6,152 matches
-
care Fuego va interpreta, într-o manieră proprie, duioasa, apreciată de toți cei prezenți, o piesă monunentală din repertoriul uneia dintre cele mai pregnante figuri ale întregului tablou muzical românesc, Ioana Radu. Cântecul “De la moară pan’la gară” va fi readus în atenția colectivă de către Fuego, care nu a pus în interpretare doar tehnică și emoție, ci și o parte din sufletul său, aducând astfel, un omagiu doamnei distinse a artei populare românești, Ioana Radu. Finalul emisiunii îl va prezenta pe
FUEGO FACE SPECTACOL LA O DATA-N VIATA, PE TVR1, VINERI 17 MAI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354875_a_356204]
-
a schimbat nimic! Două tabere care vor puterea: una să o păstreze, cealaltă să o obțină. Același bâlci pe care-l analizez, din când în când. Dar nu aici și nu acum. Treptat, scârțâitul obloanelor de la ferestrele din jur mă readuce cu picioarele pe apă, că de pământ avea să mi se facă dor. Am timp berechet să cunosc canalele, podurile, străduțele, stațiile maritime, bisericile, muzeele, clădirile, prețiozitatea arhitectonică, diversitatea artistică și culturală, hotelurile, insulele, fauna, vegetația. Să mă plimb cu
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
I-am răspuns râzând, întorcându-mă încet cu fața la el: "Ai bă răbdare, că te regulez și pe tine" - Da, acum înțeleg... Singur ți-ai săpat groapa. Bine, dar nu pricep în ce sens are soția ta legătură cu întâmplarea, a readus Mariana discuția la aspectul ce părea a fi cel mai dureros. - S-a pus problema să mă treacă în rezervă și... am rugat-o să vorbească cu tatăl ei, să intervină... Era colonel doctor..., a explicat Fănel privind concentrat scrumiera
ISPITA (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355324_a_356653]
-
omul avea numai două premise, e drept că imperfecte și alea, și tocmai de aceea Ignațio considera că el putea să se apropie de o altă dimensiune a gîndirii, care ar fi avut forța să modifice structura lumii și să readucă în prim plan forța misticului îmbibat de simboluri. Studiind continuu, zi și noapte, Ignațio uitase cu desăvîrșire de nevasta lui și de cei trei copii și numai zvonul că murise nașul Caiafa, cel care îi preluase rolul de cap de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
și înviat de mâna olarului mă-ntorc spre mine ori de câte ori simt că vântul mă împrăștie mă adun ca să mă cert ori de căte ori răul făcut întrece binele nu-mi fac reproșuri prea grele mă mustru doar atât cât să readuc balanța în echilibru pentru o vreme necazul te paște fără să-l chemi cum bucuriile dau năvală sau seacă pur și simplu sunt ca să cresc în mine uneori sunt dulce ca și o pâine alteori doar o ciupercă otrăvitoare alteori
PREGĂTIREA DE DRUM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356890_a_358219]
-
palma cu care măsuram lățimea râului în care mă sfințeam până seara târziu, uitat lumea treburilor celor mari. Eram eu și umbra gândului ce se revărsa sub pleoapa lunii, alcătuind universul pe o sonată a ierbii. Această imagine mi-a readus-o în memorie lectura cărții de poeme „Răbdarea Pietrei” a maestrului Al. Florin Țene. „Vorbind cu Nietzsche” pe „Un deget de stradă”, poetul într-o „Urcare în metafizic”, „Pe suveica timpului”, clădește din pietre și cuvinte, un „Spectacol dincolo de cortina
O CARTE A DUMINICII SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356923_a_358252]
-
că Dumitru Bălașa, deși coordonase și contribuise în mod covârșitor la realizarea monografiei, era slujitor al bisericii și fusese deținut politic vreme de mai mulți ani (1959-1964) *** Între 2002-2004, după, consumaerea evenimentelor descrise mai sus, ideea tipăririi monografiei a fost readusă în actualitate, în cu totul alte condiții, fără constrângeri ale cenzurii, fără restriții financiare, cu dorința fermă ca lucrarea să fie terminată și publicată. Primăria și Consiliul local au fost organisme receptive și au sprijinit această nouă întreprindere culturală destul de
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
sat și zâmbesc armonios prin blândețea și frumusețea culorilor ce o împodobesc. Așezămintele pentru copiii nefericiți din Râul Vadului sau Tălmaciu și-au îmbunătățit substanțial condițiile prin milostenia celui care, crescând de la 3 ani fără mamă a dorit să le readucă acestor copilași zâmbetul pe fețele triste. Și-apoi, câte sute de dolari n-au ajuns la cei nevoiași din satul său, și nu numai, pentru că nea Mitică dăruia de fiecare dată sume cu cel puțin două zerouri în coadă. Stau
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
promit să mă întorc, din țara aceea îndepărtată, în care am plecat ca să trăiesc mai bine! Țară în care alții primesc roadele muncii mele și nu încetează să mă umilească. Promit să las orice orgoliu sau falsă mândrie deoparte, să readuc, fie și în gând, zâmbetul câmpurilor tale de maci, să-ți pictez cu albastru senin cerurile tăcute, să ajut ploile binecuvântării tale să cadă peste țarinile însetate, ce vor deveni din nou pline de rod! Eu, umilul tău fiu, promit
LA MULŢI ANI, MĂICUŢĂ ROMÂNIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355164_a_356493]
-
așteptau! Când am pășit pe meleagurile aeroportului Băneasa, locul de unde a început marea noastră aventură aeronautică, am simțit ceva deosebit... Regăsirea identității pierdute! Mai ales când am dat cu ochii de avionul cu care am zburat spre libertate: YR-BNK. Fusese readus din Austria nu mult după evadarea noastră. Parcă ne aștepta acolo pe pistă să plecăm într-o nouă aventură!!! Am început să cânt „Aicea este țara mea și neamul meu cel românesc...”. Cântam de parcă nu era nimeni în jurul meu în ciuda
TAINA SCRISULUI (30) – CONDEIUL UNUI SUFLET ZBUCIUMAT de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355249_a_356578]
-
greu. El, de la Clovis parcă s-a adunat în sensuri, Din care curg șuvoaie de alte înțelesuri. Pentru că El e, iată, Louis sau Loudovique, Uniți într-o emblemă eternă - voi să zic ! NOI ADEVĂRURI Noi adevăruri crude, tăioase, cavernoase, Ne readuc istorii din vremuri glorioase Și alte desantate povești ades ratate, Ce și-au pierdut aroma, dar sînt adevărate! ȘI ÎNCĂ CEVA PESTE FIRE Și încă ceva peste fire, Reverberînd duios în amintire. DAR AȘTEPTAREA CE-I ? Tot așteptăm, dar așteptarea
SINTEZE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355608_a_356937]
-
interior în culoarea purpurei albăstrii și galbene, ca un ax uns de lumină pe care culisează un dispozitiv cu locuri pe care stau oameni din carne și oase, zici că îi azvârle în tăriile înălțimilor, fără putința de a-i readuce la locul de unde s-au “îmbarcat” ... Iată deci, cele trei “drăcovenii” care precis îți lecuiesc pofta de aventuri la înălțime, cu o echivalență a traducerii ad literram a termenilor tehnici în românește mai greu de găsit: Big Shot-ul, “catapulta”, dispozitivul
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
lui, lui Ilinca, că prevestea ceva, avea bănuiala morții păgubașe... „Mă urmăresc...” le spunea. „Cine?” - ł-a întrebat ea, soru-sa, Ilinca. Și el tăcea. Nu-i răspunsndea. Marin Preda a fost luat în vizorul securității după apariția romanului " Delirul", roman care readucea în actualitate profilul moral al mareșalului Antonescu. Prezentarea conducătorului României din perioada celui de-al Doilea Război Mondial intr-o lumină pozitivă a fost considerată la timpul respectiv o încercare de reabilitare a celui care a ordonat Armatei Romane să
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
înceta să-i mai tracaseze în viitor pentru a-i înrobi a doua oară. Dar nu a fost așa. Faraonul a decis să pornească pe urmele lor cu armata sa pentru a-i ajunge, a-i prinde și a-i readuce în robie. Ceea ce a și făcut. Armata faraonului era bine înarmată și antrenată, și a reușit să-i ajungă pe fiii lui Israel relativ repede. Fiii lui Israel erau îngroziți. În pustiu le era greu. Ei nu voiau să redevină
AMINTIREA TRECERII MĂRII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368878_a_370207]
-
Manuscris > Cugetari > NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Mămica cu fetița ei se întorceau de la scală. Locuiau în apropiere așa că, de obicei, bunica venea să o readucă acasă. Treceau pe lângă magazine cu sau fără vitrine pline de marfă atrăgătoare. Cine știe ce a atras atenția fetiței, studentă într-a treia, când o întrebă pe mămica: - Ce-i aceea Ceaușescu? - Unde ai auzit de acest cuvânt? - Ionel mi-a spus
NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369090_a_370419]
-
Manuela Cerasela Jerlăianu pune pe tapet tocmai aceste temeri, dar oferă și suficiente motive de a le depăși: viața e frumoasă, cerul e aproape, iubirea e lângă noi, chiar dacă Ghearele morții scurmă. Catrenele de final ale volumului, cu titluri surprinzătoare, readuc în atenție toate aceste lucruri: Împletesc gândirea, să pot purcede Înspre armonie, cu Chip de Înger, dar Mă trezește visul, Din cântec, furând Amintirile, din Inima amintirilor. O carte frumoasă, o lectură interesantă, ce va empatiza cu sufletul... dincolo de veșnicie
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
de a surprinde esența aflată în miezul fiecărei zile, a fiecărei ore, a fiecărui minut, din realitatea dură a vremurilor noastre, fără a face abuz de un ton moralizator ori fără a-și conferi atributele unei înțelepciuni atotcunoscătoare, reușește să readucă în atenție momente memorabile din viața societății românești, unele secvențe de-a râsu-plânsu din ”politichia” momentului, fiind, prin ele-însele, porții calitativ-savuroase de umor. Mereu inovator și surprinzător, Ion Nicolae Oprea, aflat la o vârstă respectabilă, uimește cu puterea sa creatoare
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – DECEMBRIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370739_a_372068]
-
socialistă de către un tânăr inginer. Pentru mine ca fost miner și mai apoi maistru în chiar subordinea frecventă a respectivului inginer nu mi-a fost greu să descifrez personajele cu nume anagramate care au existat în realitatea de atunci și readuse în filele cărții cu defecte și calități. Volumul scris sub formă de jurnal, adică fără întreruperi și capitole are o anumită cursivitate în povestire, cu o cronologie a evenimentelor nu întotdeauna respectată. Despre minerit autorul scrie destul de larg, aducând în
VIZITĂ ÎN VIZUINA ŞACALILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370948_a_372277]
-
ALBĂ”, Mariana Cristescu reamintește crimele sovieticilor asupra patrioților români, unii din interiorul Bisericii Ortodoxe. Interviul cu părintele Iustin Pârvu, pe care-l citește în „Jurnal de Chișinău”, îi dă posibilitatea autoarei rememoreze manifestări cultural-patriotice desfășurate în Basarabia, dar și să readucă în atenția publicului busturile din piatră și bronz ale poetului Grigore Vieru, din Pitești, București, Alba Iulia, Iași, Râmnicu Sărat, Târgu Mureș, continuând, în „Manifest pentru înveșnicirea Neamului și-a Limbii” pledoaria pentru aducerea acasă a pământurilor răpite. „România despre
MARIANA CRISTESCU, ÎNTRE TIMPUL IUBIRILOR ŞI PĂMÂNTUL CARE DOARE SAU MANIFEST PENTRU ÎNVEŞNICIREA NEAMULUI ŞI-A LIMBI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370992_a_372321]
-
Ea este vie, doar trebuie să o căutăm, uneori, așa cum face în fiecare zi maestrul Benone Sinulescu, și de aceea inima lui este cu fiecare zi mai tânără și mai plină de frumusețe. Cântecul de mai jos ne-o va readuce în ochi și suflet pe Mina Pâslaru și-am putea fi mai mult decât convinși că în inima noastră, cu fiecare amintire despre artistă, pătrunde o fărâmă de frumusețe care, de frig și pustiu, ne învelește! „Uită-te la mine
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
transcendent, de la relaționarea artistului cu cititorul, de la întâlnirea sensibilității cu intelectul, dar, în același timp sunt și metafore muzicale, rezonante, expresii ale aspirației către armonie, către inefabil. Cultivă pasional majoritatea speciilor liricii literare, dar impresionează modul în care simte și readuce în atenția noastră poezia patriotică, o temă care după 1989 a provocat adesea prudențe excesive sau false discuții și comentarii. Este creatorul contemporan care, cu o deosebită forță expresivă, face ordine deplină în relația dintre literar și ideologic. Valorifică un
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
divin, Dumnezeu, Zamolxe din ceruri ne-a retrimis peste mii de ani, ca mesageri, admirabili continuatori ai lui Orfeu: Gheorghe Zamfir, ca să redea magia naiului în lume și pe un alt mag, la alt colț al Daciei,Vasile Iovu, să readucă farmecul syndis-ului (fluierul din trestie cu șapte tuburi) acasă, în Basarabia. Pentru ca sunetele și unduirile lui fermecate să ne aline suferințele și să ne dea puterea de a supraviețui. La aniversarea a 65-a, palmaresul naistului Vasile Iovu, este impunător
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
acord, în principiu, dar rețineți, vă rog, că nu avem noi această obligație. Pe de altă parte, este bine să așteptăm. Nu știu cât. Până când va veni vremea ca pacientul dumneavoastră..., al nostru, mă rog, să vorbească. Obligația noastră este să-l readucem la starea în care se afla înainte de acel accident neplăcut... - Doamna profesor..., vă rog să mă iertați, dar eu înțeleg că, dacă tot este internat la noi de aproape o săptămână, avem obligația morală și profesională să-i analizăm sub
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
înalte culmi ale asemănării cu Dumnezeu. Căci harul Duhului Sfânt nu desființează puterea firii și nici nu limitează libertatea ei, ci o întoarce pe aceasta de la calea contrară ei însăși, la întrebuințarea potrivit firii sale, a tuturor puterilor ei, o readuce pe calea potrivită firii sau conformă firii și, acolo unde întâlnește dor și nevoință spre mântuire, o înalță, pe calea mai presus de fire, la înțelegerea celor dumnezeiești. Aceiași duhovnicești Părinți ne învață că fiecare își este măsură a lucrării
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
în când câte ceva de mâncare. Părintele se ruga acolo neîncetat, ziua și noaptea, cerând ajutorul și mila lui Dumnezeu și a Maicii Domnului, către care avea multă evlavie. După șase luni de retragere în munți, Arhimandritul Ilie Cleopa a fost readus ca stareț în obștea Mănăstirii Sihăstria, spre bucuria tuturor, atât a călugărilor, cât și a credincioșilor. În anul 1949, la 30 august, Arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareț al Mănăstirii Slatina - Suceava și se transferă acolo împreună cu 30 de călugări
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]