12,047 matches
-
metodologie specific formativă, educatorul: ► Întâi să analizeze scopurile acțiunilor, determinarea lor de către așteptările societății și de către caracteristicile procesului educațional, apoi să precizeze categoriile de acțiuni necesare și posibile pentru ele, în cele patru faze esențiale ale acestuia pregătirea, realizarea, evaluarea, reglarea. Pot fi accesate atunci ca acțiuni: deja formate și devenite rutiniere, de cunoaștere concretă și abstractă, de relaționare cu ceilalți, finalizabile după un timp dat, noi de învățat, de corelare cu experiențe variate formale și nonformale, rezultate din îndeplinirea unor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la scop și obiective, a estima ce posibilități de realizare sunt, cum pot fi eficientizate acțiunile în parte și în ansamblul practic, cu toate elementele lor. Rezultă astfel un aspect important praxiologic: luarea științifică a unei/unor decizii de menținere, reglare a practicii în ansamblul activității proiectate. ► Să formuleze și reflecții finale, pentru întreaga practică, toate acțiunile și elementele ei, nu numai înainte, în timpul acțiunii, urmând reglarea. Aici, în activitatea educativă se utilizează mai multe criterii specifice, dar constatăm că din
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Rezultă astfel un aspect important praxiologic: luarea științifică a unei/unor decizii de menținere, reglare a practicii în ansamblul activității proiectate. ► Să formuleze și reflecții finale, pentru întreaga practică, toate acțiunile și elementele ei, nu numai înainte, în timpul acțiunii, urmând reglarea. Aici, în activitatea educativă se utilizează mai multe criterii specifice, dar constatăm că din perspectiva praxiologiei clasice, două erau criteriile-valori de bază: eficiența (ca raport între așteptări și rezultatele obținute) și calitatea, eficacitatea (ca raport între nivelul rezultatelor și modul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și cunoștințelor, • în același mod, să fie amplificată și construcția lor prin integrarea experiențelor de învățare, exersarea competențelor și consolidarea la nivel aplicativ a celor cunoscute, • apoi în vârful piramidei să apară demonstrații finale, verificarea performanțelor obținute, continuarea dezvoltării prin reglare, autoreglare. Doar că acest model de organizare a procesului formării, inclus în dezvoltarea complexă a personalității educatului, poate fi extins de-a lungul evoluției individului, dar poate fi realizat și la nivel micropedagogic, pe etape de scurtă sau medie durată
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
transversale/transdisciplinare (Paquay, 2002, pp. 23-28). Atunci și orice evaluare este formativă, căci se actualizează diferitele achiziții-componente ca resurse (cunoștințe, proceduri, scheme, atitudini ș.a.), se completează, se corelează, se îmbogățesc, se aplică, apar soluții, ipoteze, reflecții, apoi se acționează pentru reglare, corectare, luare de decizii. În abordarea didactică a dezvoltării competențelor, se ține cont și de faptul că o competență nu se dezvoltă linear, ci în spirală, cu reveniri mereu, la marile competențe de bază, cu noi asocieri de situații, în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a cunoașterii în clasă. • Aprecierea progresului în formare, nu a performanțelor imediate, pe acțiuni delimitate. • Interpretarea calității participării, a întrebărilor, a ipotezelor, soluțiilor, a organizării resurselor, a reflecțiilor proprii. Formularea de interpretări asupra constatărilor, de ipoteze pentru ameliorarea formării, învățării. • Reglarea la momentul oportun a abaterilor, obstacolelor sau deciderea pentru dezvoltare. • Îndrumarea educatului să-și exprime propriu aprecierea asupra realizării, prin relaționarea noilor și vechilor achiziții. • Valorizarea progreselor, performanțelor educaților. • Propunerea sau cercetarea cu educatul de alte sarcini în care va
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
organizării și proiectării efective. Acestea să vizeze concret aspecte ale activității școlare, ale educaților, ale instrumentelor, ale situațiilor, ale contextelor, ale oportunităților experiențiale, ale problemelor, ale alternativelor în metodologia învățării și evaluării (practici, metode, instrumente de evaluare, măsurare și apoi reglare, schimbarea standardelor, a procedurilor tradiționale, a sistemelor de criterii). Procedând la o sinteză, putem completa un tablou al problemelor actuale ale definirii, luării de decizii și aplicării unui curriculum eficient, în raport cu așteptările societății, ale educaților, care fac obiectul cercetării pedagogice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
atenția către dinamica generării de procese ale cunoașterii directe de către educat. Deși sensul se schimbă, totuși baza se regăsește în aprofundarea anterioară, behavioristă a pașilor învățării, pentru câștigarea efectivă a experienței de învățare, de la introducerea în sarcină până la evaluare și reglare, cu utilizarea feedbackului, dar desigur sub dirijare a fiecărei secvențe. Drept câștiguri explicative pentru noile metodologii putem reține: antrenarea rațiunii pentru menținerea contextului învățării și a conținutului (dar pe secvențe programate specific), ca suporturi pentru cunoașterea structurală, pentru generarea reprezentărilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca organizație, unde se lucrează astfel cu toți educatorii, cu toate clasele, dar cu particularizarea contextului fiecăreia dintre acestea și cu stimularea cercetării concret reflexive a cât, cum, în ce condiții se aplică aici, ce schimburi de experiență și reconstrucții, reglări sunt necesare. Sintetizând referințele mai ample în temă, organizarea și coordonarea, antrenarea, stimularea unei asemenea instruiri centrate acum pe învățare, pe activitatea directă și îndrumată a educatului se pot evidenția ca fapte de ordin metodologic: ► Educații să beneficieze, în mediul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reflecții în acțiune, cu explicitarea scopului învățării și prin folosirea interesului), modele bazate pe învățarea activă (cu dezvoltarea curiozității în cunoaștere, prin reflecție și comentarea concluziilor proprii). Dar sunt și microparadigme, modele orientate spre procesele învățării: • predare și învățare, • comunicare, • reglare, • autoreglare a învățării, • afirmare a gândirii raționale și critice, • formare a abilităților de învățare (cognitive, metacognitive, afectiv-motivaționale), • învățare a colaborării în grup (organizare, monitorizare, negociere, construcție a cunoașterii, comunicare, climat), • învățare a reglării (gândire critică și independentă, critică, structurată, feedback
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
spre procesele învățării: • predare și învățare, • comunicare, • reglare, • autoreglare a învățării, • afirmare a gândirii raționale și critice, • formare a abilităților de învățare (cognitive, metacognitive, afectiv-motivaționale), • învățare a colaborării în grup (organizare, monitorizare, negociere, construcție a cunoașterii, comunicare, climat), • învățare a reglării (gândire critică și independentă, critică, structurată, feedback continuu, reflecție, realegere a strategiei, autodirecționare a învățării), • afirmare progresivă a independenței, orientare a proceselor învățării (adaptare, reglare după particularități, evoluție a contextului, reglare, monitorizare externă, exersare a metacogniției, a autoevaluării pozitive), • utilizare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățare a colaborării în grup (organizare, monitorizare, negociere, construcție a cunoașterii, comunicare, climat), • învățare a reglării (gândire critică și independentă, critică, structurată, feedback continuu, reflecție, realegere a strategiei, autodirecționare a învățării), • afirmare progresivă a independenței, orientare a proceselor învățării (adaptare, reglare după particularități, evoluție a contextului, reglare, monitorizare externă, exersare a metacogniției, a autoevaluării pozitive), • utilizare a noilor TIC. 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii Modelul LCM (Learner-Centered Model), amintit mai sus, a făcut obiectul a mai multor abordări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
monitorizare, negociere, construcție a cunoașterii, comunicare, climat), • învățare a reglării (gândire critică și independentă, critică, structurată, feedback continuu, reflecție, realegere a strategiei, autodirecționare a învățării), • afirmare progresivă a independenței, orientare a proceselor învățării (adaptare, reglare după particularități, evoluție a contextului, reglare, monitorizare externă, exersare a metacogniției, a autoevaluării pozitive), • utilizare a noilor TIC. 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii Modelul LCM (Learner-Centered Model), amintit mai sus, a făcut obiectul a mai multor abordări și aplicații, căci s-a dovedit
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
noi transferuri, aplicații. • Afirmarea independenței, perseverenței, autocontrolului; • Conștientizarea scopului, a motivației, a depășirii blocajelor, a evitării interferențelor. • Fixarea prin elaborări proprii, organizare, ordine, dar și deschidere, corelare, valorizare. • Asigurarea unui ritm optim de acțiune, de alternare cu pauze de reflecție, reglare. • Valorificarea feedbackului, stimularea continuă, punctarea elementelor esențiale. • Evitarea exercițiilor inco • De alternare a tipurilor, după funcții: de bază, de consolidare, introductive, operatorii, structurale, recapitulative, de creație. • De alternare a tipurilor, după scop: de actualizare, de reevaluare, completare, aplicare. • De alternare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
O astfel de abordare satisface obiectivul elaborării de instrumente eficiente, necesare educatorului, care să concretizeze aceste preocupări, incluse clasic în "pregătirea pentru activitate", unde își poate manifesta înțelegerea problemei, dar și afirmarea creativității manageriale, aici (proiectare, organizare, decizie, coordonare, evaluare, reglare) a realizării scopurilor educative în diferite categorii de activități. Într-o primă fază de schimbare a stilului clasic de pregătire a activității, pe fondul teoriei behavioriste, a găsirii condițiilor pentru o învățare eficientă și a construirii soft-urilor pentru programarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
competențelor, atitudinilor așteptate, într-un anumit context pedagogic, în proiectarea astfel necesară, educatorul poate structura, adopta ca strategii: fie prin ghidare și îndrumare, fie prin modelare, fie în mod creativ-imaginativ, fie prin derularea bazată pe interactivitate, fie valorificând reflecția și reglarea continuă sau prin acțiuni-cercetare ș.a. Ar mai rezulta că noul sens al paradigmei arată un mod efectiv practic, superior calitativ, de conceptualizare a unei analize, interpretări critice a unui sistem sau a unei situații-problemă de clarificat în acest proces de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe competențe), a rămas să fie raportat la planificarea și programarea riguroase, exacte, strict aplicative a unui model prescris, esențial nemodificabile în raport cu dinamica contextului, a evoluției educaților. Proiectarea centrată pe formarea competențelor: • promovează evoluția, dezvoltarea, alternativele, ipotezele cu soluții perfectibile, reglarea chiar în desfășurare, • identifică obstacolele, ambiguitățile și soluțiile posibile, afirmarea creativă, • permite conceperea pe o durată variabilă și pe obiective generale și specifice, cu rute diferite de parcurs, • permite o mai bună comunicare și interacțiune între cei implicați, • reconsideră rolurile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de interpretări și reflecții posibile de făcut, • argumentarea deciziilor luate, • conceperea alternativelor de organizare după modelul strategic adecvat, • apelul la colaborarea în grup de profesori pentru obiectivizarea lor, • conceperea instrumentelor necesare ridicării construcției învățării, • urmărirea continuă a progresului acesteia după reglările necesare. Iar rezultatul concretizării acestei întreprinderi nu este decât tot un construct, un artifact, un proiect, potrivit normelor construcționiste. Autorii remarcă și mai multe note distinctive ale proiectării constructiviste, față de modelele anterioare (inițial, behaviorist), regăsibile în abordările privind Instructional Design
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
al celor N lecții (iar nu cu repetarea lor în fiecare lecție de tip clasic, ca etape repetate): obiective specifice, conținut sintetizat, sistemul de lecții aferente, strategii (metode, mijloace, forme de organizare), acțiuni ale educaților, roluri ale educatorului, evaluare, reflecții, reglare. Modelul designului pe evenimente instrucționale a unui curs, ca model behaviorist, pentru un set de teme, N lecții și situații de învățare, ca părți și condiții externe din unitatea de instruire (R.M. Gagné, 1975, pp. 260-274; R.M. Gagné, L.J. Briggs
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
generarea de noi ipoteze, dezvoltări. 6. Evaluarea este criterială, cu metode alternative de verificare, cu valorificarea evaluărilor continue, prin comparare cu cea inițială, cu analize critice a elementelor antrenate, cu apel la autoevaluare, cu formularea de decizii și soluții de reglare, de aplicare și în alte contexte. Care pot fi cerințele-criterii care să mențină echilibrul deconstrucție-construcție-reconstrucție în flexibilizarea proiectării adoptării variantelor metodologice, după evoluția internă și externă a elementelor sale în diferite contexte de învățare? Propriul experiment (2005-2008) a evidențiat unele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fiind noile roluri ale educatorului în instruirea constructivistă, centrată pe învățarea proprie a educaților, atunci proiectarea să implice, să prevadă și elemente de management și leadership: organizare, coordonare, decizie, îndrumare, comunicare, colaborare, participare, negociere, afirmarea reflecțiilor, utilizarea continuă a feedbackului, reglarea, afirmarea metacogniției. ► Dar deconstrucția-construcția-reconstrucția au loc și la nivelul educatului, situat în centrul formării, căci apelează la experiențele cognitive și procedurale anterioare, le descompune și le utilizează selectiv în noua cunoaștere, prelucrează noul și vechiul cu propriile mecanisme mentale, rezultând
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să prevadă și să asigure: situații reale, materiale multiple, condiții ergonomice și de climat emoțional și relațional, elemente de motivare, experiențe anterioare în temă, sugestii sau ipoteze și puncte de sprijin, strategii de îndrumare, criterii de evaluare și reflecție, de reglare sau reconstrucție. Iar apoi să gândească flexibil, în variante acționale și procedurale, la îndeplinirea rolurilor sale manageriale în demersul practic de asigurare a procesului de construire a înțelegerii, a învățării în manieră științifică. Din aceste motive, am constatat că, în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
retroacțiune pentru remediere, prin autoevaluare pentru maturizare și motivare în obținerea reușitei, • relevantă prin modul cum se realizează prin comunicare, • funcțională prin rolurile diferite îndeplinite în evoluția procesului în raport cu momentul aplicării (funcția diagnostică și de planificare, funcția formativă și de reglare, funcția sumativ-integrativă și de sancționare) și • eficientă prin calitățile instrumentelor folosite (Belleau, 2000). ► Evaluarea implică și aspecte psihologice, evidențiate în analiza, interpretarea diferitelor produse ale învățării, îndeosebi acum a competențelor, căci ele reflectă procesul de adaptare la situație, la contextul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în sine, formal. În acest context al schimbării de paradigmă și aici, nu este favorabilă, de exemplu, limitarea doar la evaluarea proceselor învățării, deși sunt esențiale (Scallon, 2004, pp. 21-23): etapele, pașii, factorii, sprijinul continuu, metacogniția, autocorecția, autoevaluarea, feedbackul și reglarea oportună, folosirea reflecțiilor, colaborarea și coevaluarea. Sau evaluarea nu se poate rezuma numai la a găsi soluții pentru rezolvarea de probleme reale, ci pentru orice dimensiune a dezvoltării personalității, să fie multireferențială (Bonniol și Vial, 1997, p. 24), pentru a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evaluarea din perspectiva cerințelor viitorului. Paradigma formării competențelor este prioritară acum, dar pentru evaluare interesează aspecte de fond: ► Evaluarea competențelor trebuie realizată ținând cont că are însă fațete multiple (Paquay, 2002, pp.13-21): • ca acțiune (a produce informații care permit reglarea, extragerea de valori, a da sens), • ca obiect (evaluarea competențelor, nu numai a cunoștințelor, nici a capacităților, nici doar situații sau mozaic de obiective), • ca mijloc (în cursul formării sau la sfârșit), • ca funcții (pentru ameliorarea învățării formativă, pentru un
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]