284,218 matches
-
mai omogenă în care continuă să predomine relațiile bazate pe încredere. Sintetizând într-un mod comparativ contextul instituțional și strategiile adoptate de cele două comunități analizate, constatăm următoarele: • în 2 Mai: creșterea fluxului de turiști („turism de curte”) permite liberalizarea reglementărilor urbanistice; modernizarea gospodăriilor, care va ține cont de cererile turiștilor; extinderea antreprenoriatului în rândul localnicilor, dar în mică măsură și în rândul nerezidenților; apariția construcțiilor noi în contrast cu specificul local; câștiguri suplimentare din turism, în special pentru localnici; • în Vama Veche
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
cererile turiștilor; extinderea antreprenoriatului în rândul localnicilor, dar în mică măsură și în rândul nerezidenților; apariția construcțiilor noi în contrast cu specificul local; câștiguri suplimentare din turism, în special pentru localnici; • în Vama Veche: creșterea fluxului de turiști a condus la liberalizarea reglementărilor urbanistice; investiții masive din rândul nerezidenților în achiziția de terenuri și construcții; reducerea câștigurilor din turism în rândul localnicilor; construcțiile noi predomină și distrug practic imaginea localității; câștiguri din turism pentru nerezidenți (Tașcu Stavre, 2011,pp. 193-194). 5.3.4
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
rasa de găgăuzi” (localnic, paznic la una dintre terase) (pp. 97-98). După ce am văzut ce consecințe are faptul că dezvoltarea Vămii Vechi s-a făcut fără niciun plan, merită accentuat rolul planificării urbanistice. O concluzie ar fi aceea că orice reglementare urbană are rolul de a stabili regulile după care o entitate publică sau privată poate utiliza spațiul în așa fel încât să nu afecteze negativ interesele altora (vecini, comunitate, public) și să susțină un interes propriu și/ sau comun care
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
sau sti mularea dezvoltării (prin turism, de exemplu) (Tașcu-Stavre și Bănică, 2014). Sintetizând contextul instituțional și strategiile adoptate în cele două comunități într-un mod comparativ, constatăm următoarele: • în 2 Mai: stabilizarea fluxului de turiști („turism de curte”) permite noi reglementări care privesc administrarea plajei și a rezervației naturale; interdicția eliberării de autorizații de construcție; elaborarea unui nou PUG; dezvoltarea moderată a construcțiilor noi; creșterea dependenței localnicilor de sezonul turistic; • în Vama Veche: creșterea fluxului de turiști („turism dormitor”) conduce la
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Ophuls (1973), denumește această soluție drept soluția leviatanului, în analogie cu contractualismul hobbesian ce solicită concentrarea autorității politice în mâinile unui singur suveran (statul) pentru a evita consecințele dezastruoase produse de indivizii raționali în situația în care nu există nicio reglementare a relațiilor sociale (starea naturală) . Din punct de vedere ideologic, se poate afirma că această soluție ar fi favorizată în principal de socialism, social democrație, versiunea americană a liberalismului, ideologiile moniste (vezi Miroiu, 2012) și, mai general, de toate acele
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
totalul cantității produse. Un procent de 15% din suprafața destinată cultivării legumelor rădăcinoase din România era deținută de Regiunea Vest, 14% din producția pe țară era obținută în această regiune. În regiunea din Ungaria cota stabilită de Uniunea Europeană privind reglementarea producției a afectat în principal cultivarea sfeclei de zahăr, prin urmare producția acesteia a înregistrat o ușoară scădere. În 2011 pe terenurile arabile din Dél-Alföld culturile de sfeclă roșie ocupau abia 2 mii de hectare; cantitatea produsă reprezenta 13% din
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
Civil (nivel constituțional) nu recunoștea proprietatea devălmașă , ci doar proprietatea privată. Analizele lui H.H. Stahl relevă faptul că încercările oficiale de stabilire a drepturilor de proprietate s-au dovedit extrem de complicate (Stahl, Serafim, 1939; Stahl, Costa-Foru, 1932). În faza inițială, reglementarea situației juridice a terenurilor a ținut cont de sistemul existent în cadrul devălmășiei absolute. În Vrancea nu exista individualizarea drepturilor de proprietate, nu existau mijloace de măsurare a drepturilor, ci fiecare obștean avea doar un drept de uz personal viager și
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
regulă care restrânge dreptul de a dispune liber de teren și impune obligativitatea de a urma același sistem de lucru și de a avea același tip de culturi pe toate terenurile. Pe lângă Flurzwang, la nivelul comunității au apărut și alte reglementări ale modului de exploatare a terenurilor agricole, cum ar fi aratul în același sens și obligativitatea izlăjirii terenurilor după terminarea culturilor. Voi reveni ulterior la discuția referitoare la regulile de exploatare a resurselor agricole, forestiere și piscicole din satele devălmașe
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
satelor la exploatarea munților în funcție de nevoile ficăruia. Discuția referitoare la modalitățile de acoperire a cheltuielilor în regiunea Vrancea dă o imagine edificatoare asupra relației existente între regulile operaționale, cele de alegere colectivă și cele constituționale. Nivelul constituțional este reprezentat de reglementarea pe care o impune statul și care afectează modul de organizare a sistemului. Necesitatea de a plăti birul atrage după sine nevoia apariției unei reguli de alegere colectivă în ceea ce privește modalitatea în care fiecare sat contribuie la cheltuieli. Decizia luată la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
asupra modului de exploatare și menținere a resurselor. La nivel operațional, regula de exploatare era cea specifică devălmășiei absolute. Pădurea putea fi exploatată de oricare dintre membrii acceptați de comunitate, în funcție de puterile și nevoile pe care le avea. Odată cu apariția reglementărilor de la nivelul constituțional, dreptul de exploatare a pădurilor se extinde și la nebăștinași. Sub protecția Codului civil, aceștia pot să cumpere terenuri și drepturi de exploatare a bunurilor comune alături de băștinași. După ce cumpărau drepturile, nebăștinașii treceau la exploatarea pădurii în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de proprietate deținut și se înființa registrul de drepturi, care stipula cantitatea de drepturi deținute de fiecare persoană și obligativitatea înscri erii în registru a oricărei tranzacții care avea ca obiect aceste drepturi (Stahl, 1998, vol. II, p. 196). Noile reglementări s-au repercutat și asupra modului de organizare a obștii. Votul în adunare devine cenzitar, ceea ce dă o putere mai mare celor care au interese în distrugerea regimului devălmășiei absolute. Diferențiarea drepturilor și caracterul cenzitar al votului în obște au
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
bălegar (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276). Tehnica pârjolului: ca și în cazul defrișării prin incendiere, se urmărea îngrășarea și fertilitatea mai îndelungată a solului. Tehnica pârjolului putea deveni o amenințare pentru recolte, ceea ce a dus la o încercare de reglementare a acesteia la nivel constituțional. În 1785, M. Șutzu a încercat să limiteze aplicarea acestei tehnici la primăvară și toamnă; la rândul său, Divanul a cerut oprirea unei astfel de practici. Aceste reguli nu au avut însă niciun rezultat; ca
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
mai stricte privitoare la exploatarea în comun a bunurilor este posibilă odată cu distrugerea regimului devălmășiei absolute. Regimul devălmășiei absolute începe să se destrame odată ce regulile de la nivelul constituțional permit individualizarea drepturilor și posibilitatea tranzacționării acestora. Odată cu apariția unor astfel de reglementări, se modifică și anumite reguli operaționale. Un exemplu în acest sens este modificarea regulilor după care funcționa obiceiul înzestrării. În Nerej, înzestrarea fetelor devine regulă odată cu apariția legilor care reglementează dreptul la moștenire (Costa-Foru și Stahl, 1931). Astfel, ceea ce reprezenta
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
necesar din creșterea numărului de utilizatori, ci mai degrabă din tipurile de tehnologii folosite pentru exploatare. Odată cu înființarea societăților forestiere care exploatează industrial pădurea, apare o creștere puternică a nivelului de exploatare. Apariția proprietății private asupra unor terenuri și lipsa reglementărilor clare în ceea ce privește exploatarea sistemului de resurse schimbă total stimulentele de acțiune ale participanților la interacțiunile sociale. Țăranii intră în concurență pentru exploatarea bunurilor comune și se va ajunge în final la tragedia acestora. În fața amenințării venite din partea acaparatorilor, obștenii au
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
reprezentau unelte particulare de exploatare aflate pe terenurile comune, ceea ce făcea ca regulile de instalare a lor să prevadă distribuirea comună a rezultatelor acestora. Pentru a limita eventualele pericole pe care le putea crea instalarea de fierăstraie, obștile au introdus reglementări menite să reducă numărul lor. Unele obști au interzis construirea de fierăstraie noi, altele au introdus controlul administrației asupra fierăstraielor, iar altele au impus obligarea asocierii obștenilor în vederea construcției de fierăstraie (Serafim și Stahl, 1939, p. 18). La nivelul alegerii
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
pe perioada în care erau utilizate efectiv. Pădurile nu mai erau exploatate individual, ci colectiv, prin arendare. În acest regulament se permitea folosirea lemnului pentru nevoile gospodăriei, dar se interzicea exploatarea în scop comercial fără plata unei despăgubiri către comunitate. Reglementarea drepturilor de exploatare a pădurii este diferită de la o obște la alta. Unele obști au restrâns aria în care se permitea exploatarea, altele au permis doar tăierea anumitor copaci, desemnați dinainte. Există sate în care s-a menținut dreptul devălmaș
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
aranjamentului. Mai exact, nivelul confederativ al Vrancei poate fi considerat ca dizolvat începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea. După aceasta, aranjamentul a continuat să existe doar la nivelul unităților sale componente - obștile individuale. În cadrul lor, după reglementarea Codului silvic, structura de conducere a fost formată din noua funcție de președinte al obștii (care a formalizat un rol preexistent), secondat de doi pădurari. 4.7. Colectivizarea Atenția se va concentra în continuare pe ultimul nivel al rezilienței, și anume
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mai mare parte a schimburilor comerciale din zilele noastre. Prin intermediul lui sunt reglementate aspecte legate de producŃia de marfuri și circulaŃia de marfuri (vânzarea și cumpărarea). ImportanŃa contractului de vânzare — cumpărare comercială este recunoscută prin aceea că face obiectul unor reglementări speciale. Codul Comercial cuprinde doar anumite norme juridice prin care se reglementează aspectele specifice unei vânzări — cumpărări comerciale. Acestea se referă doar la preŃul vânzării, la transferul dreptului de proprietate și al riscurilor, la consecinŃele nerespectării obligaŃiilor etc. așa cum reiese
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
reglementează aspectele specifice unei vânzări — cumpărări comerciale. Acestea se referă doar la preŃul vânzării, la transferul dreptului de proprietate și al riscurilor, la consecinŃele nerespectării obligaŃiilor etc. așa cum reiese din articolele 60-73. Adevărată detaliere cu reguli generale o regăsim în reglementările Codului Civil în articolele 1294—1404 care acoperă întreaga paletă prin reglementările vânzării — cumpărării din Cartea a III — a Titlul V „Despre vinderi”. Pornind de la aceste aspecte am văzut necesară cuprinderea și detalierea elementelor care alcătuiesc contractul de vânzare — cumpărare
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
preŃul vânzării, la transferul dreptului de proprietate și al riscurilor, la consecinŃele nerespectării obligaŃiilor etc. așa cum reiese din articolele 60-73. Adevărată detaliere cu reguli generale o regăsim în reglementările Codului Civil în articolele 1294—1404 care acoperă întreaga paletă prin reglementările vânzării — cumpărării din Cartea a III — a Titlul V „Despre vinderi”. Pornind de la aceste aspecte am văzut necesară cuprinderea și detalierea elementelor care alcătuiesc contractul de vânzare — cumpărare comercială. Prin lucrarea de faŃă sunt reliefate aspecte legate de noŃiunile de
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
Pentru a da o definiŃie contractului de vânzare cumpărare trebuie pornit de la prevederile despre el care să găsesc în Codul Comercial și în Codul Civil. Nu avem o de finiŃie stricto sensu în nici unul din cele două coduri și nici reglementări speciale cu privire la condiŃiile de valabilitate ale acestui tip de contract. Ca urmare sunt avute în vedere doar aspectele particulare din dreptul comercial. Conform art. 1 din Codul Comercial care prevede că vom aplica contractului de vânzare — cumpărare comercială regulile din
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
titluri de credit circulând în comerŃ cumpărate doar în scopul revânzării. Profesorul Ioan Schiau consideră că . Codul Comercial face referire doar la bunurile mobile extrapolându-se opinia că articolul 3 permite prin prevederile introductive care identifică faptele de comerŃ o reglementarea și a obiectelor imobile. Asupra extinderii reglementării articolului 3 din Codul Comercial și la bunurile imobile a existat o controversă. Bunurile imobile sunt sînt acele bunuri care au o așezare fixă și stabilă (pămîntul, clădirile și în general, tot ceea ce
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
doar în scopul revânzării. Profesorul Ioan Schiau consideră că . Codul Comercial face referire doar la bunurile mobile extrapolându-se opinia că articolul 3 permite prin prevederile introductive care identifică faptele de comerŃ o reglementarea și a obiectelor imobile. Asupra extinderii reglementării articolului 3 din Codul Comercial și la bunurile imobile a existat o controversă. Bunurile imobile sunt sînt acele bunuri care au o așezare fixă și stabilă (pămîntul, clădirile și în general, tot ceea ce este legat de sol). Avocatul Magdalena Popeanga
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
fi real ci unul fictiv sau derizoiu, contractul de vânzare — cumpărare ar fi nul pentru că prestaŃia vânzătorului ar fi lipsită de obiect. Prin preŃ serios se înŃelege că acesta să nu fie derizoriu. Un exemplu în acest sens îl constituie reglementarea de preŃ făcută pentru achiziŃiile pubice. Astfel potrivit Hotărârii nr. 834 din 2009 atunci când la o licitaŃie privind atribuirea contractelor de achiziŃie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii avem o situaŃie
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
titlului care constată destinaŃia împrumutării și trecerea asupra să a tuturor drepturilor vânzătorului”. Pentru protecŃia cumpărătorilor s-a instituit un cadru juridic al asigurării calităŃii lucrurilor care se dobândesc în temeiul contractelor de vânzare — cumpărare comercială. S-au introdus noi reglementări care evidenŃiază astfel două noi obligaŃii ale vânzătorului care nu sunt incluse în rândul celor tradiŃionale și sunt legate de obligaŃia informării cumpărătorului precum și de obligaŃia de securitate. Această din urmă care atrage la rândul ei răspunderea pentru orice daune
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]