17,529 matches
-
Neconcordanța poate privi doar una dintre trăsături (genul, numărul, persoana) sau mai multe. 3.1. Nominalele cu neconcordanță între genul formal și cel referențial Toate substantivele din limba română se încadrează formal într-un gen sau altul, indiferent dacă au referenți [+Animat] sau [-Animat]. La substantivele [+Animat], genul formal corespunde, de obicei, cu cel referențial (natural). Sunt câteva categorii de substantive [+Animat] care prezintă neconcordanțe între formă și sens: (i) substantive cu genul formal feminin și referent masculin: beizadea, căpetenie, ordonanță
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
altul, indiferent dacă au referenți [+Animat] sau [-Animat]. La substantivele [+Animat], genul formal corespunde, de obicei, cu cel referențial (natural). Sunt câteva categorii de substantive [+Animat] care prezintă neconcordanțe între formă și sens: (i) substantive cu genul formal feminin și referent masculin: beizadea, căpetenie, ordonanță, santinelă; (ii) substantive cu genul formal feminin și referent fie masculin, fie feminin, uman: călăuză, gazdă, rubedenie, rudă, slugă, urâciune, persoană, personalitate, vedetă, sau non-uman: șopârlă, balenă etc. (iii) substantive cu genul formal masculin, referent fie
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
corespunde, de obicei, cu cel referențial (natural). Sunt câteva categorii de substantive [+Animat] care prezintă neconcordanțe între formă și sens: (i) substantive cu genul formal feminin și referent masculin: beizadea, căpetenie, ordonanță, santinelă; (ii) substantive cu genul formal feminin și referent fie masculin, fie feminin, uman: călăuză, gazdă, rubedenie, rudă, slugă, urâciune, persoană, personalitate, vedetă, sau non-uman: șopârlă, balenă etc. (iii) substantive cu genul formal masculin, referent fie masculin, fie feminin, uman: decan, lector, ministru 28 sau non-uman: elefant, crocodil etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și referent masculin: beizadea, căpetenie, ordonanță, santinelă; (ii) substantive cu genul formal feminin și referent fie masculin, fie feminin, uman: călăuză, gazdă, rubedenie, rudă, slugă, urâciune, persoană, personalitate, vedetă, sau non-uman: șopârlă, balenă etc. (iii) substantive cu genul formal masculin, referent fie masculin, fie feminin, uman: decan, lector, ministru 28 sau non-uman: elefant, crocodil etc. Aici intră și substantivele masculine care au un echivalent feminin în limba standard (cu desinențe specifice de feminin), dar care sunt folosite și pentru referenți de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
masculin, referent fie masculin, fie feminin, uman: decan, lector, ministru 28 sau non-uman: elefant, crocodil etc. Aici intră și substantivele masculine care au un echivalent feminin în limba standard (cu desinențe specifice de feminin), dar care sunt folosite și pentru referenți de sex feminin, deoarece forma de masculinul are o valoare onorifică: deputat, președinte, inginer, cercetător (folosite în loc de deputată, președintă, ingineră, cercetătoare); tot aici se încadrează și substantivele de tipul terchea-berchea, papă-lapte, care pot avea referenți de ambele sexe (doar terchea-berchea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care sunt folosite și pentru referenți de sex feminin, deoarece forma de masculinul are o valoare onorifică: deputat, președinte, inginer, cercetător (folosite în loc de deputată, președintă, ingineră, cercetătoare); tot aici se încadrează și substantivele de tipul terchea-berchea, papă-lapte, care pot avea referenți de ambele sexe (doar terchea-berchea este înregistrat în DEX ca substantiv de genul masculin, papă-lapte nu); (iv) substantive cu genul formal neutru și referent fie masculin, fie feminin: fotomodel, manechin, star; (v) substantive cu genul formal feminin sau neutru, care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
președintă, ingineră, cercetătoare); tot aici se încadrează și substantivele de tipul terchea-berchea, papă-lapte, care pot avea referenți de ambele sexe (doar terchea-berchea este înregistrat în DEX ca substantiv de genul masculin, papă-lapte nu); (iv) substantive cu genul formal neutru și referent fie masculin, fie feminin: fotomodel, manechin, star; (v) substantive cu genul formal feminin sau neutru, care desemnează colectivități cu referenți feminini și masculini: populație, lume, colectiv, guvern etc. Aceste substantive prezintă și neconcordanță de număr (numărul formal: singular, numărul referențial
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
doar terchea-berchea este înregistrat în DEX ca substantiv de genul masculin, papă-lapte nu); (iv) substantive cu genul formal neutru și referent fie masculin, fie feminin: fotomodel, manechin, star; (v) substantive cu genul formal feminin sau neutru, care desemnează colectivități cu referenți feminini și masculini: populație, lume, colectiv, guvern etc. Aceste substantive prezintă și neconcordanță de număr (numărul formal: singular, numărul referențial: plural). Substantivele [-Animat] au un gen formal bazat pe caracteristicile fonologice (terminația substantivului), genul lor natural fiind neutrul (genul inanimatelor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
foarte recent împrumutate în limba română, care încă nu au fost adaptate morfologic (complet) la sistemul flexionar al limbii române, acceptă și acordul formal, și pe cel semantic, atât al determinanților, cât și al adjectivelor. Substantivul babysitter, care poate avea referenți masculini sau feminini 29, are și o varianta colocvială adaptată sistemului morfologic românesc, cu sufixul moțional -ă. Forma neadaptată morfologic babysitter se poate acorda fie referențial, fie formal, însă forma cu sufixul moțional -ă, încadrată morfologic la genul feminin, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este legat de rolul semantic al acestuia: determinantul are o valoare referențială, de a introduce o entitate în discurs, al cărei conținut semantic este precizat de substantiv. Având o valoare referențială puternică, el poate realiza un acord impus de caracteristicile referentului (deci acord semantic), nu de caracteristicile formale ale substantivului. Determinantul definit nu se poate acorda semantic, din cauză că este atașat enclitic substantivului, fuzionând fonetic cu acesta. Exemplele cu acord semantic al adjectivului se găsesc în două tipuri de texte: cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
între numărul formal și cel referențial Din punctul de vedere al neconcordanțelor între trăsătura formală de număr și sens, în limba română se pot distinge următoarele categorii de substantive: (i) substantive colective, cu formă de singular, care denotă mai mulți referenți: guvern, echipă, grup, mulțime, serie, grămadă, armată, frunziș, studențime (vezi și cap. 3. Acordul predicatului cu subiectul, 2.1.). Din punct de vedere semantic, substantivele colective denotă grupuri, adică entități care sunt în același timp atomice (non-divizibile) și non-atomice (divizibile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
substantivele colective denotă grupuri, adică entități care sunt în același timp atomice (non-divizibile) și non-atomice (divizibile). Prin urmare, ele pot fi considerate entități atomice divizibile (vezi și cap. 1. Aspecte teoretice). Spre deosebire de ele, substantivele la plural, care denotă mai mulți referenți, ca miniștri, jucători, militari etc., reprezintă seturi, nu grupuri, conform clasificărilor semantice. Unele dintre substantivele colective pot avea și formă de plural, atunci când denotă mai multe grupuri. Totuși, sunt unele substantive colective care nu au o formă de plural (ex.
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de plural, atunci când denotă mai multe grupuri. Totuși, sunt unele substantive colective care nu au o formă de plural (ex. studențime, *studențimi), apropiindu-se, prin această caracteristică, de clasa masivelor. (ii) substantive cu formă de plural, care denotă un singur referent: ochelari, pantaloni. Aceste substantive au doar formă de plural (substantive pluralia tantum). (iii) substantivele care au doar formă de singular (substantive singularia tantum) sunt masive și abstracte (abstractele pot fi și masive): lapte, unt, curaj, bunăstare etc. Entitățile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
autorul textului), Încă o bere la băiatul! (băiatul se referă la vorbitor). Aceste substantive impun atât verbelor-predicat, cât și altor elemente acordul formal. 3.4. Centrul este un nume propriu Numele proprii au trăsături de gen și număr indiferent dacă referentul lor este animat sau inanimat, la fel ca substantivele comune,. Dacă numele propriu nu este marcat formal pentru o anumită trăsătură, acordul adjectivelor se face pe baze semantice, prin raportare la referent. De exemplu, numele de familie și unele prenume
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
au trăsături de gen și număr indiferent dacă referentul lor este animat sau inanimat, la fel ca substantivele comune,. Dacă numele propriu nu este marcat formal pentru o anumită trăsătură, acordul adjectivelor se face pe baze semantice, prin raportare la referent. De exemplu, numele de familie și unele prenume nu sunt marcate formal pentru gen, iar adjectivele se acordă semantic: (47) a. Gabi, obosit / obosită, nu a mai venit la petrecere. b. Ionescu, nemulțumit / nemulțumită, a plecat de la negocieri. În anumite
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
petrecere. b. Ionescu, nemulțumit / nemulțumită, a plecat de la negocieri. În anumite condiții sintactice, numele proprii care sunt marcate formal pentru gen și număr acceptă acordul "conceptual" al adjectivului, realizat pe baza trăsăturilor substantivului care denumește conceptul în care se încadrează referentul numelui propriu (vezi și cap. 3. Acordul predicatului cu subiectul, 2.2.). Este vorba de numele proprii cu trăsătura [-Animat], care denumesc localități, state, instituții, organizații, echipe, titluri etc.: (48) a. Tulcea, întemeiată în antichitate... - acord formal b. Tulcea, întemeiat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Americii etc. sunt toponime +plural. Între numărul formal și cel referențial al unor nume proprii pot exista neconcordanțe: Rapid și Dinamo au formă de singular, dar denumesc echipe, deci au sens colectiv, plural. Fetești are formă de plural, dar se referentul este singular (un oraș). Statele Unite ale Americii are formă de plural, iar referentul său este singular (uniunea de state denumită Statele Unite ale Americii), însă poate fi și plural (țara denumită Statele Unite ale Americii este formată din mai multe state, reunite
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nume proprii pot exista neconcordanțe: Rapid și Dinamo au formă de singular, dar denumesc echipe, deci au sens colectiv, plural. Fetești are formă de plural, dar se referentul este singular (un oraș). Statele Unite ale Americii are formă de plural, iar referentul său este singular (uniunea de state denumită Statele Unite ale Americii), însă poate fi și plural (țara denumită Statele Unite ale Americii este formată din mai multe state, reunite într-o federație-stat). Există câteva nume proprii care pot varia în funcție de trăsătura de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
varia în funcție de trăsătura de număr. Antroponimele, în special numele proprii, pot primi o formă de plural atunci când se referă la mai multe persoane cu același nume, însă se poate păstra forma de singular și când e vorba de mai mulți referenți. În acest caz, acordul se face pe baze semantice, referențiale: (50) a. Sunt foarte mulți Ionescu în România. b. Sunt foarte mulți Ionești în România. (51) a. Avem multe Maria în familie. b. Avem multe Marii în familie. Numele proprii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mulți Ionescu în România. b. Sunt foarte mulți Ionești în România. (51) a. Avem multe Maria în familie. b. Avem multe Marii în familie. Numele proprii care reprezintă titluri își pot păstra forma de singular și atunci când au mai mulți referenți: (52) Am cumpărat două "Pădurea spânzuraților": pentru mine și pentru colega mea. (53) a. Am dori să comandăm două "Meniul cavalerului". b. Am dori să comandăm două "Meniuri ale cavalerului". În general, numele proprii au o anumită trăsătură de gen
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
De exemplu, pronumele personale de persoana I și a II-a (eu, tu, noi, voi) sau pronumele de politețe de persoana a II-a (dumneata, dumneavoastră) nu marchează genul, însă prin raportare la persoanele din situația de comunicare, deci la referent, aceste pronume au un gen "semantic", în context. În consecință, acordul adjectivelor dependente sintactic de aceste pronume se face pe baze semantice, prin raportare la referent: (54) a. Tu, intervievat / intervievată de reporter, ai spus că nu ești de acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu marchează genul, însă prin raportare la persoanele din situația de comunicare, deci la referent, aceste pronume au un gen "semantic", în context. În consecință, acordul adjectivelor dependente sintactic de aceste pronume se face pe baze semantice, prin raportare la referent: (54) a. Tu, intervievat / intervievată de reporter, ai spus că nu ești de acord cu moțiunea. b. Dumneavoastră, intervievat / intervievată de reporter, ați spus că... 3.6. Centrul este un numeral Unele numerale cardinale pot primi articol definit sau indefinit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la plural: (94) a. Firma lui Ion și a lui Dan a fost înregistrată la Registrul Comerțului. - lectură monoreferențială b. Firma lui Ion și a lui Dan au fost înregistrate la Registrul Comerțului. - lectură bireferențială Al poate introduce un nou referent în discurs sau poate relua referentul introdus anterior. În general, există două tipuri de reluări anaforice - cele care marchează continuitatea referențială (reiau același referent) și cele care reiau doar conceptul antecedentului, introducând un nou referent în discurs 36: (95) a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ion și a lui Dan a fost înregistrată la Registrul Comerțului. - lectură monoreferențială b. Firma lui Ion și a lui Dan au fost înregistrate la Registrul Comerțului. - lectură bireferențială Al poate introduce un nou referent în discurs sau poate relua referentul introdus anterior. În general, există două tipuri de reluări anaforice - cele care marchează continuitatea referențială (reiau același referent) și cele care reiau doar conceptul antecedentului, introducând un nou referent în discurs 36: (95) a. Ion și-a înregistrat firma în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a lui Dan au fost înregistrate la Registrul Comerțului. - lectură bireferențială Al poate introduce un nou referent în discurs sau poate relua referentul introdus anterior. În general, există două tipuri de reluări anaforice - cele care marchează continuitatea referențială (reiau același referent) și cele care reiau doar conceptul antecedentului, introducând un nou referent în discurs 36: (95) a. Ion și-a înregistrat firma în noiembrie, iar Dan și-a înregistrat-o în decembrie. - pronumele personal clitic o reia conceptul antecedentului firma, introducând
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]