2,370 matches
-
dens. Direcția de propagare a razei este paralelă cu cea a razei inițiale. Raza ordinară întâlnește stratul de balsam de Canada ca pe un mediu mai puțin dens și, căzând sub un unghi ales mai mare decât unghiul limită, suferă reflexie totală, fiind apoi absorbită de peretele înnegrit al nicolului. Din nicol iese numai raza extraordinară sub forma unei raze polarizate. Fiecare rază de la intrare, descompunându-se în cristal în două componente, la trecerea prin nicol intensitatea luminii este slăbită la
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
al doilea nicol ca rază neatenuată, obținându-se maximum de transmisie. Dacă cel de al doilea nicol se rotește în jurul axei sale cu 90o, raza extraordinară iese din primul nicol și, intrând în al doilea nicol, va fi eliminată prin reflexie totală ca o rază ordinară obținându-se maximum de extincție. Introducând o substanță optic activă în cuva polarimetrului având nicolii încrucișați (90o), din cauza rotirii planului de polarizare, nicolul analizor nu mai este perpendicular pe acest plan și câmpul vizual apare
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
un unghi de incidență mai mare. Nici din mediul mai dens razele nu pot trece în mediul mai puțin dens când acestea cad pe suprafața de separație sub un unghi mai mare decât unghiul limită. Aceste raze suferă fenomenul de reflexie totală, reîntorcându-se în mediul mai dens. Când lumina trece din aer în mediul considerat, la un unghi de 90o relația devine. În cazul a două medii materiale. Această relație fundamentală stă la baza construcției și folosirii refractometrelor. Se măsoară
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
indicatorul de fluorescență al plăcilor. Astfel, utilizarea unei sări de zirconiu permite detectarea unor estrogeni. Măsurări densitometrice În scop cantitativ evaluarea conținutului în substanța activă de pe placa cromatografică se face cu ajutorul densitometrelor prin două moduri: - măsurarea prin transmisie; - măsurarea prin reflexie. V. 1. 2. 1. CROMATOGRAFIA PE STRAT SUPRAPRESURIZAT OVERPRESSURED LAYER CHROMATOGRAPHY( OPLC) Metoda constă în introducerea unei plăci cromatografice într-o incintă închisă sub presiune. Placa este acoperită de o membrană flexibilă. Odată închis capacul aparatului, se aplică o presiune
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
viața cetății; divinul creștin, pentru istoria Mântuirii; puterea de inspirație divină a autocratului, pentru sistemul politico-religios gestionat de instituția basileică. Dată fiind bariera de neînlăturat dintre cunoaștere, epistēmē, și opinie, dóxa (de care țin eikăsia - echivalată cu imaginația, include umbrele, reflexiile și orice altă entitate analogă cu acestea − și pístis - credința și clasele obiectelor sensibile), Platon caută să ajungă, cât se poate de rațional, prin intermediul lógos-ului demonstrativ,32 la supremația justiției, "inima platonismului politic" (Neschke-Hentschke I 21
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
discursul teoretic renascentist după vechiul model roman (înțelese și manifestate diferit în occident față de orientul bizantin), pun din nou în umbră noțiunea. Dimensiunea creștină a gândirii politice (medievale) consacră prietenia îndeosebi sub forma fraternității în credință; la fel apare și reflexia sa în sistemul imaginarului. În schimb, Justiția (discutată de Aristotel în același context cu philía) nu poate fi exercitată decât de o comunitate, de un stat. E o virtute socială, non-individuală. Aflându-se în relație directă cu legea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dar este adaptabilă natural la decrete și cazuri particulare. Aceeași metodă, de integrare a realității, va fi preluată de Niccolò Machiavelli mai târziu, în tratatul său Il Principe, însă într-o abordare apropiată mai curând de pragmatismul lui Cicero: reflexiile asupra practicii politice concrete, reieșite din observarea diferitelor ei situații, duc către o interpretare "tehnică" a puterii, mai performantă potențial decât ceea ce a fost studiat. Și cred că nu întâmplător. Revin asupra ideii că evul mediu, pentru opt secole în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ideii de bine. Componenta naturală și cea legală a justeței politice aristotelice își va afla corespondentul practic în occident începând abia cu secolul XIII, datorită contribuției filosofiei tomiste a dreptului. Substanța teoriilor politice occidentale târzii poate fi înțeleasă și prin reflexiile lor structurate în imaginarul colectiv, marcat profund de caracterul practic și totodată sistematic al organizării sociale medievale. Teoria propusă de Aristotel, care muta accentul de pe modelul abstract al cetății pe realitatea familiei, oíkos, a fost rediscutată și integrată
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și faptul că m-am așezat, în dimensiunea de suferință a prietenului meu, ca om întru limitare și nu drept ființă divină. Aud gândul cum îmi șoptește: așa este scris ființei umane și simt inima acceptând întru pulsul deprimării această reflexie drept constatarea unei realități infailibile. Este o acceptare a omului ca om, ca structură vie așezată sub incidența acestei scrieri-sortiri ce nu îi lasă posibilitatea eschivei în fața morții postulând-o drept frontiera ce îl desparte de o situare deplin-transcendentă. Este
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mari încrederi în atingerea destinației finale. Astfel, cine se însoțește în parcursul drumului său cu un alt călător evită presiunea afectivă a solitudinii în mijlocul extensiilor, a singurătății ce agresează prin imaginea orizonturilor ce se deschid la nesfârșit. El cunoaște stabilitatea reflexiei în celălalt și dinspre celălalt, se cumpănește liniștitor în interioritatea sa prin confirmarea de către celălalt a propriei prezențe. Vorbind cu acest camarad al drumului comun, adresându-i-se și fiind apelat, privindu-l și fiind privit, simțindu-i dinamica mersului
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
protecția absolută de negura ce stă să vină, protecție divină ce ne transformă în acel astru satelit ce ar gravita în jurul soarelui fiind înveșmântat în strălucirea acestuia. Acceptând să cinăm cu zeul, noi devenim prezență selenară neatinsă de bezna învăluitoare, reflexie palidă, dar vie a izvorului de lumină spirituală. În textul Apocalipsei, a doua afirmație de trecere spre etapa dezvoltări descrierii simbolice a evenimentelor premergătoare apariției divine ce va închide timpul și agitația istorică inserată acestuia este posibil să fie: După
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Sunt strânse apoi și incinerate sau îngropate în mod comun precum pandemia și apoi moartea au lovit. Acesta este poate și sensul totalității indicate de termenul pandemie, acela de a nimici omul în comun, în colectivitatea sa interrelațională, în multitudinea reflexiilor sale în celălalt. Pandemia începe prin a stinge omul și se împlinește distrugând lumea omului, această lume cu reperele, sensurile și comunicările sale. Astfel, sub zodia pandemiei nici un reper nu mai asistă și conduce, nici un sens nu mai inspiră și
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
tot volumul schimburilor comerciale și volumul total/global (sau complet, integral) al schimburilor comerciale. Adjectivele complet, global, integral, total circulă în registrul cult. Unele combinații sunt fixate în terminologia anumitor limbaje științifice: timpul total de deplasare (E. Poll, Fizică: 27), reflexia totală (idem: 89), drumul optic total (idem: 112) colesterolul total producția totală (S. Mihăilescu, Economie: 43) utilitatea [economică] totală - satisfacția resimțită de un consumator prin consumarea mai multor doze din unul sau mai multe bunuri economice (idem: 45), în opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Aluminiul topit, foarte pur, se evacuează periodic din baie, se trece în formele de răcire, rezultând lingouri metalice. Proprietăți fizice metal de culoare albă, cu luciu metalic, în timp se acoperă cu un strat protector de oxid; putere mare de reflexie → construcția reflectoarelor și oglinzilor telescopice; densitate mică (2,7g/cm3) → construcția de nave, avioane, astronave; aluminiul topit se dizolvă în topitura altor metale formând aliaje, prin răcire (duraluminiu, magnaliu, silumin); conductibilitate termică și electrică ridicată → construcția aparatelor electrice, cabluri de
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
componente mai mici? să elimin regulile? Dacă ecranele calculatoarelor pot fi subțiate atât de mult, de ce nu s-ar întâmpla la fel cu tastaturile? O rază laser proiectează pe suprafața biroului conturul roșu strălucitor al unei tastaturi. Un senzor monitorizează reflexia unei lumini infraroșii proiectate în același loc. Din modul cum se schimbă aceasta, se poate determina ce taste sunt „apăsate”. Cercetătorii de la Universitatea Berkeley au creat cel mai mic motor electric - de 300 de ori mai subțire decât firul de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Scarlat, „Trup rătăcind printre părți de vorbire”, PSS, 1995, 4; Mihaela Ursa, Ideea fixă de viață, APF, 1995, 9; Mircea Popa, Asediul cuvintelor, TR, 1995, 39-40; Viorel Mureșan, „Trup rătăcind printre părți de vorbire”, PSS, 1995, 12; Al. Cistelecan, Alte reflexii melancolice, LCF, 1996, 10; Valentin Chifor, „1919-1920. O campanie pentru liniștea Europei”, TR, 1996, 19; Constantin Cubleșan, Vârste poetice, ST, 1996, 7-8; Ioan Moldovan, Cogito-ul lui Ioan Țepelea, F, 1997, 2; Iulian Boldea, „Îndreptățit la căderea în gol”, LCF, 1997
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
Iugoslavia și Ungaria, dar și din Cehoslovacia, Albania, Grecia și Uniunea Sovietică. Se republică articolul Românii din dreapta Dunării, scris de Mihai Eminescu la 1 decembrie 1876, se introduc în sumar o variantă a Mioriței din satul Râtcova, aflat în Serbia, Reflexii despre sociologie și metafizica Olteniei de Petre Pandrea, articolele Poezia populară a românilor din Valea Timocului de N. Cartojan, Înrâuriri românești în literatura și viața bulgarilor de Al. Iordan, Influența literaturii românești asupra celei bulgare de Petre Florescu. Cu versuri
TIMOC (TIMOCUL). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290175_a_291504]
-
de copii, să mor aici pe loc dacă spui o minciună! Eu am plătit 6 lei. 154 bucureștii de altădată 297. Începând din 1858 au apărut mai multe broșuri cuprinzând maximele lui Cilibi Moise, printre care: Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise vestitul din Țara Românească (1862); Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise vestitul din Țara Ro mânească (1867) etc. Autorul lor era însă analfabet. Aforismele lui au avut o circulație îndelungată, ajungând până aproape de anii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
scris o pagină „Despre țărani”, neconvențională, pe alocuri polemică. O trec aci fiindcă, deși dată ziarului, am scris-o ca pentru jurnal. „întoarcerile în lumea satului, fie și cele imaginare, înseamnă, pentru noi, tot atîtea prilejuri de confruntare morală, de reflexie asupra devenirilor generale și a propriei noastre deveniri. În ceea ce mă privește, dețin despre sat amintiri și impresii ce nu-s nici prea voioase, dar nici întunecate. Nu agreez, din acest motiv, frazele acelea comode, idilice și - cu atât mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
următoarele : „E foarte rău că noi, un stat mic, ne războim acum cu America și Anglia, căci în fond tot procesul nu e este decât o răfuială cu anglo-americanii.” Generalul D. Cibuchi, din str. Sf. Constantin nr. 1 face următoarele reflexii cu privire la proces: „Sunt numiți trădători cei care au comunicat englezilor și americanilor, adică foștilor noștri aliați, știri despre viața și activitatea noastră economică. Dar Guvernul actual, care comunică totul rușilor nu este atunci și el trădător?” Generalul Cibuchi afirmă apoi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
citește opera ca pe o „existență fraternă”, ținta sa fiind aceea de a aproxima figura spiritului creator, „dicțiunea” care singularizează o experiență poetică. Accentul participativ este mereu vizibil, dincolo de neutralitatea, detașarea aparentă a considerațiilor. Adunate în Dialoguri despre poezie (1965), Reflexii critice (1968), Poezie și critică (1971; Premiul Uniunii Scriitorilor), Secțiuni (1974), Aspecte ale poeziei de azi (I-III, 1977-1984), Prezența criticii (1982), eseurile, însemnările și cronicile jalonează traseul unei istorii a poeziei românești contemporane, criticul fiind implicat cu exemplară probitate
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
o gândire cumpănită, de o frumoasă și loială modestie față de lucruri. EUGEN SIMION SCRIERI: Murmurul străzii, București, 1955; Soarele și liniștea, București, 1958; Voci puternice, București, 1962; Dialoguri despre poezie, București, 1965; Revers citadin, București, 1966; Omul modern, București, 1967; Reflexii critice, București, 1968; Ritual solitar, București, 1969; Poezie și critică, Cluj, 1971; Sentiment de vârstă, București, 1972; Cântecul materiei, cu un portret de Veronica Porumbacu, Cluj, 1973; Secțiuni, București, 1974; Cumpăna bucuriei, Cluj-Napoca, 1975; Reminiscențe naive, București, 1977; Aspecte ale
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
acum soluții formale noi, cum ar fi cele ale poemului experimental sau ale poemului ermetic în proză, de sorginte barbiană. Altoiuri (1976) sondează o problematică mai adâncă și încearcă să depășească nivelul trăirii întâmplătoare pentru a atinge cunoașterea de sine: reflexia dublează de fiecare dată senzația, poezia, totdeauna cu implicații etice, se transformă în document existențial. O schimbare decisivă crede critica a descoperi odată cu Stare de asediu (1983): de la eșantioane ireproșabile formal, dar lipsite de tensiune adevărată și timbru personal, s-
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
inelelor, I-III, București, 1999-2001 (în colaborare cu Irina Horea și Gabriela Nedelea). Repere bibliografice: Simion, Orientări, 119-124; Ion Dodu Bălan, „Umbra plopilor”, LCF, 1965, 18; Negoițescu, Scriitori, 435-438; Martin, Poeți, I, 169-176; Nichita Stănescu, „Poezii”, GL, 1967, 47; Felea, Reflexii, 84-87; Felea, Poezie, 72-76; Călinescu, Literatura, 102-106; Tudor, Pretexte, 233-237; Poantă, Modalități, 66-70; Petroveanu, Traiectorii, 220-225; Dimisianu, Valori, 83-86; Felea, Secțiuni, 173-177; Barbu, O ist., 116-120; Piru, Poezia, II, 56-64; Raicu, Critica, 235-238; Felea, Aspecte, I, 74-78, III, 56-60; Poantă
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
cu personalitatea normală. Sistemul oferă o descriere amănunțită a valorilor pozitive și negative ale dimensiunilor. Pentru „căutarea noutății”, de exemplu, sunt avuți în vedere 40 de itemi, distribuiți în patru domenii: excitabilitatea exploratorie vs rigiditate stoică (11 itemiă; impulsivitate vs reflexie (10 itemiă; extravaganță vs rezervă (9 itemiă; dezordine vs înregimentare (10 itemiă. În perspectiva aplicării sistemului la tulburările de personalitate, se consideră că acestea pot fi caracterizate, în general, prin deficiențe în planul caracterului, iar distorsiunile în planul temperamentului configurează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]