2,795 matches
-
privind exercitarea căilor de atac nu contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție, atât timp cât, potrivit celor prevăzute de art. 75 alin. 2 din Codul de procedură civilă, părților interesate le este asigurată posibilitatea de a reitera cererea de asistență judiciară în fața aceleiași instanțe, în măsura în care au intervenit elemente noi de natură a impune și a justifica admiterea unei asemenea cereri. În sfârșit, pentru aceleași argumente expuse mai sus, Curtea a constatat că nu poate fi primită nici
DECIZIE nr. 435 din 26 octombrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163792_a_165121]
-
privind exercitarea căilor de atac nu contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție, atât timp cât, potrivit celor prevăzute de art. 75 alin. 2 din Codul de procedură civilă, părților interesate le este asigurată posibilitatea de a reitera cererea de asistență judiciară în fața aceleiași instanțe, în măsura în care au intervenit elemente noi de natură a impune și justifica admiterea unei asemenea cereri. În sfârșit, pentru aceleași argumente expuse mai sus, Curtea constată că nu poate fi primită nici critica potrivit
DECIZIE nr. 105 din 9 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156912_a_158241]
-
aspect, Guvernul apreciază că excepția este inadmisibilă, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, prin Decizia nr. 27/1993 , în care s-a statuat că, în cazul în care partea a invocat o excepție, ea nu o poate reitera, fiind contrară puterii lucrului judecat. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile
DECIZIE nr. 225 din 18 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158552_a_159881]
-
10/2001 este inadmisibilă, întrucât a mai fost ridicată de același autor în aceeași cauză, dar într-o altă cale de atac, or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, partea care a invocat aceeași excepție în aceeași cauză nu o mai poate reitera, fiind contrar principiului puterii lucrului judecat. Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 și ale art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 , Guvernul arată că aceasta este neîntemeiată, întrucât
DECIZIE nr. 184 din 27 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, ale art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158568_a_159897]
-
2003. Curtea, în jurisprudența sa, ca de exemplu Decizia nr. 169 din 2 noiembrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 12 aprilie 2000, a statuat că aceleași părți și pentru aceleași motive nu pot reitera excepția de neconstituționalitate, întrucât s-ar încălca autoritatea lucrului judecat. Dar într-un alt proces excepția poate fi reiterată, dându-se astfel posibilitatea reanalizării de către Curtea Constituțională a aceleiași probleme de neconstituționalitate, ca urmare a invocării unor temeiuri noi ori
DECIZIE nr. 184 din 27 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, ale art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158568_a_159897]
-
al României, Partea I, nr. 151 din 12 aprilie 2000, a statuat că aceleași părți și pentru aceleași motive nu pot reitera excepția de neconstituționalitate, întrucât s-ar încălca autoritatea lucrului judecat. Dar într-un alt proces excepția poate fi reiterată, dându-se astfel posibilitatea reanalizării de către Curtea Constituțională a aceleiași probleme de neconstituționalitate, ca urmare a invocării unor temeiuri noi ori a intervenirii altor elemente noi, care să determine modificarea jurisprudenței Curții. Curtea observă că excepția privind aceste dispoziții legale
DECIZIE nr. 184 din 27 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, ale art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi a dispoziţiilor art. 45 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158568_a_159897]
-
soluționarea cauzei, este inadmisibilă. Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepției arată că, deși a mai invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 , Curtea Constituțională pronunțând Decizia nr. 339/2002 , a reiterat această excepție, în fața aceleiași instanțe, raportând criticile la alte motive de neconstituționalitate. În consecință solicită admiterea excepției, motivând aceasta în raport cu prevederile art. 1 alin. (3), art. 41 alin. (2) și art. 51 din Constituție. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
DECIZIE nr. 22 din 27 ianuarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156373_a_157702]
-
contravine, așa cum susține autorul excepției de neconstituționalitate, prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție, atât timp cât, potrivit celor prevăzute de art. 75 alin. 2 din Codul de procedură civilă, părților interesate le este asigurată posibilitatea de a reitera cererea de asistență judiciară în fața aceleiași instanțe, în măsura în care au intervenit elemente noi de natură a impune și justifica admiterea unei asemenea cereri. Curtea consideră că nu sunt încălcate nici prevederile art. 24 din Constituție, întrucât, chiar dacă dreptul la asistența judiciară
DECIZIE nr. 208 din 15 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150293_a_151622]
-
de fapt, anume lipsa de posibilități materiale, care poate fi doar temporară sau conjuncturala, sau poate fi determinată de insuficiență probatoriului administrat în susținerea cererii, legiuitorul nu a conferit încheierii autoritate de lucru judecat, oferind astfel solicitantului posibilitatea de a reitera cererea, proband apariția, existentă sau persistentă stării de nevoie. Recunoașterea unor asemenea prerogative pentru părțile interesate, prin textul de lege criticat, anihilează practic riscul apariției situațiilor în care respingerea cererii de asistență judiciară sau revenirea asupra încuviințării acesteia să antreneze
DECIZIE nr. 208 din 15 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150293_a_151622]
-
contravine, așa cum susține autorul excepției de neconstituționalitate, prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție, atâta timp cât, potrivit celor prevăzute de art. 75 alin. 2 din Codul de procedură civilă, părților interesate le este asigurată posibilitatea de a reitera cererea de asistență judiciară în fața aceleiași instanțe, în măsura în care au intervenit elemente noi de natură a impune și justifica admiterea unei asemenea cereri. Curtea consideră că nu sunt încălcate nici prevederile art. 24 din Constituție, întrucât, chiar dacă dreptul la asistența judiciară
DECIZIE nr. 216 din 15 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150423_a_151752]
-
de fapt, anume lipsa de posibilități materiale, care poate fi doar temporară sau conjuncturala, ori poate fi determinată de insuficiență probatoriului administrat în susținerea cererii, legiuitorul nu a conferit încheierii autoritate de lucru judecat, oferind astfel solicitantului posibilitatea de a reitera cererea, proband apariția, existentă sau persistentă stării de nevoie. Recunoașterea unor asemenea prerogative pentru părțile interesate, prin textul de lege criticat, anihilează practic riscul apariției situațiilor în care respingerea cererii de asistență judiciară sau revenirea asupra încuviințării acesteia să antreneze
DECIZIE nr. 216 din 15 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. 3 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150423_a_151752]
-
abrogata expres prin art. 51 alin. (2) din Ordonanță Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cap. IV din ordonanță, intitulat " Căile de atac", reiterează reglementările acesteia cu privire la posibilitatea contestării în justiție a procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu privire la procedura în fața instanței de judecată, precum și cu privire la exercitarea căilor de atac împotriva hotărârii judecătorești prin care
DECIZIE nr. 272 din 26 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151358_a_152687]
-
prin care să-l avertizeze public pe Președintele României asupra conduitei sale neconstituționale și să-l atenționeze asupra pericolului la care se expune dacă un asemenea comportament se va manifesta și în viitor. În motivarea acestui punct de vedere se reiterează argumentele cuprinse în actele de sesizare, referitoare la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Camerele Parlamentului și instituția Președintelui României, provocat de conduita contrară Constituției a domnului Președinte Traian Băsescu. Se mai arată că declarațiile publice ale Președintelui
DECIZIE nr. 53 din 28 ianuarie 2005 asupra cererilor de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Parlament, formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165229_a_166558]
-
În concluzie, se arată că "soluționarea conflictului juridic de natură constituțională impune ca dispozitivul deciziei Curții Constituționale să fie conceput și redactat, în ipoteza admiterii cererii, de așa natură încât starea conflictuală să înceteze și să nu mai poată fi reiterată, iar dacă partea care a fost sancționată va recidiva, să existe pârghii constituționale și legale de contracarare, prin aplicarea unei sancțiuni mai grave". Din filozofia Constituției, revizuită, rezultă că "răspunderea administrativ-disciplinară" a Președintelui României s-a nuanțat în sensul că
DECIZIE nr. 53 din 28 ianuarie 2005 asupra cererilor de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Parlament, formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165229_a_166558]
-
atare, solicită respingerea cererii autorului excepției. Deliberând asupra cererii formulate, Curtea respinge solicitarea autorului excepției de retrimitere a dosarului către instanța de fond. Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond. Autorul excepției solicită admiterea acesteia, reiterând cu această ocazie motivele deja expuse în concluziile scrise, depuse la dosarul cauzei în susținerea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că autorul excepției invocă de fapt lacune legislative
DECIZIE nr. 30 din 25 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 1 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165381_a_166710]
-
că acest text este constituțional. În considerentele acestei decizii, Curtea a reținut că împrejurarea potrivit căreia norma dedusă controlului nu prevede un drept la despăgubire similar și pentru chiriașii imobilelor cu altă destinație decât aceea de locuință, limitându-se a reitera doar norma de drept comun privind dreptul la despăgubire pentru o anumită categorie de chiriași, nu este susceptibilă de interpretarea pe care înțelege să i-o dea autorul excepției, în susținerea criticii sale. În absența unei interdicții exprese, acești chiriași
DECIZIE nr. 238 din 27 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159794_a_161123]
-
respins-o prin Decizia nr. 449/2003 , excepția ridicată ��n cauză este inadmisibilă". Referitor la aceasta, Guvernul arată că, în jurisprudența sa ( Decizia nr. 27/1993 ), Curtea Constituțională a statuat că "Partea care a invocat o excepție nu o poate reitera, întrucât, fiind contrară puterii lucrului judecat, ea este inadmisibilă. Dacă excepția respinsă este din nou invocată, de către altă parte, nu există putere de lucru judecat. Decizia anterioară de respingere este, însă, obligatorie potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție, astfel
DECIZIE nr. 265 din 22 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47^1 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160195_a_161524]
-
tehnic: - învățământul tehnic și, în special, brevetul de tehnician superior (BTS); - sistemele de bacalaureat; - utilizarea informaticii în învățământ; - olimpiadele; - încurajarea schimburilor dintre Academia Națională de Educație Fizică din București și Școala Normală Superioară de Educație Fizică din Casablanca (partea marocană reiterează dorința ca partea română să participe la punerea în funcțiune a unui laborator audiovizual în cadrul Școlii Normale Superioare de Educație Fizică din Casablanca). Capitolul II Artă și cultură Articolul 5 Părțile se angajează să organizeze săptămâni culturale în cele două
PROGRAM din 9 aprilie 2003 de aplicare a Acordului cultural dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Maroc pentru anii 2003, 2004 şi 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154591_a_155920]
-
jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 27 din 25 mai 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 15 iulie 1993, Curtea Constituțională a statuat că: "Partea care a invocat excepția nu o mai poate reitera, întrucât, fiind contrară puterii lucrului judecat, ea este inadmisibilă. Dacă excepția respinsă este din nou invocată, dar de către altă parte, nu există putere de lucru judecat. Decizia anterioară de respingere este, însă, obligatorie potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție
DECIZIE nr. 447 din 25 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, în ansamblul său, precum şi a art. 1 din aceasta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/154471_a_155800]
-
și să respecte "lista de prețuri negociate cu vânzătorul pentru vânzarea en gros și lista de prețuri recomandate de vânzător pentru vânzarea cu amănuntul". Contractul este completat la data de 8 februarie 1999 de un act adițional prin care se reiterează obligația respectării prețurilor pe toate verigile lanțului de distribuție. În contextul nerespectării de către cele 5 societăți comerciale din grupul de firme TDG, care aveau calitatea de distribuitori exclusivi, a teritoriului de distribuție desemnat, neconstituirii garanțiilor bancare, neridicarii cantităților contractate și
DECIZIA PLENULUI CONSILIULUI CONCURENTEI nr. 11 din 4 februarie 2003 privind folosirea în mod abuziv a poziţiei dominante deţinute pe piaţa tigaretelor din România, de Societatea Naţionala "Tutunul Romanesc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153640_a_154969]
-
La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal și asistat de domnul avocat Ioan Sabău Pop, în baza delegației depuse la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care reiterează argumentele expuse în fața instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, solicitând, în final, admiterea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA
DECIZIE nr. 122 din 1 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166070_a_167399]
-
jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 27 din 25 mai 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 15 iulie 1993, Curtea Constituțională a statuat că: "Partea care a invocat excepția nu o mai poate reitera, întrucât, fiind contrară puterii lucrului judecat, ea este inadmisibilă. Dacă excepția respinsă este din nou invocată, dar de altă parte, nu există putere de lucru judecat. Decizia anterioară de respingere este, însă, obligatorie potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție
DECIZIE nr. 446 din 25 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 254/2002 privind unele măsuri pentru creşterea atractivităţii la privatizare a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat, ce deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 209/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155178_a_156507]
-
de 3 ani de reducere a activității economice (tabelul 2). Pe ansamblul economiei creșterea economică din anul 2001, superioară estimărilor inițiale, arată că tendința pozitivă este puternic susținută de noul set de politici economice propuse prin Programul de guvernare și reiterate în Programul economic de preaderare 2001 (PEP). Sursa: Institutul Național de Statistică Referitor la structura economiei românești se poate constata că sectorul serviciilor și-a sporit ponderea în valoarea adăugată brută, nivelul acesteia crescând cu aproape 25 de puncte procentuale
PLAN NAŢIONAL din 18 iulie 2002 de acţiune pentru ocuparea forţei de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158933_a_160262]
-
între care prioritară este îmbunătățirea sensibilă a raportului dintre componentele cererii totale, respectiv a raportului dintre cererea internă (consum final și acumulare) și cererea externă (exportul net). *) Date provizorii. Implementarea măsurilor de ajustare structurală, prevăzute în Programul de guvernare și reiterate în Programul economic de preaderare, va asigura sporirea competitivității economiei românești, care va fi capabilă să răspundă mai bine și cu eficientă sporită la evoluția cererii și să facă față astfel concurenței importurilor. De aceea apreciem că echilibrul dintre contribuția
PLAN NAŢIONAL din 18 iulie 2002 de acţiune pentru ocuparea forţei de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158933_a_160262]
-
din tăcerea legiuitorului, ci trebuie să fie expres prevăzută în norma legală. Prin urmare, împrejurarea că norma dedusă controlului nu prevede un drept la despăgubire similar și pentru chiriașii imobilelor cu altă destinație decât aceea de locuință, limitându-se a reitera doar norma de drept comun privind dreptul la despăgubire pentru o anumită categorie de chiriași, nu este susceptibilă de interpretarea pe care înțelege să i-o dea autorul excepției, în susținerea criticii sale. În absența unei interdicții exprese, acești chiriași
DECIZIE nr. 93 din 4 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156491_a_157820]