2,368 matches
-
a fenomenului diversității Apariția în Statele Unite, la sfârșitul anului 1980, a unui raport intitulat „Workforce 2000” (Johnstone și Parker,1987, apud. Janssens și Steyaert, 2003) ce cuprindea predicții referitoare la structura forței de muncă pentru următorii zece ani, respectiv creșterea reprezentativității femeilor și a populației de culoare la nivelul pieței muncii (predominant reprezentată de bărbați albi), a atras atenția asupra fenomenului diversității și efectelor acestuia. Dincolo de dezvoltarea demografică, satisfacerea cerințelor de calitate, inovație și internaționalizare a determinat organizațiile să caute noi
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Patronatelor din România (CPR), organizația care reunește o mare parte dintre cele nouă de mai sus, a fost admisă, începând cu 1996, în Organizația Internațională a Patronilor, ceea ce arată că organizațiile patronale din țara noastră au îndeplinit criteriile fundamentale de reprezentativitate, independență organizatorică și patrimonială, respectarea liberei inițiative etc. Pentru viitor, se așteaptă ca activitatea patronatului să se îndrepte către îmbunătățirea legislației privind funcționarea organizațiilor membre, o implicare mai activă în Consiliul Economic și Social, în negocierile colective, în activitățile internaționale
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
indici semnificativi de stabilitate temporală pentru un număr impresionant de aspecte ale personalității. În acest caz, înregistrările efectuate au cuprins aproape trei decade din viața indivizilor investigați. Conform psihometriei clasice, în măsura în care trăsăturile sunt măsurate pe un eșantion care dispune de reprezentativitate, caracteristica stabilității poate fi generalizată, personalitatea devenind un atribut uman universal. Perspectiva longitudinală de analiză dictează în mod automat alegerea unor designuri cross-temporale de verificare a consistenței personalității (vezi figurile 2a și 2b). Fig. 2a. Tipuri de designuri în cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Statele Unite cu antichitatea clasică a fost mult mai problematică decât am fi crezut, de același tip au fost și legăturile dintre republicile medievale italiene pe care aceștia le-au studiat folosind mai curând concepte moderne precum: interesul, munca laborioasa și reprezentativitatea, decat exemple strălucitoare de virtute civică. Dacă vreunul dintre primii oameni de stat americani ar fi avut timp să îl citească pe Leonardo Bruni, este foarte puțin probabil că ar fi ajuns să facă afirmații similare celor ale lui Hans
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ideatic, jurnalistic, scriitoricesc. Desigur avem cunoștință că și în alte județe s-au năpustit "în presă" chemați și nechemați. O bibliografie din Caraș-Severin înregistrează sute de ziare, "ziare", foi, foițe, notițe, cu tot felul de nume, fără vreun fel de reprezentativitate națională așa cum și Dicționarul profesorului Ioan Baban despre mișcarea literară locală include și nume fără vreun fel de renume, numeric impresionante, valoric slabe sau nule. Subliniem munca de Sisif a prietenului nostru de o viață, cu care, într-un timp
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
clar că expresia statuată de el e la baza limbii noastre literare, chiar și așa de năpădită de termeni de împrumut sau tehnici. încă! Oricum ne-am învârti între granițele limbii române nu mai găsim altul cu același grad de reprezentativitate pentru că în opera lui găsim geneza poporului nostru, apărarea limbii sale, dragostea în forme de exprimare superioare (și foarte necesare !) ura sau alte sentimente, descoperim natura mereu regeneratoare pentru om ca și multe alte teme inclusiv problematica geniului. A cunoaște
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
dintre care aproximativ jumătate nu au de-a face cu "explozia" culturală locală iar jumătate din ce-a rămas n-au nici măcar două dintre cele 5 criterii. Sita, cu cât mai deasă, cu atât cerne valori mai mari, chiar cu reprezentativitate națională. Oricum am considera, suntem pasibili de greșeală, deși ne străduim să fim obiectivi. Nici măcar perioada de 384 creație nu ne prea ajută. Un singur exemplu, chiar autorul mai sus menționat (n.1937), fără îndoială cu excepțională experiență de viaț
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
putere de creație de excepție. încă, mai trebuie adăugat Marcel Guguianu, deja în universalitate, întors, excepțional, la Bârlad cu 398 Muzeul "Marcel Guguianu", cu cele mai reprezentative 136 sculpturi (Ciocârlia, Neutralitate, Dalila, Memento, Clio, etc.). Toți aceștia au operă cu reprezentativitate națională influențând hotărâtor localismul cultural, înlesnind circulația/recepția marilor valori naționale și europene din țară și din lume. Explozia cultural informațională din județul Vaslui, cu selecția valorilor în plan național (Theodor Codreanu - eminescolog; Dumitru V. Marin - etnolog, publicist; Theodor Pracsiu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
itemi/probleme din mai multe teme reprezentative pentru conținutul de învățare asimilat de elevi în semestrul/anul parcurs; folosirea unui singur subiect, cu un item/itemi dintr-o singură temă, sporește hazardul (în bine sau în rău), iar gradul de reprezentativitate este redus. Momentul organizatoric cuprinde activitățile caracteristice oricărei lecții, în plus, menționăm următoarele: - dezvoltarea unei atmosfere destinse, propice creativității elevilor; - asigurarea condițiilor pentru actualizarea individuală a cunoștințelor și pentru probitatea răspunsurilor; - organizarea elevilor pe rânduri (numărul 1, numărul 2); - explicarea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
sau ansamblul vieții sociale (Formal Theory). În acest caz, analistul aplică metoda comparativă de analiză a diferitelor grupuri cu referire la un domeniu de interes. A doua strategie, constă în verificarea teoriilor dinainte formulate, realizând testarea ipotezelor în condiții de reprezentativitate statistică. Pentru că limbajul rămâne elementul construcțiilor teoretice, impreciziile sale au drept consecință definirea relativă a termenilor. Din această cauză, spune Mărginean, este nevoie de formalizare în științele socio-umane. În acord cu obiectivele cercetărilor, Fawcett și Downs (1992) identifică trei tipuri
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
experimentale se impun a fi respectate câteva condiții. În primul rând trebuie să avem grijă ca subiecții introduși în experiment să fie motivați corespunzător. Dacă nu există o motivație adecvată, atunci vom măsura doar aparențe. O altă cerință este asigurarea reprezentativității eșantionului de subiecți și stabilirea unor grupe experimentale echivalente. Și în sfârșit pentru că atât experimentul natural cât și cel de laborator au avantaje, dar și dezavantaje este cel mai bine ca același experiment să se organizeze mai întâi în condițiile
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
coordonatorului/investigatorului principal de proiect și a participanților; creativitatea și originalitatea obiectivelor; organizarea activității de cercetare; suficient acces la resurse) 2. Impactul socio-cultural al proiectului? (Dezvoltarea și promovarea descoperirilor științifice; dezvoltarea și promovarea activității educativ-formative; dezvoltarea și promovarea comunicabilității, interacțiunii, reprezentativității sociale; dezvoltarea și promovarea infrastructurii cercetare-educație; diseminarea rezultatelor științifice; beneficiul general social) Proiect Admis la finanțare Proiect Admis la finanțare cu modificări Proiect Admis la continuarea finanțării Proiect Admis la continuarea finanțării cu modificări Proiect Respins Modificări sugerate la proiect
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
și caracteristici care sunt standardizate, iar conformitatea lor este dată de standarde comune. Inspecția - folosită când elemente sau caracteristici ale produselor sunt unice sau sunt variabile. Eșantionarea - folosită când produsele sunt în cantități mari. Un eșantion, odată evaluat, va da reprezentativitate întregului lot. Negocierea - folosită atunci când apar neconformități. Baza negocierilor o constituie contractul întocmit la începutul efectuării tranzacțiilor. Contractele prevăd baze de prețuri fixe și modalitățile de plată ale costurilor sau taxe suplimentare. Marketing și auditul în marketing Cererea pentru produsele
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
vandabile"386. Experiența și obișnuința au contribuit în mod fundamental la acest proces 387. Apariția monedei se produce pe parcursul unui proces lung de învățare. Momentul în care o marfă devine bani este determinat de lichiditatea unanim recunoscută a mărfii respective, reprezentativitatea pentru o comunitate și o zonă geografică, raritatea relativă a acestei mărfi, unicitatea sub aspectul recunoașterii de către participanții la schimb,posibilitatea depozitării sub aspectul păstrării rezervei de putere pentru viitor 388. Moneda nu este o invenție umană în înțelesul propriu
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
noțiunea unui "frumos științific". Pe lângă regimul de admirație pe care îl implicau deja figurile monumentale și care se baza pe raritatea și unicitatea obiectelor sau a fragmentelor, știința inventarului a impus o categorie nouă de aprecieri, bazate pe autenticitate și reprezentativitate. Cei care reperează piesele patrimoniale au tendința să califice superlativ caracterul tipic al obiectelor. Din acest punct de vedere, "frumosul" subliniază faptul că obiectul și proprietățile lui ilustrează bine seria, că oferă o reprezentare satisfăcătoare a trăsăturilor așteptate și a
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
francez punea problema realităților pe care le reprezentăm în structurile politice europene și naționale. Întrebarea sa viza modul în care în parlamente și în deciziile guvernamentale sunt redate "interesele" naturii, ale animalelor, ale climei sau ale reliefului local. Pentru că, dacă reprezentativitatea obținută prin procesele electorale democratice e deja problematică, ea devine complet irelevantă în raport cu celelalte prezențe inanimate sau necuvântătoare din mediul nostru de viață. Filosoful francez atrăgea de fapt atenția asupra faptului că pe lângă deficitul de reprezentare al diverselor marginalități sociale
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aceste revendicări puteau fi justificate, dar ele amenințau să arunce în aer întreaga economie. În plus, se inițiase o procedură de reglementare complet opusă unei societăți organizate: presiuni asupra guvernării produse haotic din partea unui număr enorm de sindicate, a căror reprezentativitate nu era câtuși de puțin clară. Problema acestor reparații nu constă în justificarea lor propriu-zisă, ci în efectele financiare. Statul avea inițial unele resurse financiare care s-au topit rapid în loc să fie difuzate pe criterii globale întregii populații sau utilizate
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
trebuie să îndeplinească două condiții: să fie suficient de mic ca volum față de populație - altfel nu se reduc costurile - și să fie reprezentativ, adică toate constatările făcute pe marginea lui să fie valabile cu foarte mare probabilitate pentru populația întreagă. Reprezentativitatea este, altfel spus, măsura în care partea reflectă întregul (Rotariu, 1994). Volumul (sau mărimea) eșantionului și gradul de reprezentativitate depind, la rândul lor, de mai mulți factori, dintre care dispersia (sau omogenitatea) populației după caracteristicile (opiniile) pe care le urmărim
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și să fie reprezentativ, adică toate constatările făcute pe marginea lui să fie valabile cu foarte mare probabilitate pentru populația întreagă. Reprezentativitatea este, altfel spus, măsura în care partea reflectă întregul (Rotariu, 1994). Volumul (sau mărimea) eșantionului și gradul de reprezentativitate depind, la rândul lor, de mai mulți factori, dintre care dispersia (sau omogenitatea) populației după caracteristicile (opiniile) pe care le urmărim este decisivă: dacă omogenitatea este mare, eșantionul poate fi foarte mic, dar înalt reprezentativ, și invers. O problemă aparte
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de mai mulți factori, dintre care dispersia (sau omogenitatea) populației după caracteristicile (opiniile) pe care le urmărim este decisivă: dacă omogenitatea este mare, eșantionul poate fi foarte mic, dar înalt reprezentativ, și invers. O problemă aparte, în directă legătură cu reprezentativitatea (și volumul), este ce tipuri și procedee de eșantionare folosim, cum alegem persoanele care urmează să fie chestionate. S-a constatat că, în locul eșantionării simple aleatorii - atunci când prin diverse procedee (cum ar fi cel al extracției din urnă a numelor
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ce intervievează, poate interveni subiectivitatea. Operatorul, conștient sau nu, va selecta indivizi care sunt mai puțin reprezentativi pentru întreaga populație. Eșantionarea pe cote, care este un gen de eșantionare stratificată nealeatorie, dacă este bine pregătită, ajunge însă la valori de reprezentativitate similară tipurilor de eșantionare aleatorie (Rotariu, 1994). Chestionarul este un sistem de întrebări prin care se urmărește colectarea de informații cu privire la caracteristicile, comportamentele și opiniile indivizilor. De remarcat că, deși sondajele de opinie se interesează prioritar de părerile (opiniile) oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în speță în ce privește cercetarea în zona interculturalității, arie academică în care, cum ne amintim dintr-o altă discuție 1, profesorul González deține un statut cu totul privilegiat, domnia sa contribuind, prin eforturi inestimabile, la conturarea unui profil al disciplinei de o reprezentativitate exemplară în ce privește aproprierea spațiului discursiv de către o multitudine de "voci", aflate într-o perfectă, democrată, armonie, profesorul González, deci, îmi da de știre, în momentul conversației noastre de acum câteva luni că, zece ani după plecarea mea din State, orientările
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
p. 315). • Interpretarea deciziei dintr-o perspectivă cognitivă și evoluționistă Abordarea cognitivă a deciziei se datorează în mare parte lucrărilor publicate de Kahneman și Tversky (1979, 1982), care au contabilizat o serie de strategii euristice decizionale (strategia ajustării ancorei, strategia reprezentativității, strategia disponibilității), precum și efectele pe care le produc asupra deciziilor factori cum ar fi modul de formulare (framing-ul), modul de ancorare, dificultatea reamintirii unui eveniment etc. Extrem de cercetat a fost fenomenul de framing, explicat îndeosebi prin natura sarcinii. Mai recent
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Negocierea presupune stabilirea și respectarea unui evantai extrem de extins al unor proceduri comportamentale, începând cu elaborarea ordinii de zi, continuând cu desemnarea președintelui de ședință și terminând cu decizia asupra formei mesei la care vor avea loc negocierile. Caracter de reprezentativitate. Rareori în mediile organizaționale negocierea are loc între două persoane, această situație fiind mai frecventă pentru relațiile și activitățile cotidiene. În aceste medii, cei care negociază sunt reprezentanți ai părților. Ei sunt mandatați de părți să le reprezinte și să
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ceea ce face ca deciziile lor să fie luate pe baza unor informații insuficiente, nerelevante și, ca urmare, să fie inconsistente. Psihologia cognitivă a furnizat nenumărate explicații ale unor asemenea comportamente decizionale inconsistente (simplificarea strategiilor rezolutive; recurgerea la scenarii cognitive; invocarea reprezentativității sau prototipicalității unei alternative; ancorarea alternativelor, legarea lor de situații particulare, adeseori nerelevante; preferința pentru alternativele accesibile; reevaluarea deciziilor luate și culpabilizarea pentru insuficienta considerare a unor aspecte etc. − vezi Tversky și Kahneman, 1981, 1983; Miclea, 1999 ș.a.). Interesant este
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]