2,230 matches
-
între două nunți și un botez... am fost și la servici! „Să ai grijă ce-ți dorești!" se spune pentru că trebuie să fii pregătit atunci când primești, în sfârșit, cadoul mult visat. Eram în Franța când am citit prima dată despre regresia hipnotica. M-a fascinat. Acum 13 ani, credeam că am aflat o noutate. Am inceput sa culeg informații. De fapt, era o practică cunoscută de mii de ani. Curiozitatea creștea și anii treceau. Întâmplător (oare?), am cunoscut anul acesta un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
structural pe care Xenakis îl definește drept stocastic. "Music aș Gradual Process" (1968) reprezintă reacția textuala a lui Steve Reich, ca detașare prin definitie minimalistă de abuzurile pan-seriale, însă de această data față de parametrul complexității, muzica minimalistă reprezentând o regresie până la nivelul unui neo-primitivism structural, revenirea la o concepție cvasi-tonală și, ca reacție la intuitivismul lui Cage, menținerea unui control drastic asupra procesualității, etichetabil drept New Determinism (Terry Riley, În C - 1964 sau Steve Reich - Piano Phase - 1967). Este suficientă
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
neliniște iluminată. Câmpul credințelor din New Orleans, pe care adesea îl vizualiza, în penumbra tristă a odăii sale, sub forma unei mirifice orhidee cu petale multicolore, divergente dar unite totuși în globul ovarului sacru, se închircise, suferise arsuri și mutații, regresii și dezvoltări metastatice de la sosirea lui Monsieur Monsu. Erezii și crime, convertiri și bruște lepădări de credință, aparent răspândite după banale legi statistice, spuneau altceva celui ce simțea clocotul religios al comunității prin toți porii. La marginea câmpului de forțe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
lingvistic de decenii și Începuse a vorbi, din nou, românește, limba pe care fusese bucuros, cândva, s-o abandoneze. O nouă formă a bolii Alzheimer, această revenire? Era, cu siguranță, cum avea să remarce, cu acuitate, Ion Vartic, o izbutită regresie. Un mod de a regresa Înspre starea prenatală și, În același timp, de inconștientă Întoarcere din exil, repatrierea Înspre patria pre-nașterii. „Inconștiența este o patrie”, scrisese Cioran. Avenit, apoi, izbăvitorul sfârșit, anunțat de mai toate ziarele importante ale lumii, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
școala românească de azi (o utopie învechită combinată cu un sistem penitenciar), dar, până la urmă, și gașca (de cele mai multe ori o sectă primitivă și îndobitocitoare). Iar când zeci de găști se adună într-o galerie, urmările sânt imprevizibile, pe fondul regresiei și destrămării evidente a lumii românești. Oricum, mă consolez, mai avem ceva drum de parcurs până la hooligan-ii englezi și la băile de sânge de tip Heysel. Și, oricum, mai există încă o modalitate de a vedea comod și liniștit un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ce nu - sânt lucruri pe care nu eu le hotărăsc. Întrucât mi s-a retras dreptul de a hotărî în privința mea, întrucît tot ce fac și sânt cade sub recompensă și pedeapsă - sânt infantilizat. Umilirea este infantilizare. Umilit fiind, cunosc regresia la stadiul în care, în toate privințele esențiale, se hotărăște pentru mine pentru că eu nu pot hotărî în privința mea. Dar nu pot nu pentru că nu pot, ci pentru că putința mea este împiedicată să se manifeste. Umilirea induce în mine conștiința
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
împiedica să nu mă gândesc la ce ar fi făcut Heidegger din problema autorității. Ar fi mers fără îndoială îndărăt, așa cum obișnuiește să facă. Și bine ar fi făcut, pentru că tendința firească a culturii de astăzi este să progreseze prin regresie, așa cum inițial promitea și logica matematică, care și-a propus să meargă "îndărătul matematicii", dar care, în practica de astăzi, a sfârșit prin a merge orbește înainte, în spațiul fără repere al lui "de ce nu și așa?". Heidegger ar fi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tuturor acelor cîntăreți și chitariști din muzica pop englezească, mult mai bine clădiți decît mine? Mi-a trebuit o groază de timp ca să fiu iar În stare de atac. Biata Maureen, ce bătaie de cap i-am dat! Și ce regresie din partea mea, ce cădere! Devenisem unul dintre cei pe care tata Îi ponegrea În cărțile lui, unul din libertinii care, după el, confundă dragostea carnală cu animalitatea. Mă resemnasem deja, dar nu izbuteam să-l fac pe tata s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
magică acționa și Împotriva constipației. Și chiar, s-o spunem pe față, am dorit moartea tatei În cursul curie psihanalitice cu dr. Zscharnack. Chiar așa! În timp ce Încercam să mă vindec de agorafobie! Un băiat de douăzeci și patru de ani, În plină regresie, cinînd cu părinții la restaurantul La Coupole, se uită la tatăl lui și se gîndește: „Dacă ar muri, eu m-aș ocupa de mama mai bine ca el“. Parcă eu m-aș fi gîndit „dacă ar muri“! Eram mai vehement
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Venitul gospodăriei. 0,040 0,067* Sex (feminin). 0,070* 0,007 Vârsta. 0,046 -0,088** Educația. 0,123*** 0,114*** R pătrat aj. 0,058 0,109 *** p < 0,001; ** p < 0,01; * p < 0,05 Modelul de regresie în care sunt introduse aceste variabile explică 5,8% din varianța sprijinului acordat democrației ca ideal. Din valorile coeficienților standardizați se observă că atitudinile politice sunt cele mai importante, alături de educație și sex. Evaluarea negativă a comunismului și optimismul cu privire la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
puterea de explicație a modelelor, nu putem decât să remarcăm valoarea lor scăzută. Asta înseamnă că ar putea exista alți factori care să explice atașamentul pentru democrație ca ideal și respingerea alternativelor nedemocratice. Capital social și valori democratice Modelul de regresie care testează rolul capitalului social cuprinde dimensiunile de care am discutate anterior, și anume încrederea socială, participarea voluntară și apartenența la asociații, normele de reciprocitate. Chiar dacă încrederea instituțională nu face parte din definiția capitalului social cu care operăm de obicei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
020 0,059 Voluntar asociație 0,056 0,015 Timp cu prieteni, colegi, oameni de la biserică și cluburi 0,028 0,053* Respinge normele de reciprocitate -0,047 -0,017 R pătrat aj. - 0,006 * p < 0,1 Modelele de regresie care iau în calcul componentele capitalului social explică foarte puțin sau chiar nimic din atașamentul pentru valorile democratice. Voluntariatul în asociații și acceptarea normelor de reciprocitate sporesc oarecum sprijinul pentru democrație ca regim ideal, dar coeficienții de corelație nu sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în privința sprijinului pentru democrație ca regim politic în competiție cu alte regimuri posibile. Respingerea alternativelor nedemocratice nu este decât foarte puțin influențată de dimensiunile capitalului social și singura influență semnificativă vine din participarea informală a respondenților. Introducerea în ecuațiile de regresie a indexului care măsoară încrederea instituțională modifică foarte puțin puterea de explicație a modelelor de regresie. Aceasta conduce la valoarea de -0,003 a lui R2 pentru democrația ca ideal și la valoarea de 0,007 a lui R2 pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nu este decât foarte puțin influențată de dimensiunile capitalului social și singura influență semnificativă vine din participarea informală a respondenților. Introducerea în ecuațiile de regresie a indexului care măsoară încrederea instituțională modifică foarte puțin puterea de explicație a modelelor de regresie. Aceasta conduce la valoarea de -0,003 a lui R2 pentru democrația ca ideal și la valoarea de 0,007 a lui R2 pentru democrație ca regim aflat în competiție cu alternative nedemocratice. Rezultatele obținute reprezintă un mare semn de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Testarea ipotezei modelului integrator infirmă importanța acordată capitalului social. Este de așteptat să observăm cum capitalul social are o influență asupra valorilor democratice chiar și atunci când nu este factorul principal. Atunci când capitalul social este integrat paradigmei clasice în ecuația de regresie, puterea de explicație a modelului pentru estimarea democrației ca ideal rămâne constantă, identică cu cea a modelului paradigmei clasice. Integrarea capitalului social în modelul ce conține capitalul uman, resursele economice și atitudinile civice nu duce decât la o creștere modestă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
răstoarnă substanțial aparenta aplatizare. În Boala Familiei M pare să nu se întâmple nimic. Evenimentele sunt însă scrijelite în mintea și emoțiile personajelor, rotund jucate de toți actorii, fără excese și fără artificii. O boală degenerativă a creierului manifestată prin regresie infantilă și uitare strânge familia la masa neîmplinirilor mai mult sau mai puțin conștientizate. Un tată debil cu accese de normalitate și cei trei copii ai săi - două fete și un fiu - jonglează cu frustrările lor până când moartea băiatului (singurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Germania; totuși, germanii indică rata cea mai mare de încredere socială, iar italienii cea mai scăzută, iar valorile materiale sunt mai importante în Germania și Irlanda. A doua observație este că introducerea diferitelor măsuri ale capitalului social în modelul de regresie de bază conduce la creșterea sensibilă a puterii de explicare a acestuia. Totuși, semnul coeficienților corespondenți acestor măsuri este negativ. Dacă variabile precum creșterea PIB-ului per capita sau acumularea capitalului fizic sunt corelate pozitiv, încrederea socială o variabilă centrală
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
mai implicate în politică decât cele non-politice, dar au un contact mai redus cu decidenții politici decât cele pur politice. Din cauza afilierii multiple, tipul organizației trebuie combinat cu activitățile din diversele organizației într-o variabilă dihotomică (introdusă în analizele de regresie) care să exprime distincția între scopurile politice și non-politice. În al doilea rând, autorii desemnează capitalul social drept dimensiunea dependentă. Definiția pe care aceștia o dau rezultă, spun ei, atât din indicatorii folosiți de Putnam însuși, cât și din cadrul teoretic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
de organizație, din nou, membrii acelor organizații cu scopuri semi-politice și politice sunt cei care posedă cele mai largi rețele și cea mai mare frecvență de noi prieteni. Timpul petrecut în organizații nu joacă însă vreun rol. În urma analizei de regresie se observă că, deși există alți factori care explică mai bine densitatea rețelelor sociale (vârsta, educația), participarea are un rol pozitiv și semnificativ. Iar elementul cel mai important este numărul afilierilor, nu tipul organizației sau intensitatea participării. În al treilea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
relație cu participarea voluntară. Prima descoperire este numărul mare de respondenți care afirmă o participare anterioară. Dacă și participarea pasivă este importantă așa cum descopereau Wollebaek și Selle atunci aceasta trebuie luată în calcul. Introducând participarea anterioară în diversele modele de regresie multiplă, aceasta se dovedește un predictor semnificativ de fiecare dată. Astfel, nu doar participarea curentă, activă și pasivă este importantă, dar și cea trecută are influență asupra individualismului utilitarist, sentimentului de neputință politică, etnocentrismului, autoritarismului și implicării în problemele vecinătății
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
se angajează în noile forme de activism, conchid autorii, sunt aceiași care se angajează în cele vechi, adică noi repertorii politice sunt adăugate celor vechi. Relațiile bivariate au indicat păstrarea unor inegalități, dar ele trebuie testate și împreună. Modelele de regresie logistică confirmă validitatea relațiilor bivariate. Inegalitățile legate de gen s-au redus simțitor în participarea convențională și s-au inversat chiar în cea neconvențională. Inegalitățile de educație s-au păstrat și sunt semnificative atât pentru actele tradiționale cât și pentru
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
între sexe au fost alese cele aflate în legătură cu atitudinile tradiționale și moderne, precum și veniturile gospodăriei. Relațiile au fost controlate cu indicele dezvoltării umane și gradul de democratizare a societății, precum și cu poziția geografică. Dintre toți factorii incluși în modelele de regresie multiplă cel mai important se dovedește chiar indicele dezvoltării umane. Apoi, luând în calcul doar factorii socio-demografici, cei care sprijină cel mai mult egalitatea sunt tinerii, femeile, cei mai educați și cei mai puțin credincioși. Rămân însă coeficienți regionali puternici
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
relația este controlată cu variabile socio-demografice. Asta înseamnă că diferențele nu pot fi explicate doar prin faptul că sexele diferă în multe alte privințe, precum religiozitatea, clasa, vârsta, starea civilă sau activitatea în muncă. Factorii culturali introduși în modelul de regresie sprijinul pentru valorile post-materiale, pentru egalitatea între sexe și pentru rolul statului în economie se dovedesc predictori mai puternici decât factorii structurali. Asta înseamnă că femeile s-au realiniat la stânga spectrului politic mai curând datorită largului proces de transformare a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
prezența efectivă a femeilor în parlament. Chiar dacă sensul cauzalității nu poate fi determinat strict, este posibil ca acesta să meargă de la atitudini favorabile la reprezentare, din moment ce există și o legătură puternică între reprezentarea femeilor și scala valorilor tradiționale-raționale. Modelele de regresie multivariată arată că factorii culturali nu sunt doar importanți, ci și singurii semnificativi în ecuație. Ei tind să-i influențeze cel mai mult pe cei mai tineri din societățile post-industriale, ceea ce reprezintă o speranță pentru viitorul atitudinilor egalitare privind rolul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
de resursele economice, educația, vârsta și sexul, este însoțit de mărimea localității și de experiența recentă a țării, comunistă sau nu. În eșantioanele naționale variabila trecutul comunist nu mai este introdusă, întrucât aceasta este constantă pentru toți respondenții. Analiza de regresie pe eșantionul total arată că SES are un oarecare efect: educația, venitul și vârsta influențează pozitiv participarea voluntară, bărbații participă mai frecvent decât femeile iar participarea este mai importantă în orașele mici. Puterea explicativă a SES, combinat cu mărimea localității
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]