5,519 matches
-
de văzut"8. La origine teatru filmat, filmul a ajuns să aibă principii și convenții proprii, diferite de cele ale teatrului. Și-a constituit în timp un limbaj specific impus deopotrivă de principii ale generării sensului și de circumstanțe ale receptării. 1.1. Principiile teatrului vs. principiile filmului În teatru, spectatorul vede în întregime spațiul în care se desfășoară acțiunea. Cu toate că se poate întâmpla că pe scena să fie reprezentat doar un colț al unei camere, în decursul acțiunii vom vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
în care se desfășoară acțiunea. Cu toate că se poate întâmpla că pe scena să fie reprezentat doar un colț al unei camere, în decursul acțiunii vom vedea în același cadru, întregul colț și tot ce se petrece acolo. În ceea ce privește distanță de receptare, de la spectator la scenă, aceasta este determinată și invariabila 9. Lucrurile se schimbă în cazul filmului, unde, în cadrul aceleiași scene, distanța dintre spectator și scenă variază, schimbându-se, în același timp, dimensiunea scenei din cadru. Astfel, imaginea de ansamblu a
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
dispune, prin orchestrarea în planuri 66, de posibilitatea de a apropia personajele sau de a le depărta. Arrabal folosește, în secvență amintită, dar de altfel în majoritatea secvențelor filmului, planul american. Planul american 67 apropie cel mai mult distanță de receptare filmica de cea a teatrului. De altfel, Marcel Martin observa că "Planul american pune accentul pe personaje în proximitatea lor fizică și pe intensitatea prezenței lor morale"68. 2.1.1. g. Aleluia! Replica-refren a lui Milos Secvență prezintă în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
elefantul poartă pe cap o nestemata, care are strălucirea fulgerului"119. Cele două simboluri, elefantul și țestoasă, devin complementare la nivelul mesajului filmic, iar prin prezența lor mesajul inițial al piesei se îmbogățește, fiind astfel deschis mai multor posibilități de receptare. Faptul că momentul nașterii copilului coincide cu încetarea secetei, cu venirea ploii izbăvitoare, ar putea fi interpretat recurgând din nou la textul biblic. Așadar, prin spălare cum aflăm de la Iezechiel Domnul va pregăti reînnoirea radicală a poporului său. "Și vă
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Surorile Brontë În sfârșit, al cincilea context este mediul socioistoric, care poate avea o influență importantă asupra muncii subiectului. Gruber (1974/1981) a susținut că Darwin a amânat multă vreme publicarea lucrării Originea speciilor în mare măsură din frica față de receptarea ei ostilă. Însă creația lui nu a fost inhibată de acest factor; și nici nu a însemnat un motiv de distres. Freud și mulți alții au fost nevoiți să părăsească țările celui de-al Treilea Reich al lui Hitler pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să impună sporirea cotei cel puțin a unui impozit - și anume, a unui impozit direct (pe venit) - cu rezultatul anulării unei componente a impulsului fiscal de o alta; b. veniturile, inclusiv sporurile de venit înregistrate de contribuabili în urma emiterii și receptării impulsului fiscal nu sunt, în sine, investiții - și nici nu formează totalitatea volumului de fonduri financiare ce se vor consuma (cel puțin pentru că o parte din sumă se va economisi). Însă, ca urmare a influenței reciproce dintre impulsul fiscal și
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
desene. În acest context se face nu numai un exercițiu interesant, stimulator pentru scrisul copilului, ci se pot explora și dimensiunile imaginației. Dintr-un asemenea tip de activitate, copilul nu mai iese obosit, plictisit și fără stare emoțională pozitivă necesară receptării în continuare a tehnicilor scrisului. Se impune să nu obosim elevul cu exerciții suplimentare, plicticoase, obositoare și neeficiente. Dacă scrisul ridică probleme deosebite școlarilor mici, cititul nu este nici el mai ușor, deși din exterior privit, lasă impresia unei activități
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
asemenea condiții, atunci sunt formulate două rânduri de subiecte pentru întreaga clasă; având grijă să se asigure echivalența itemilor/problemelor, ca dificultate a conținutului; - se recomandă folosirea unor subiecte care au mai fost administrate în anii anteriori, deci a căror receptare de către elevi a fost verificată și eventual ameliorată; - subiectele vor cuprinde itemi/probleme din mai multe teme reprezentative pentru conținutul de învățare asimilat de elevi în semestrul/anul parcurs; folosirea unui singur subiect, cu un item/itemi dintr-o singură
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
controversată a Curții Supreme a Statelor Unite prin care aceasta a recunoscut dreptul la avort (n. trad.). * Instituție însărcinată cu identificarea și pedepsirea crimelor de gândire în romanul utopic 1984 al lui George Orwell (n. trad.). * Cipuri atașate televizoarelor care blochează receptarea programelor interzise minorilor (n. trad.). * Persoane care trimit mesaje nesolicitate, de obicei cu caracter publicitar, prin poșta electronică (n. trad.). 63 Citatul îi aparține lui James Dobson, Larry King Live, CNN, 6 mai 1998. 64 Jesse Helms, When Free Men
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
și cunoaștere, dar, în loc să aducă răspunsuri și limpeziri, ele sporesc nedumerirea, solitudinea, angoasa, drama inutilității proprii și a lumii. Senzația sciziunii interioare, sentimentul alienării și alterității, care alternează și se contrazic cu certitudinea unei identități prea concrete și limitate, imprecizia receptării, a reprezentării generează conceptul complex și ambiguu al „irealității imediate”. Instalat în prezentul fugos și inconsistent, naratorul supune analizei fluxul de date, amintiri, imagini, stări subconștiente. Operația are ca efect impresia de irealitate a eului, văzut ca o mixtură hibridă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
Un scriitor însingurat și singular, O, 1999, 9; Cărtărescu, Postmodernismul, 294, 295; Dicț. analitic, II, 166-168, 363-364, IV, 408-410; Norman Manea, M. Blecher, între biografie și creație, F, 2000, 7-8; Dicț. esențial, 92-94; M. Blecher, mai puțin cunoscut. Corespondență și receptare critică, îngr. Mădălina Lascu, pref. Ion Pop, București, 2000; Antonio Patraș, În lumea lui M. Blecher, RL, 2000, 47. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
sau Michel Vovelle. "Lăsînd la o parte inventarul tematic și abandonînd sterilul război de tranșee ce opune cultura elitelor și cultura populară, noua istorie, care luptă cu cuvintele, imaginile și simbolurile, își propune să reconstruiască practici culturale în termeni de receptare, invenție și lupte de reprezentări. Aceasta se oprește așadar nu numai asupra suporturilor limbii și imaginilor, dar și asupra modalităților de schimb prin intermediul cărții, prin rețelele de sociabilitate și prin purtătorii de cuvînt care constituie vectori." M. Vovelle, "Histoire et
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
1999b). Abordarea minorităților a fost întreprinsă din perspec-tiva impactului lor social și, mai rar, pe planul reprezentărilor devianței sau afirmării "ființei minoritare" (Buschini, Philogène). RS sînt, în primul caz, formalizate în tipuri de discursuri înnoitoare care, în funcție de anumite condiții de receptare (nivel privat sau public de analiză, mesaj adresat grupului de apartenență minoritar sau unui grup exterior) sau de producere (flexibilitatea sau rigiditatea formei de comunicare adoptate, consistența comportamentală etc.), sînt surse ale unor schimbări de atitudini, credințe sau procese cognitive
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
act de vorbire se înscrie în schemele de funcționare a limbii fixate de tradiție. Aceste scheme sînt bine ancorate în mentalul colectiv prin normele implicite de funcționare a limbii; încălcarea acestor norme se soldează (se poate solda) cu devieri în receptarea mesajului, sau chiar cu imposibilitatea decodării mesajului. Vom ilustra cu exemple din domeniul numelor de persoane. În limba română numele de persoană nu au plural, ca atare folosirea lor la plural atrage modificări de sens: Am doi Grigorești înseamnă nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
geneza "ideilor" lui Lovinescu decât de căznitele adulmecări ale "formei" din literatura lui, inactuală și, s-a tot spus, lipsită de "valoare estetică". Nu știu dacă am procedat bine. Deși poate ar fi trebuit să renunț, dezamăgit de absența unei receptări pe măsura așteptărilor mele, mi-am făcut totuși curaj și am izbutit să-i scriu, într-un sfârșit, continuarea, încredințat fiind că abia în literatura lui Lovinescu e de găsit calea de acces către personalitatea sa enigmatică, de scriitor cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
excursii de documentare, mai întâi în Grecia (în 1902, cu profesorul Gr. Tocilescu), ulterior în Germania (în 1904), la München, ca să-l audieze pe vestitul arheolog Adolph Fürtwaengler și să adune material în vederea elaborării unui studiu despre Horațiu și avatarurile receptării satiricului latin de-a lungul veacurilor. Așa cum se întâmplă adesea, lucrurile iau altă întorsătură, în spiritul zicalei despre nepotrivirea dintre socoteala de acasă și aceea din târg: studiosul tânăr se îmbolnăvește de plămâni și e sfătuit să plece în Italia
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
copilului de a râde zgomotos, cu gura până la urechi, de farsele grosiere, cu multă frișcă și picioare în fund. Eroarea amuzamentului gratuit, mecanic, se cerea corectată, prompt, printr-o pedagogie "nobilă" dictată de imperativul etic și de ambiția intelectuală a receptării comicului pe latura sa mai profundă, adică "dureroasă". După cum am putut constata, Lovinescu era încredințat că numai suferința e izvorul creativității umane și că geneza artei are la bază, după Freud citire, un proces de refulare menit să devieze libido
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
valorilor estetice exact prin elementele (de fond psihologic, dar și de formă teatrală) ce definesc categoria melodramaticului. Pe de altă parte, când scoate în evidență dimensiunea melodramatică (recte: psihodramatică) a tragediei lui Oedip, Lovinescu se referă de fapt la procesul receptării, care, printr-o interpretare abuzivă a teoriei aristotelice despre catharsis, ar reclama înțelegerea oricărui text literar sub specie theatri, în două moduri posibile: 1. fie prin punere în scenă spectacolul stricto sensu; 2. fie prin lectura propriu-zisă, înțeleasă ca dramatizare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
pe care l-am ales ca motto). Oricum, dincolo de recunoscuta înclinație temperamentală pentru studiul culturilor și limbilor moarte, Lovinescu se dovedește un foarte subtil cititor al Poeticii lui Aristotel, și intuiește că tragedia (formă "pură") se concretizează/ dramatizează în procesul receptării ca "melodramă", printr-o "lectură" participativ-empatică ce stoarce lacrimi și stârnește mila purificatoare. Într-adevăr, odată pusă în scenă, tragedia coboară în lume și devine melodramă, tot așa cum geniul elin, secătuit, se va răsfrânge ulterior, întrupându-se în fel și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Jauss, fie printr-o "identificare simpatetică" (experiență psihică nemijlocită, de tipul solidarizării cu eroul aflat în suferință), fie prin "identificarea cathartică" stricto sensu (ce presupune "desprinderea de treapta identificării nemijlocite, pentru a accede la reflecția apreciativă asupra universului reprezentat")83. Receptarea "estetică" a melodramei se vede astfel determinată de existența unui public implicat și dezimplicat totodată, actor și spectator în același timp. Altminteri, prin "identificare simpatetică" (ca treaptă necesară a identificării cathartice) melodrama trăiește bine mersi și în afara artei, cucerind inimile
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dialogismul se vedea confirmat în ideea atât de dragă romanticilor că omul își poate exprima nestingherit libertatea interioară; altminteri, când forma artistică mutilează omul, transformându-l într-o ființă fără libertate, deși emoția estetică e de cea mai bună calitate, receptarea suferă prin lipsa participării empatice (ceea ce întârzie autoproiecția cathartică, purificarea morală). Iată un alt motiv pentru care Lovinescu privilegiază (melo)"drama" în raport cu tragedia, ca formă estetică superioară, marcând tranziția de la mit la psihologie (vezi și considerațiile lui Nietzsche din Nașterea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
psihică a personalității umane, când individul își reprimă libidoul (refuză ispitirea oedipiană a amantului-tată), pentru a da curs imperativelor conștiinței morale. Dincolo de asemenea speculații forțate, pe alocuri stânjenitoare chiar, merită reținută ideea terapiei prin teatru și a purificării cathartice grație receptării sensului global al piesei, care face imposibilă identificarea cu vreun "erou" anume cine s-ar recunoaște cu bucurie în bietul amant, în soțul încornorat sau în nefericita femeie sinucisă fără de voie? "Triunghiul" rămâne de fapt o entitate compactă, desemnând un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
schimb consemnează o serie de topoi meniți a scoate în relief nuclee narative cu potențial melodramatic. Iar melodrama, nu trebuie uitat, are la bază un model actanțial care ilustrează însuși procesul de funcționare a psihicului uman, reclamând identificarea cathartică și receptarea textului ca structură nedecompozabilă 146. Rămâne de văzut dacă și în ce măsură va izbuti Lovinescu să găsească în roman, după cum și-a dorit, o formă deschisă, mobilă, accesibilă și complicată deopotrivă, capabilă a răspunde atât sensibilității estetice moderne, în acord cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
roman și să aibă conștiința "caracterului melodramatic al existenței" în genere 157. Apoi, cum melodrama trăiește preponderent din elementul senzațional, devine explicabil și procesul de "absorbție diegetică din partea spectatorului"/ cititor, și efectul de hic et nunc158 pe care îl presupune receptarea unui astfel de text-spectacol. De asemenea, cum în momentele de climax ale melodramei reprezentarea tinde să coincidă cu semnificația, deoarece "substanța narativă face eforturi de a se concentra în jurul unei scheme dramatice"159 stereotipe din toate cele menționate mai sus
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
criticul relansează conceptul de "conduită estetică"). Lucrarea lui Schaeffer poate fi citată și ca o critică a esteticului asociat exclusiv activităților artistice productive, ca o deplasare de accent de pe operă (obiect autonom de investigație) pe condițiile percepției estetice, pe contextul receptării. 134 Poate nu întâmplător, în peregrinările sale prin însorita Italie (vezi Scrisorile din Italia, publicate în prima ediție, din 1972, a volumului Bunul simț ca paradox), Alexandru Paleologu ocolea muzeele pline de turiști ahtiați după capodopere, zăbovind în schimb cu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]