2,352 matches
-
sistemului de învățământ din România. Managementul calității (sisteme, proceduri, mecanisme) reprezintă o parte integrantă și inseparabilă a funcționării și dezvoltării unității școlare. Implementarea programelor educaționale la nivelul copiilor de vârsta preșcolară, calitatea experimentelor de învățare, modele de comportament social sunt reliefate în capitolul al doilea. Sistemul de management al calității are un rol important în managementul schimbării și dezvoltării la nivelul instituției de învățământ preșcolar. Capitolul al treilea abordează metodologia asigurării calității educației preșcolare. În procesul de educație din grădiniță, un
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
școlară trebuie să joace un rol foarte important pentru că ea este responsabilă de propriile rezultate, mai bune sau mai puțin bune. Portofoliul comisiei de evaluare și asigurarea calității Problematica portofoliului C.E.A.C este deosebit de stringentă, deoarece ea trebuie să reliefeze documentele legislative ce stau la baza activității comisiei, cât și documentele pe care trebuie să le întocmească comisia ținând cont de specificul fiecărei școli, precum și nivelul calitativ de bază al instituției școlare de la care se abordează calitatea educațională. În conformitate cu cerințele
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
de creștere. Orientarea spre dezvoltare este puternic corelată cu următoarele caracteristici: existența la firmă, în scris, a unor obiective strategice, a unui plan de afaceri și a unui plan financiar; existența unor obiective și a unui plan de dezvoltare (care reliefează preocuparea managementului pentru creștere); existența unui plan de investiții în active fixe; desfășurarea de activități de export sau existența unor planuri în acest sens; dimensiunea actuală a firmei (mică, medie sau mare): orientarea spre dezvoltare pare a fi ceva mai
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
elevului), cât și de factori externi (calitatea predării, logistica, climatul) și este eficace când se parcurg următoarele evenimente: receptarea, înțelegerea, memorarea, păstrarea și actualizarea. În timp ce pedagogia abordează învățarea ca proces dirijat și desfășurat în școală adresându-se tinerei generații, psihologia reliefează atât legitățile generale ale învățării ca manifestare psiho-comportamentală, cât și pe cele particulare, și consideră procesul educațional permanent, ca și procesul de învățare teoretică și practică (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006, pag. 40). În literatura psiho-pedagogică, conceptul de învățare este
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
211). Cu privire la modelele deciziei există, în ansamblu, cel puțin trei puncte de vedere. Unii autori se mulțumesc să constate mulțimea și varietatea acestora, vorbind chiar despre un caleidoscop al lor. Acest fapt nu este total lipsit de importanță. Fiecare model reliefează o dimensiune a deciziei, dar n-o epuizează. # Decizia nu poate fi explicată printr-un model unic și universal. Viața este, din fericire mult mai bogată decât orice model (Dortier, 1999, p. 131). # Alți autori militează pentru mixtura abordărilor deciziei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un dialog centrat asupra unei probleme de rezolvat și vizează un acord mutual acceptabil (Stimec, 2005, p. 10). În afara faptului că aceste definiții creionează suficient de bine sfera și conținutul noțiunii de negociere, ele mai au și meritul de a reliefa, fie direct, fie indirect, și unele caracteristici mai importante ale acesteia. Esențiale pentru negociere sunt, după opinia noastră, cele de mai jos. Caracter conflictual. Negocierea este, de fapt, o etapă a conflictului care prin natura ei nu se deosebește cu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
celuilalt. După, se găsește un rest neintegrabil care se exprimă, la Lévinas, În limbaj biblic. Într-adevăr, În rezistența iudaismului, care nu s-a lăsat depășit și Înglobat de creștinism, Își găsește Lévinas armele pentru a rezista În fața lui Hegel, reliefând pentru cititorul „laic” și contemporan faptul că, dincolo de această tragedie religioasă și istorică, se joacă drama alterității: asimilarea Într-un joc al dominării sau primirea celuilalt, perceput din perspectiva unicității sale. Chiar dacă o asemenea dramaturgie trece dincolo de antropologie, aceasta, la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
peiorative ale cititorului, sensibilizat până atunci la tezele eurocentrismului, care prezentau Africa drept un continent locuit de animale și de sălbatici și bântuit de friguri, au fost modificate de o argumentație care scotea În evidență scopurile reale ale colonizării și reliefa valorile civilizației africane pe baza studiilor etnologice, a mărturiilor, a povestirilor și a realizărilor tot mai des Întâlnite chiar și În Europa ale artei negre. Iată deci ce au În comun aceste viziuni. Totuși, anumite concepții se deosebesc Între ele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
presupune să asociem mai strâns, așa cum sugerează Renaud Sainsaulieu, Ehrard Friedberg sau Jean-Daniel Reynaud, procesul biologic cu cel comunicațional, spațiile de recunoaștere cu cele de legitimare, sentimentele de apartenență cu procedurile de atribuire, de mobilizare sau de convertire, tipologiile reținute reliefând diverse modalități: fuziune sau retragere, afinitate sau negociere etc. Traiectoriile ă atât profesionale, cât și socio-politice ă pot fi, din această perspectivă, percepute nu doar În structura lor, ci și În transformările lor succesive, prin intermediul unor „Înlănțuiri” și „polarizări”, „reprezentări
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
soarta rezervată celui care nu aparține entității naționale definește, În același timp, calitatea de cetățean autohton și drepturile acestuia. Fluxul de apatrizi de dinainte de 1939 și cel de refugiați cu mai bine de o jumătate de secol mai târziu au reliefat precaritatea unei astfel de condiții, În așa măsură Încât s-au ridicat noi Întrebări cu privire la drepturile omului și ale cetățeanului: ce este un om lipsit de drepturile sale civice? Într-un context mai puțin tragic, Începutul secolului XXI a fost
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
continuă imperturbabil: „Mișcarea clasică prin care o femeie, umflându-și pieptul și adâncindu-și greabănul spinării, își pune sânii în relief, e însoțită,-n chip spontan, de o mișcare analoagă,-n sens opus, a părții inferioare a trunchiului, ce-i reliefează (în contrapondere, să spunem) sânii posteriori...” Domnișoarele se umeziră vag. Carmen frisonă imperceptibil, în timp ce palatinul i se usca treptat. Nora, din contră, saliva din abundență, încât cu greu putu să-i spună domnului profesor că nu vedea ce legătură poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Povestirea se definește ca o înlănțuire dinamică de transformări și ea nu se poate structura decît prin fraze cu acțiuni făcute sau suferite de actantul principal care își manifestă proprietățile și își modifică identitatea, astfel încît în cadrul programului narativ se reliefează un parcurs existențial. Există o formalizare lingvistică a identității narative și un model dinamic care redă parmanența actantului principal, traversînd eterogenitatea stadiilor lui succesive. Deși un concept central în mai multe științe, "identitatea" este greu de definit cu precizie în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
două spații, unul al constrîngerilor care cuprind datele minimale ce îl fac să satisfacă actul de vorbire și unul al strategiilor, care corespunde selecțiilor posibile pe care le poate face subiectul ce realizează actul de vorbire. Ceea ce pare să se reliefeze din aceste definiții diferite este că strategiile sînt activitatea unui subiect (individual sau colectiv) de a selecta (conștient sau nu) un număr de operații ale limbii, că nu are sens a vorbi despre strategie decît în cadrele unor constrîngeri ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
chiar ale arterelor din epiploanele din zonă nu sînt lipsite de importanță, mai cu seamă că leziunea lor pare mai frecventă, ca cele enumerate și sînt leziuni care ridică unele probleme de hemostază. Iată o observație de a noastră care reliefează acest lucru. Obs.: Bolnavul Z.Z., de 66 de ani, a fost operat - duodenopancreatectomie, pentru cancer de cap de pancreas. în timpul decolării marginii craniale a pancreasului, s-a produs o mare hemoragie pulsatilă. Hemostaza provizorie prin compresiune arăta leziunea arterei
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
și al narației. La nivelul textului, povestitorul decide și creează o secvență anume de evenimente, timpul/spațiul petrecut pentru prezentarea lor, sensul (schimbării) ritmului și vitezei discursului. În plus, el optează (prin amănunte și structurări) pentru modul în care va reliefa individualitatea personajelor; îi rămîne să aleagă și ce punct de vedere (al cărui personaj) adoptă ca lentilă prin care se filtrează descrierile și personajele (vezi Capitolul 3). La nivelul narației sînt tatonate relațiile dintre narator și narațiunea pe care o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
larg în Capitolul 5. Așadar, la: Se ridică din pat. Se simțea cam țeapăn, dar plimbarea sigur o să-l pună în mișcare, la fel cum o să-i treacă și frigul, și curînd va răsări soarele. putem adnota, pentru a reliefa gîndurile lui Sartoris: Se ridică din pat. Se simțea cam țeapăn (realiză el), dar plimbarea o să-l pună în mișcare (își spuse el), cum o să-i treacă și frigul, și curînd va răsări soarele. La o căutare prea automată a
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în dicționarele românești cu mențiunea familiar sau învechit; limbă e prezent cu sensurile „popor, națiune; componentă a meliței; cîrlig la cange; rătez la ladă“; deschide, cu „începe“; lume, cu „lumină; piatră scumpă de inel“; formă, cu „tavă rotundă cu margine reliefată pentru pîine“), făcîndu-le inutilizabile într-un text științific. Aceeași caracteristică o prezintă, în linii mari, și textul autorului, care explică: „Dicționarul moldovenesc-românesc reconfirmă și statornicește definitiv parametrii istorici, etnoculturali ai limbii naționale a poporului moldovenesc, demascînd esența expansionist-naționalistă a diferiților
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sunt marcate, previzibil, de un puternic atașament matern, memoria primilor ani fiind dominată de prezența mamei, o profesoară tânără, a cărei fire deschisă și voluntară nu se încadrează în peisajul familial măcinat de reproș și frustrare. J.M. Coetzee reușește să reliefeze remarcabil figura acestei femei, a cărei onestitate pare să fi avut un mare impact asupra proceselor prin care copilul a început să-și reprezinte lumea. Emoțiile copilăriei, deși reconstruite prin procedeele complicate ale rememorării, sunt intense, chiar brutale, deoarece copilul
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
nu am stat toți până la sfârșit. Această analiză are avantajul de a explica și exemplele cu tot și amândoi, pentru care ipoteza sintagmei partitive nu este acceptabilă. 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv Ștefănescu (1997) consideră că dacă N1 este reliefat, acordul la singular este obligatoriu. Ca mijloace de reliefare, autoarea menționează adverbul restrictiv de focalizare doar și adjectivele calificative subordonate nominalului partitiv: (72) a. Doar o parte dintre studenți este angajată aici. (Ștefănescu, 1997: 210) b. O mulțime covârșitoare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și antropologi). Și exprimă doar faptul că termenii coordonați fac parte din același set, fără să facă referire la relația dintre ei, spre deosebire de alte elemente de coordonare copulativă, care adaugă diverse nuanțe semantice; de exemplu, cu, împreună cu și și cu reliefează ideea de asociere între termenii coordonați. Conjuncția și nu stabilește o ierarhie semantică sau sintactică între conjuncții pe care îi coordonează, în afară de cea dată de topică (ordinea liniară a conjuncților). Prin urmare, conjuncția și nu favorizează unul dintre conjuncți în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca Praf și pulbere se va alege din imperiul britanic. (N. Steinhardt, Jurnalul fericirii), De când îi lumea și pământul, așa se scurg zilele., Punctul și virgula desparte fraza. (D) "dacă unul dintre constituenții subiectului multiplu, ambii fiind la singular, este reliefat prin expresii de tipul: mai ales, mai cu seamă, în special, mai întâi, în primul rând, îndeosebi etc., i se dă prioritate, favorizând acordul la singular al predicatului." (punctul f). Se dau exemplele Frumusețea și mai cu seamă blândețea ei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
o anumită apropiere semantică, care formează o unitate referențială, afectată în mod egal de acțiunea verbului sau care participă în mod egal, indisociabil, la acțiunea verbului. (D) Reliefarea unuia dintre termenii subiectului multiplu Dacă unul dintre termenii subiectului multiplu este reliefat prin anumite sintagme (mai ales, îndeosebi, în special, mai cu seamă etc.), sunt șanse mai mari ca acordul să se facă doar cu acesta, indiferent de topică, VSO sau SVO. Exemplele sunt numeroase, atât în limba scrisă, cât și (mai
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
schema de mai jos. La rezultat am indicat doar genul, nu și numărul deoarece numărul este peste tot același (plural). Regulile sunt valabile indiferent de topica pre- sau postverbală a subiectului, în condițiile în care niciunul dintre conjuncți nu este reliefat în raport cu celălalt (prin sintagme ca mai cu seamă, îndeosebi, în special etc.): (90) m.sg. + f (sg./pl.) → f. m.sg. + n. (sg./pl.) → f. m.pl. + f. (sg/pl.) → acord prin atracție (genul termenului mai apropiat) m.pl. + n.sg. → m. m.pl. + n.pl. → acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
comparativ se păstrează, dar este dublat de unul cumulativ. Elementul coordonator ca și realizează o cumulare a elementelor seriei, dar stabilește și o relație comparativă între ele. Diferența dintre structurile cu subiect multiplu și cele cu adjunct circumstanțial comparativ este reliefată de acord: la singular în enunțurile cu adjunct comparativ, la plural în enunțurile cu subiect multiplu. Utilizarea termenului cu nuanță comparativă ca subiect (într-o sintagmă coordonată) sau ca adjunct circumstanțial depinde de preferința locutorului. În general sunt posibile ambele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt de tip copulativ. Rolul conjuncției adversative este unul pragmatic: evenimentul expeimat contrazice o așteptare a locutorului sau a interlocutorului. În schimb, acordul la singular în structurile de tip (146) este acceptabil marginal, conjuncția dar acționând ca un focalizator, care reliefează unul dintre conjuncți; acordul la singular este tot un mijloc de reliefare a celui de-al doilea conjunct: (146) b. Și Ion, dar și Maria va primi premiul I. Acordul la singular se explică la fel ca la 2.1
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]