12,341 matches
-
nr. 32 al revistei 22 sînt eclipsate de textul conferinței susținute de Andrei Pleșu la Școala de Vară de la Sighet: A treia zi a comunismului? Dacă nu l-ați citit, merită să faceți un efort și să mergeți pînă la redacția aflată pe Calea Victoriei nr. 120, pentru a vi-l procura. Titlul este preluat după o cărțulie din 1992 de Emmanuel Terray, vechi membru al Partidului Comunist Francez, care prevestea, cu mare bucurie, că, la fel ca Isus care a înviat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9345_a_10670]
-
Cronicar Cîștig și pierdere Cîțiva dintre Cronicarii din redacția noastră se bat pe numerele din Realitatea evreiască de cînd a început seria dedicată lui Mihail Sebastian, la centenar. Poate că n-aș fi scris imediat după doamnele Adriana Bittel și Ioana Pârvulescu, dacă n-aș fi găsit, chiar pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
o realitate interioară la care renunți... Cred că cine nu are ce pierde, nu are ce cîștiga". Nu e consemnată, din păcate, sursa documentară a citatului. Cronicarul - care are deja ani buni și frumoși la România literară - a văzut, la redacție și în alte părți, asemenea migrații, în care oameni care se lămuresc rapid că o revistă sau o editură, să zicem, nu e chiar un loc de îmbogățire la nivel de buzunar, ci numai la nivel intelectual și sufletesc, lucru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
ci numai la nivel intelectual și sufletesc, lucru cu totul neinteresant în ziua de azi, pleacă fără să mai zică bună ziua și fără să mai înapoieze cărțile care li s-au dat. Dar fenomenul e general, nu se rezumă la redacții: puși pe făcut bani rapid, oamenii uită cuvinte intrate de ceva vreme într-un con de umbră: fidelitate, continuitate, conștiinciozitate. Vorba lui Sebastian: Licheaua pleacă "fără să se rupă și vine fără să se situeze". Și tot el: "Cîteva inimi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
ajutor. Censura conform legii este pe mâna organelor militare! Este oare frumos din partea acestor organe să lase a se arunca termeni jignitori asupra unor frați de sânge, care stau sub focul dușman, făcându-și datoria către țară! Ofensa pornită din redacția ziarului nu pot să o atribui în casul acesta decât censurii. (ss) Al. Averescu în același timp Lavoisier și Newton Câteodată, arhivele mai pot, însă, și descreți fruntea, stârni un zâmbet sau chiar un râs, înăbușit de teama de a
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
Sînt la fel de atentă la ce încearcă să-mi comunice contemporanii mei. Mai mult sau mai puțin comercial. Mă întreb cît de atenți sînt și ei la mine. Îmi amintesc cum acum mai bine de șapte ani, cred, am găsit în redacția revistei noastre doi tineri luminoși care mă așteptau. Gianina Cărbunariu și Radu Apostol. Am ascultat cu sufletul la gură povestea unui proiect care tocmai se năștea: DramaAcum. Discursul era perfect alcătuit, emoția bine temperată. Scoteau de peste tot afișe, materiale, invitații
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
în calitate de președinte care a avut loc la Ploiești în 1898 iar în 1906,a prezidat ședințele secției învățătorilor la Congresul de la București. Era președintele unei societăți “Amicii poporului” dar a publicat și o revistă în 1894 “Amicul poporului” care avea redacția în casa lui Arjoceanu și număra o sută de membrii învățători, preoți și săteni din județ. A fost un cooperator convins, colaborator și apoi creditor al revistei “Gazeta statului”. Activitatea sa a avut o influență și asupra altor domenii de
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
cu ochii ieșiți din orbite să fie o simplă chestiune de timp. Asediul lui Năstase e, pe de o parte, comic, pe de alta, relativ eficient. E, într-adevăr, hazos să-l vezi pe Năstase trudind ca "ucenic" prin diverse redacții, sau să descoperi câtă energie depune pe blogul personal pentru a-și discredita adversarii. Culmea râsului e că astfel de strategii grosiere au efect. Ce altă dovadă că puterea lui Geoană există doar în imaginația înflăcărată a fostului diplomat, reciclat
Iliescu, mereu printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9417_a_10742]
-
pe contre, condusă cu strigăte-ultimatum, ca acela, regulă la mahala, "strîngeți rizervă, că se oprește!". Apa, bineînțeles. Acoperișul se ridică de pe cartier, lăsîndu-te să vezi viața lor, cu copii, cu necazuri mărunte și solidarități cîrcotașe, pe urmă de pe case, de pe redacții, pînă cade lumina și toate se opresc, cînd se trage concluzia unanimă: "S-o dăm dracului de civilizație!". Dați-mi cinematograf? Nevoie... Țara de dincolo de negură, reportajul scris "la concurență" cu Sadoveanu, după o plimbare comună, e plat, nespectaculos. Moralistul
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
a semnăturii a venit ca un trăsnet, în timpul sărbătoririi a 75 de ani. Care să fie cauza? Eliade semnase câteva proteste unor prestigioase publicații și lui Ceaușescu însuși față de tratamentul deținuților politici Paul Goma și preotului Gheorghe Calciu. în timpul omagierii, redacțiile tuturor revistelor din București și provincie au primit un ordin telegrafic. Să-i dăm cuvântul lui Pericle Martinescu: "Jubileul lui Mircea Eliade, pregătit cu entuziasm și așteptat cu fervoare a căzut pe neașteptate în baltă. La un ucaz de sus
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
fiecare cuvânt sau propoziție din lucrările lui Eliade. O nevinovată povestire fantastică, scrisă la 15 ani (Minunata călătorie a celor cinci cărăbuși în țara furnicilor roșii) descoperită de mine în arhiva din țară a scriitorului - mi-a fost refuzată de redacțiile câtorva reviste între 1982 și 1989. Textul a fost publicat după decembrie 1989. în Notele volumului I din Scrieri de tinerețe arătam: "Am păstrat o copie dactilografiată a acestui document. Cenzorul (redactorul?) a subliniat apăsat, cu roșu și albastru anumite
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
de seriozitate culturală. Din vreme de război în Biblioteca Bucureștilor - revista Asociației bibliotecarilor și documentariștilor din România, publicată sub egida Bibliotecii Metropolitane - se găsesc întotdeauna, pe lîngă articole mai tehnice de biblioteconomie, și materiale de istorie literară și culturală grozave. Redacția lunarului (director - Florin Rotaru, redactor șef - Ion Horea, director artistic - Mircea Dumitrescu; Georgeta Filitti, Iulia Macarie, Radu Vlăduț) e alcătuită din oameni de carte cu pasiunea lucrului răbduriu, bine făcut și fără vanitatea vizibilității (bănuim că revista are un tiraj
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
ne e cunoscut numele unuia singur, Constantin. Tătăl, precum aflăm dintr-un articol scris de poet, în colaborare (Paul Sterian, Aurel Morărescu, Manole Florescu, Doctorul Eraclie Sterian. 1872-1948, în Din tradițiile medicinii și ale educației sanitare, Studii și note, sub redacția dr. G. Brătescu, București, Ed. Medicală, 1978, p. 395-402), era fiul ofițerului Dimitrie Sterian, participant la războiul de la 1877, ca și soția sa, Maria, aceasta în calitate de soră de caritate. Dimitrie Sterian era frate cu actrița Aristizza Romanescu, la rîndul ei
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
cea Nouă Acatist 22. Cu privire la placheta din urmă, să reținem aprecierea pe care i-o dăduse Perpessicius (ce-i drept, un judecător îndeobște generos cu autorul la care se oprește, care, de data asta, în plus, îi este coleg de redacție). "Dl Paul Sterian - observase criticul - reînvie în poemul său acatist, o prea venerabilă tradiție a bisericii și a literaturii religioase [...] reușita d-sale șse vede și într-un pasaj luat dintr-un icosț împletit în imagini autohtonizate [...] poemul continuă în
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
nr. 6) că a murit criticul literar clujean Virgil Ardeleanu (n. 1932), component al grupului de la "Steaua", revista unde s-a manifestat ca "un condei alert, polemic, neintimidat de numele sonore". Astfel îl caracterizează poetul Adrian Popescu, fost coleg de redacție, care mai vorbește în "Ramuri" despre "firea deschisă, dezinhibată" a criticului, despre aerul său de "rebel etern", despre cărțile sale "unde oralitatea, firescul, directitatea, tonul răspicat, nodul despicat, o anume colocvialitate, chiar familiaritate cu cititorul, sunt la preț azi". Un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9511_a_10836]
-
apărut numărul dublu 58-59 al revistei Memoria, editată de Fundația Culturală "Memoria" sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Este impresionantă stăruința cu care colectivul redacțional al revistei - Micaela Ghițescu (redactor-șef), Gheorghe Derevencu (redactor coordonator), Ion Drescan (secretar general de redacție), Mircia Dumitrescu (viziune grafică), Oana Matei (tehnoredactare computerizată), Florica Ciocea (secretariat) - publică an de an mărturii și documente privind tragedia comunismului în România. În acest număr atrag atenția memoriile preotului Gheorghe Opriș despre reeducarea de la Pitești (pp. 91-106), articolul lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9534_a_10859]
-
nimic n-a putut-o distruge. Asupra atmosferei anilor interbelici - perioadă când s-a produs afirmarea sa pe cele mai înalte trepte ale criticii literare - s-a oprit în treacăt evocând atât atmosfera politică, cât și pe cea culturală din redacțiile revistelor Facla literară, Săptămâna, Kalende, Viața universitară, sau de la Cenaclul "Sburătorul". Portretele scriitorilor cu care era prieten sau apropiat sunt creionate cu luciditate și simpatie. E cazul bineînțeles al lui Vladimir Streinu, cel mai bun prieten, apoi al lui Pompiliu
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
prevede Legea 263/2010, guvernarea USL invocă tot felul de tertipuri de ordin tehnic. Mai mult decât atât, ministrul Câmpeanu vrea diminuarea creșterii pensiilor, așa cum este ea prevăzută de lege, cu un procent", susține într-un comunicat de presă remis redacției DeCe News, vicepreședintele PDL. Andreea Paul precizează că, potrivit Legii 263/2010, începând cu 1 ianuarie 2013, pensiile ar fi trebuit să se majoreze cu 100% din rata inflației - ceea ce reprezintă o majorare de 3,33% - și cu 50% din
Andreea Paul susține că pensiile mărite au fost diminuate cu un procent by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80328_a_81653]
-
se numără muzica veche și filmele. Într-un interviu acordat revistei Qmagazine pe zece septembrie 2012, Cătălin Striblea spunea că jurnalismul, meseria pe care o practică de circa 20 de ani, e singura pe care o știe, iar aerul din redacție e cel pe care îi place să-l respire. "Eu sunt jurnalist prin formație. Am făcut Facultatea de Drept la Iași, la Universitatea «Al. I. Cuza», dar nu am profesat niciodată. Prin urmare, eu altă meserie nu cunosc. Așa că nu
Cine este Cătălin Striblea: "Jurnalism. Altă meserie nu cunosc" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80329_a_81654]
-
Universitatea «Al. I. Cuza», dar nu am profesat niciodată. Prin urmare, eu altă meserie nu cunosc. Așa că nu știu să fac decât jurnalism. În plus, mie îmi place ce muncesc. Nu mă văd făcând nicicând altceva! Îmi place aerul din redacție. Îmi plac emoțiile date de o știre mare. Îmi place alergătura după un subiect. Iubesc veșnicele polemici din jurul unui subiect. Nu cred că o să părăsesc meseria asta", se destăinuia Cătălin Striblea.
Cine este Cătălin Striblea: "Jurnalism. Altă meserie nu cunosc" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80329_a_81654]
-
decembrie 1883; voi folosi pentru ea sigla P1, iar pentru edițiile următoare ale lui Maiorescu siglele P2, P3 ... P11) și reluat, apoi, în Convorbiri literare din februarie 1884 (sigla: CL) - considerându-se îndeobște că revista îl reia după ediție (deși redacția nu anunță acest lucru în vreo notă, cum făcuse, de pildă, cu Luceafărul în august 1883, specificând: "După Almanachul Societății România Jună"). Redau textul din Convorbiri literare, urmând să-l compar cu Ediția princeps și alte ediții. De-or trece
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
cu iluziile proprii, cu lentoarea evoluției și cu naivitatea de-a se crede foarte buni. Șchiopu Rareș și Stan Georgiana ni se adresează în bloc, aproape poți paria că n-au ținut în mână revista România literară. Tânărul spune: "Stimata redacție, am trimis aici câteva creații literare ce-mi aparțin, în vederea publicării. Această dacă vor primi acceptul revistei și se vor încadra profilului acesteia!" Iar tânăra: "Am atașat un document cu trei poezii personale și aș fi încântată dacă ar fi
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7721_a_9046]
-
2002, A doua zi după moarte, 2003, Mut, 2006, Cei calzi și cei reci, 2008 ș.a. - constituie de multă vreme o operă literară imposibil de ignorat și un capitol din istoria literaturii române. Cei care vor lucra în viitor în redacția ziarului se vor mândri cu faptul că printre înaintașii lor s-a numărat Dan Stanca. Iată însă că toate acestea nu l-au impresionat pe noul redactor-șef al cotdianului, Dan Turturică (el însuși fiul unui scriitor nu foarte important
Scriitori persecutați by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7725_a_9050]
-
Mihai Creangă, Silviu Alupei, Ion Zubașcu, Pavel Chirilă, Răzvan Ionescu, George Ardeleanu (am semnat, bineînțeles, și eu protestul). Se pare că, în cele din urmă, această impresionantă mobilizare de forțe a convins conducerea ziarului să renunțe la eliminarea scriitorului din redacție. Dan Stanca s-a simțit dator să posteze pe Internet o explicație în legătură cu cele întâmplate: Cred că a venit momentul să vorbesc. Întâi vreau să le mulțumesc tuturor celor care au semnat Protestul și au fost alături de mine. Lor le
Scriitori persecutați by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7725_a_9050]
-
Transnistria masacrelor antievreiești, precum și decizia - tot a lui Antonescu - de a nu trimite evrei din Regat în lagărele morții din Polonia. Dan Turturică nu a fost prezent la ședința din dimineața zilei de joi 2 octombrie. A venit după-amiaza în redacție și a intrat în panică. A tăiat din editorialul meu fragmentul referitor la faptele bune ale lui Antonescu. A doua zi m-a chemat la redacție și mi-a spus să-mi caut de lucru pînă la sfârșitul lunii. L-
Scriitori persecutați by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7725_a_9050]