2,918 matches
-
deplasarea centrului lor de interes. Problemele pe care le au de rezolvat trebuie să-i provoace, dar să nu-i descurajeze, deoarece, în acest ultim caz, efectul ar fi similar cu acela al temelor ușoare. A utiliza întăririle pentru a recompensa comportamentele dezirabile. Nu de puține ori, comportamentul dezirabil este "uitat", pentru a acorda o atenție sporită elevilor care creează probleme. Dar a beneficia de atenția profesorilor este o întărire pozitivă cu valențe educative semnificative, de care nu întotdeauna profesorul face
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cazuri, este recomandabil ca profesorul să ignore comportamentul de captare a atenției la care elevii respectivi recurg cu bună-știință (de pildă, ridicarea continuă în picioare) simultan cu întărirea alternativei dezirabile (de pildă, elevul care rămâne la locul său va fi recompensat (acordarea atenției, premiere, forme de aprobare nonverbală etc.). Folosit sistematic, acest procedeu este util și în alte situații: Constatările unor cercetări extinse (efectuate de D. Thomas, W. Becker și M. Armstrong) accentuează rolul profesorului în producerea și întărirea unor comportamente
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de senzație, ca și în alte situații. Singura opțiune a profesorului rămâne aceea de a-l ignora și de a ruga pe altcineva să răspundă. În mod contrar, dacă elevul oferă un răspuns cuminte, dar greșit, profesorul trebuie să-l recompenseze printr-un zâmbet și să-l încurajeze, înainte de a numi pe altcineva să răspundă 137. Există mai multe tehnici legate de condiționarea operantă 138: Recompensele sunt de două feluri: recompense interne (fixarea unor teme care să nu fie nici prea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
va întări caracteristicile comportamentului izolat (de vreme ce, doar atunci beneficiază de atenția profesorului) și nu a comportamentului considerat normal (motivul: la primele semne de interacțiune normală cu colegii, el nu mai beneficiază de atenția specială a acestuia). Profesorul ar trebui să recompenseze cu atenția sa nu doar comportamentul izolat al elevului, ci în primul rând primele gesturi făcute în direcția celorlalți; asemenea gesturi trebuie urmate de atragerea sa în alte activități și atenția specială a profesorului, cel puțin până când sprijinul ocazional (acces
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de întreaga școală etc. Chiar și o simplă privire poate fi semnificativă în acest context. Timothy Blair a sistematizat caracteristicile unor recompense eficiente: • se oferă din când în când (de câte ori este cazul), nesistematic; • specifică detaliile realizării pentru care elevul este recompensat; • relevă spontaneitate, varietate și alte semne de credibilitate; sugerează clar centrarea atenției profesorului pe îndeplinirea sarcinilor specifice de către elevul recompensat; • recompensează atingerea unor standarde specificate anterior (care pot include și efortul depus pentru atingerea standardelor; precizarea vizează acele situații repetate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
recompense eficiente: • se oferă din când în când (de câte ori este cazul), nesistematic; • specifică detaliile realizării pentru care elevul este recompensat; • relevă spontaneitate, varietate și alte semne de credibilitate; sugerează clar centrarea atenției profesorului pe îndeplinirea sarcinilor specifice de către elevul recompensat; • recompensează atingerea unor standarde specificate anterior (care pot include și efortul depus pentru atingerea standardelor; precizarea vizează acele situații repetate în care unii elevi nu pot atinge standardele de performanță, deci nu pot fi recompensați. În schimb, dacă profesorul nu arată
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
îndeplinirea sarcinilor specifice de către elevul recompensat; • recompensează atingerea unor standarde specificate anterior (care pot include și efortul depus pentru atingerea standardelor; precizarea vizează acele situații repetate în care unii elevi nu pot atinge standardele de performanță, deci nu pot fi recompensați. În schimb, dacă profesorul nu arată prin recompensă că le-a observat efortul, se pot resemna); • furnizează elevilor informații (feed-back) despre nivelul de competență și despre valoarea realizărilor lor; • orientează elevii spre o apreciere mai exactă a eficacității comportamentului lor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
drept consecință atingerea performanței recompensate; Tot el a sistematizat și elementele care definesc recompensele ineficiente: • se oferă la întâmplare; • vizează reacții pozitive globale, nespecifice, din partea elevului, acesta discriminând cu dificultate elementele care l-au pus în situația de a fi recompensat; • relevă o anumită periodicitate, ceea ce îl obligă pe profesor să acorde o recompensă indiferent de performanțe (pentru că a venit timpul); • recompensează doar participarea, ignorând performanța; • nu oferă informații relevante (feed-back) despre performanța atinsă, despre modalitățile de atingere a performanței, sau
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pozitive globale, nespecifice, din partea elevului, acesta discriminând cu dificultate elementele care l-au pus în situația de a fi recompensat; • relevă o anumită periodicitate, ceea ce îl obligă pe profesor să acorde o recompensă indiferent de performanțe (pentru că a venit timpul); • recompensează doar participarea, ignorând performanța; • nu oferă informații relevante (feed-back) despre performanța atinsă, despre modalitățile de atingere a performanței, sau oferă informații generale, vagi; • orientează elevul spre comparația cu ceilalți (nu cu sine), încurajând competiția (ceea ce nu este întotdeauna de dorit
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
fi considerate drept o confirmare minunată a efortului și a talentului elevilor; • recompensele pot constitui stimulente foarte eficiente, dacă elevii au decis că merită să muncească pentru a le primi; • recompensele primite pentru comportamentele dezirabile sunt contraproductive, deoarece atunci când își recompensează elevii pentru comportamentul așteptat, profesorul trimite un semnal fals (societatea nu oferă astfel de recompense); • dacă va fi recompensat pentru comportamentul așteptat, elevul se va obișnui să întrebe: Dacă fac ceea ce îmi ceri, ce primesc în schimb? Această abordare subminează
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
elevii au decis că merită să muncească pentru a le primi; • recompensele primite pentru comportamentele dezirabile sunt contraproductive, deoarece atunci când își recompensează elevii pentru comportamentul așteptat, profesorul trimite un semnal fals (societatea nu oferă astfel de recompense); • dacă va fi recompensat pentru comportamentul așteptat, elevul se va obișnui să întrebe: Dacă fac ceea ce îmi ceri, ce primesc în schimb? Această abordare subminează valorile comunității și democrației, responsabilitatea socială, încurajând egoismul și nonimplicarea; • mesajul că un comportament este bun deoarece este recompensat
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
recompensat pentru comportamentul așteptat, elevul se va obișnui să întrebe: Dacă fac ceea ce îmi ceri, ce primesc în schimb? Această abordare subminează valorile comunității și democrației, responsabilitatea socială, încurajând egoismul și nonimplicarea; • mesajul că un comportament este bun deoarece este recompensat vizează nivelul cel mai de jos al valorilor etice: Ceea ce fac trebuie să fie bun de vreme ce am fost recompensat"; • oferind astfel de recompense nu se încurajează deloc dezvoltarea morală; bun sau rău, drept sau nedrept, just sau injust, moral sau
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Această abordare subminează valorile comunității și democrației, responsabilitatea socială, încurajând egoismul și nonimplicarea; • mesajul că un comportament este bun deoarece este recompensat vizează nivelul cel mai de jos al valorilor etice: Ceea ce fac trebuie să fie bun de vreme ce am fost recompensat"; • oferind astfel de recompense nu se încurajează deloc dezvoltarea morală; bun sau rău, drept sau nedrept, just sau injust, moral sau imoral, nimic nu contează, din moment ce factorul determinant îl constituie premierea; • recompensarea comportamentului așteptat presupune că acel comportament nu este
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
nu pedepsi la mânie și nu atinge elevul la mânie, este importantă menținerea calmului indiferent de situație; • nu aplica pedepse umilitoare din punctul de vedere al persoanei sau al colectivului; nu "muștrului" un elev în public, nu prelungi incidentul; • nu recompensa elevii pentru un comportament inadecvat; • nu utiliza temele ca pedeapsă pentru un comportament inadecvat, deoarece poți distruge valoarea temelor pentru procesul de învățare; • nu pedepsi întreaga clasă pentru vini individuale, deoarece se pot produce resentimente în raport cu profesorul; • nu amenința cu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Denise Breton și Christopher Largent 182 pun la îndoială legitimitatea și eficiența dubletului pedepse/recompense. Ei pleacă de la afirmația că, în conformitate cu tradiția culturală europeană, controlul social are în centru mecanismul pedepselor și recompenselor; cu alte cuvinte, cine poate pedepsi ori recompensa, acela are puterea de a-i controla pe ceilalți. Behaviorismul lui Skinner, axat pe dinamica stimul/răspuns, nu face decât să ofere o aură academică pentru dispozitivul pedepse/recompense. Cea mai răspândită metodă (deci și cea mai eficientă) de a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
sau lucruri rele, doar așa ei pot primi ceea ce merită. • Pedepsele și recompensele înlocuiesc motivația internă cu motivația externă; nu mai facem ceea ce ne-ar plăcea să facem sau ceea ce considerăm drept să facem, ci acele lucruri pentru care suntem recompensați. Dorința interioară, mai puțin și mai greu controlabilă, este înlocuită cu ceva ce poate fi controlat de ceilalți; astfel, pedepsele și recompensele ne decuplează de la viața interioară și ne plasează în dependență de voința altora. În acest sens, se poate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ca fiind dezirabil. Din păcate, nici pedepsele, nici recompensele, ca instrumente de acțiune asupra elevului, nu-l pot determina pe acesta să-și asume angajamente în raport cu ceea ce va face. Mai mult, cercetări semnificative în domeniul psihologiei sociale demonstrează că a recompensa o persoană pentru ceea ce face are ca efect scăderea interesului pentru activitatea respectivă și nu o creștere a acestuia, așa cum ne așteptam până acum (sub influența behaviorismului). De pildă, elevii care primesc note (mai ales note mari), devin pe parcurs
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în chestiune credința larg răspândită că banii constituie o cale eficientă și chiar necesară de a-i motiva pe oameni. În același timp, contestă și presupoziția behavioristă în conformitate cu care orice activitate are șanse mai mari să fie eficientă dacă este recompensată. În același timp, Theresa Amobile susține că experimentele sale resping categoric posibilitatea potențării creativității prin condiționare operantă, dar acest punct de vedere nu-l împiedică pe Kenneth McGraw, profesor de psihologie la University of Mississipi, să susțină că behaviorismul nu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
nu manifestă un interes special. • dubletul pedepse/recompense manipulează și cultivă egoismul: Ce primesc dacă fac acel lucru?, Cum să fac să nu fiu prins? Așa cum spunea Kant, dacă este pedepsit un copil pentru că nu a fost cuminte și este recompensat pentru un comportament inacceptabil, acesta sfârșește prin a se comporta așa cum se așteaptă de la el doar de dragul recompensei; iar mai târziu, când va trebui să dea piept cu lumea și va descoperi că binele nu este recompensat întotdeauna, după cum răul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cuminte și este recompensat pentru un comportament inacceptabil, acesta sfârșește prin a se comporta așa cum se așteaptă de la el doar de dragul recompensei; iar mai târziu, când va trebui să dea piept cu lumea și va descoperi că binele nu este recompensat întotdeauna, după cum răul nu este pedepsit mereu, problema lui nu va mai fi să facă numai ceea ce trebuie, ci să facă doar acele lucruri care îi aduc avantaje. Kant afirmă: Când copilul, de pildă, minte, nu trebuie să-l pedepsim
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
când cineva primește o recompensă, oricât de mică, pentru ceva ce făcea de plăcere, recompensa respectivă va declanșa un întreg mecanism care va distruge bucuria interioară de a face lucrul respectiv pentru a o înlocui cu bucuria de a fi recompensat. Libertatea alegerii dispare și ea, înlocuită de încercarea de a "fenta" pedepsele și de vânătoarea de recompense. Cercetările demonstrează că recompensele pot produce efecte contrare celor scontate, din mai multe motive: în primul rând, "recompensele încurajează centrarea oamenilor strict pe
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
recursul la dubletul pedepse/recompense are două efecte negative: a) rămânem controlabili de către aceia care dețin puterea (adică pot administra pedepsele și recompensele); b) nu mai facem ceea ce ne-ar plăcea să facem doar din imbold interior, ci pentru că suntem recompensați pentru ceea ce facem. Schimbarea modelului ar trebui să accepte ca suport pentru evaluarea de sine (dar și în cazul evaluării celorlalți) orice măsură alta decât recompensa financiară (sau de altă natură) care circulă la bursa socială și culturală din societatea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
fi decât afirmativ, chiar dacă procesul nu este (nu ar fi) atât de simplu. În acest sens, de exemplu, ar trebui să ne concentrăm în primul rând pe ceea ce realmente dorim să fim sau să facem, și nu pe ceea ce societatea recompensează sau pe imaginea considerată dezirabilă din punct de vedere social. Apoi, ar trebui făcută distincția dintre salariul (îndreptățit) primit pentru munca depusă și recompensele care țin de arsenalul controlului social, după cum nu trebuie confundată pedeapsa (îndreptățită) cu restrângerea inacceptabilă a
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
omagiu nu sunt neapărat relevante le-aș răspunde că Anda-Louise Bogza este și solista de operă care a primit luna trecută Premiul Thálie, acordat de criticii muzicali pentru cea mai bună interpretare scenică a anului 2007 din Cehia. Premiul a recompensat-o pentru rolul lui Minnie din La fanciulla del West, opera lui Puccini. Iar în paranteză fie spus, cehii, departe de a fi darnici cu artiștii străini ce trăiesc printre ei sau și-au legat cumva destinul de al lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
depinzând de mulți factori, adesea străini de calitatea vocii sau de prezența scenică. Destinul a făcut ca Anda-Louise, după studiile bucureștene, să debuteze la Praga la începutul anilor ’90, iar calitatea vocii și prezența scenică să-i fie recunoscute și recompensate la Viena, în 1994, la Concursul internațional de canto, cu premiul întâi și cel al publicului. Dacă Praga contemporană nu are o scenă de operă comparabilă în celebritate, celei de la Scala sau Metropolitan, aș spune că succesul Andei-Louise Bogza nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]