale capitalismului anilor 1850". (Op. cit., p. 230) Cel puțin în România se resimte tot mai greu această sumbră ferocitate molochică. Cât privește "reîntoarcerea" lui Hermes, vedem că ia forma opoziției față de "demitizarea" derulată de două secole încoace de către biserici, de statele burgheze, socialiste ori militariste. Sunt tot mai impresionante cruzimile acestor dispute. Procesul demitizării "a dat gata, în câteva decenii, însuși obiectul oricărui
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
înlătură delirul și demența, ci, așa cum opina croatul antropozof Rudolf Steiner (1861-1925) încă pe vremea când se afla în Imperiul Austro-Ungar, precum și etnologul francez Georges Dumézil (1898-1986) (20), pe căile etico-morale și prin politica tradițională, sprijinite de credința în Veșnica Reîntoarcere a "naturii" omenești, ținând seama de zeii mitologiilor și de păstrătorii mitului (poeții, scriitorii). (Idem., pp. 246-247) Am putea să operaționalizăm aceste căi folosind sugestiile lui Durand privind necesitatea schimbării opticilor despre și ale practicilor pentru oameni. El le și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din 1968. El menționa dovezile adunate în sprijinul dependenței timpului și ritmului istoriei de "ariile culturale", de interpretarea "destinului" ca timp "local", confirmat și de fizica relativistă. Adăugând simbolizarea spațio-vizuală, omologia momentelor și a formelor, pluralismul istoriilor și eterna lor reîntoarcere comparativă, putem obține explicația "oricărei sacralități, al oricărei "sfințenii" a istoriei". (16, p. 78) Durand precizează că nu respinge științele istorice, ci vrea doar "reașezarea lor cu mai multă modestie decât o fac istoricismul și, în special, "filosofii istoriei", în
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unor politicieni "moderni" de la noi: "capitalism cu orice preț!" și "jos cu trecutul recent și cu oamenii săi!". În spatele acestor imperative pot sta multe intenții diabolice ascunse. Se revine la simplista "schemă a înlocuirii" socialismului prin capitalism, ca și "eterna reîntoarcere", omițându-se elementarul adevăr că economia politică "socialistă" era grefa prin substituire a termenului de "capital" cu cel de "fond" iar în locul termenului de "plusvaloare" apărea "munca pentru societate" ("munca patriotică" a elevilor, studenților cu profesori cu tot, a militarilor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ales a cantităților tot mai mari de ambalaje răspândite pe toată suprafața țării sunt necesare investiții de zeci de miliarde de euro. Noua modernizare presupune noi suferințe fizice, mentale și sufletești. Dar "oamenii postmoderni" sunt mai reactivi față de "modernii propriu-ziși". "Reîntoarcerea la natura curată", la "pământul strămoșesc" sunt invocate de cei (tot mai numeroși) ce nu-și pot permite concedii în stațiuni curate și luxoase. Căci societatea e tot mai dezbinată. De o parte, câteva zeci de mii de îmbuibați, mulți
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
importante din deceniile postbelice. Cu aceleași preocupări spre deschideri se vor depăși obstacolele crizelor prin care trec de câțiva ani instituțiile și oamenii în lumea occidentală, afectând temporar echilibrul economico-social global. Nu și credința exprimată prin vechiul simbol al eternei reîntoarceri. Note și referințe bibliografice Introducere 1. J. Carpentier, F. Legrun, coord., Istoria Europei, traducere din franceză de S. Skultety, M. Băluță-Skultety, Editura Humanitas, București, 2006, 526 p. 2. P. Kenney, Carnavalul revoluției: Europa Centrală 1989, traducere de L. Stroe-Botorcu, Editura
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Engels, Fr. / 112, 181 Erasmus / 108 Estul / 13, 22, 44-45, 72-75, 78, 97, 101, 113, 134, 145, 150, 167, 176, 180, 214, 219, 233, 256, 262, 273-274, 277, 286, 297, 300, 302-303, 311, 315, 318-319, 321, 329, 336, 340-341 eterna reîntoarcere / 10, 143, 168, 244, 342 Eurasia / 58, 72, 131, 216 Europa de Est / 11, 55, 68, 73, 221, 279, 329, 333, 343, 353 Occidentală / 123, 132, 257, 271, 286 Reformată / 9, 35 Unită / 22, 63, 84, 213, 218, 232, 242, 341, 351
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
raportării la celălalt. Ca o consecință, Taubes ajunge să numească Israelul „loc al revoluției“. Teologia politică iudaică, arată Taubes aici, este locul unde se manifestă plenar, pentru prima dată, istoria. Mitologiile orientale aveau mereu în fundal ideea cosmologică a eternei reîntoarceri. Poporul Domnului își primește însă revelația în pustiu, departe de neamuri, și, mai mult, știe că această revelație îi aparține în întregime. Din acest motiv, ea nu este un adevăr metafizic, ci o voce personală. În acest fel, Israel se
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
este „celebrată“ ( festlich begangene). Cu alte cuvinte, rememorarea trecutului are caracterul ritualic al sărbătorii, care sparge continuumul temporal și are sensul actualizării mereu înnoite a evenimentului originar. În același timp însă, imaginea dialectică iese și din logica mitică a eternei reîntoarceri, văzută de Benjamin ca simplă paralelă a ideologiei progresului. Nu este vorba de ciclicitatea evenimentului mitic fondator al lui illo tempore, întrucât pentru Benjamin acest eveniment este, de fapt, o ruină. Logica rememorării iese din cadrele gândirii mitice pentru a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
a diferenței care afec tează decisiv instituirea unor fizionomii, clase sau tipuri umane rei ficate. Duplicitatea lui Pașadia este un exemplu care ilustrează această tensiune a universului metropolei. Împrietenirea acestuia cu Pantazi („mi se părea că acel prânz însemna sărbătorirea reîntoarcerii lui Pașadia dintr-o lungă pribegie, a lepădării lui de Pirgu““) se transformă pe nesimțite, sub auspiciile aceluiași geniu al pragurilor, Pirgu, în inevitabilul duel. Dacă Pirgu întruchipează gestul politic al experienței ur bane, pe care am descris-o în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
un model pentru ceea ce se întâmplă în zilele noastre 40. În consecință, reapariția unor tipologii culturale medievale în cultura contemporană nu este accidentală. Aceasta ține de fascinația Evului Mediu și de dorința noastră mai mult sau mai puțin conștientizată de reîntoarcere la Evul Mediu ca sistem de referință și ca sursă de inspirație valoroase. Amprenta noastră "modernă" asupra acestor modele "vechi" constă în revi-zitarea, reciclarea și remodelarea lor. Acesta este și motivul pentru care, în capitolele următoare, vom porni de la modele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
constant la filosofia și modelele culturale medievale, ca și cum oamenii "și-ar revizita" copilăria din când în când251. Astfel explică Eco frecvența formelor culturale medievale (teme, subiecte, simboluri, narațiuni) în cultura contemporană euro-americană, la care, personal, aș adăuga termenul "populară". Plăcerea reîntoarcerii la Evul Mediu în cultura populară este evidentă în toate formele discutate în capitolele anterioare. Tributară culturii europene, cultura populară americană se încadrează în conflictul dintre paradigma eurocentrică și cea planetară, conflict generator de contradicție și tensiune în lumea postmodernă
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
noi, care au primit noi conotații și o nouă identitate. Prin multiplicarea, reciclarea și reasamblarea vechilor tipare culturale europene au fost create noi iconuri, clișee și forme hibride, care, exportate pe bătrânul continent, se vând cu marca "made in America". Reîntoarcerea în Europa a modelelor culturale, așa modificate cum apar, este efectul logic al eurocentrismului, al imperialismului cultural european. Metaforic vorbind, este efectul de bumerang al culturii. Bibliografie Adams, Judith A., The Amusement Park Industry (A History of Technology and Thrills
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
otrăvi sufletul și viața timp de multe generații. Pentru ca efortul francezilor în război să merite osteneala, trebuie să reușim să repunem în război nu numai pe francezi, dar și însăși Franța. Aceasta înseamnă: reapariția armatelor noastre pe câmpul de luptă, reîntoarcerea teritoriilor noastre la starea de război; participarea țării însăși la efortul luptătorilor săi, recunoașterea de către puterile străine a faptului că Franța ca atare continuă lupta, pe scurt transferul suveranității din mâna celor vinovați de dezastru și de tărăgănări în mâna
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
2 Sensul inițial al acestei locuințe este cel al unui ritual inițiatic. Dar acest lucru nu implică cu necesitate că Zamolxis era o divinitate htoniană. A coborî presupune o moarte inițiatică. Dispariția (ocultarea, reapariția (epifania unei ființe divine sau semidivine Reîntoarcerea lui Zamolxis În carne și oase nu constituie o probă a imortalității sufletului. Herodot spune că Zamolxis „ Îi Învăța că nici el, nici oaspeții lui, nici urmașii acestora În veac nu vor muri, ci se vor muta numai Într-un
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Flacăra și modernismul cultivat de publicațiile România literară, Viața românească și Secolul 20) și-au refăcut imediat simțită prezența. După cum observa Vasile Pușcaș, după revoluție, unii români spuneau cu emfază "Noi suntem în Europa", iar alții că a venit timpul "reîntoarcerii în Europa": "și unii și alții se gândeau la Uniunea Europeană, la standardele ei de civilizație, la un nivel de aspirații și împliniri sau deziluzii. Diferența era că primii subliniau 'vinovăția' Occidentului pentru cele patru decenii de comunism, pe când al doilea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mod tacit, îl invita să rămână în străinătate. Regele Mihai îi înfruntase în trecut pe Ion Antonescu și pe dictatorii Germaniei și Uniunii Sovietice și nu s-a sfiit să revină la București, ca să împartă soarta țării cu restul națiunii. Reîntoarcerea Suveranului nu a convenit troicii comuniste Ana Pauker, Vasile Luca și Gheorghe Gheorghiu Dej care a trebuit să ia în mare grabă măsuri pentru alungarea regelui. La opt zile de la sosirea lui Mihai I la București, la 29 decembrie 1947
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
coabita cu o putere totalitară de tip comunist în care Stalin își pusese toate speranțele. Petru Groza a apărut în audiență însoțit de Gheorghe GheorghiuDej, pe acea vreme secretarul general al PCR-ului. Ultimatumul adus de cei doi trimiși urmărea reîntoarcerea lor nevătămată, în mai puțin de două ore, cu semnătura regelui pe actul său de abdicare. Petru Groza a declarat și Gheorghe Gheorghiu Dej a confirmat că, dacă aceste condiții nu erau respectate întocmai, regele se poate aștepta la o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]