6,715 matches
-
de unde diferențierea metodelor În: - metode directe și - metode indirecte. Cu mențiunea că acestea ar putea avea și o altă semnificație, În sensul că ar avea În vedere influențele directe sau influențele indirecte exercitate de cătreprofesor pentru a impune un control riguros asupra activității de Învățate și a reduce la minimum independența elevului sau, dimpotrivă, pentru a mări gradul de libertate manifestată de elev. Așa cum arată criteriile lui Ned. Flanders (1970), metodele din categoria influențării directe (expunerea, conversația dirijată, instruirea programată, Învățarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cazul acesta, subiecți diferiți, acționând după una și aceeași prescripție algoritmică, nu numai că rezolvă la fel problema dată, dar vor acționa și În același mod (L.N. Landa). Activitatea subiectului este, deci, dirijată În Întregime, pas cu pas, În mod riguros, În detaliu; - metode nealgoritmice (semialgoritmice și euristice), cele care nu au proprietatea determinării și condiționării univoce a acțiunilor subiectului. Prescripțiile nealgoritmice, arată L.N. Landa, au un anumit grad de nedeterminare, nu sunt rigide, de unde decurge posibilitatea ca subiecți diferiți, acționând
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
auditorului, la disponibilitățile de timp și de condiții materiale. Tocmai din aceste motive se consideră că asemenea metode de predare, atât de ușor adaptabile (și de comode) nu vor dispărea În favoarea altor metode, mai sofisticate, care necesită o programare mai riguroasă și nu pot fi aplicate decât În anumite condiții de timp, de componență a grupurilor școlare ori de dotare tehnico-materială. În fine, adresându-se unui auditoriu colectiv, ambianța socială din sala de clasă sau din amfiteatru favorizează acel fenomen de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etc. se cere redactată În prealabil cu toată rigurozitatea, avându-se grijă să se asigure o bună selectare a materialului faptic, o esențializare a cunoștințelor după valoarea lor cognitivă și didactico-educativă; să se realizeze o diviziune logică și o ierarhizare riguroasă a ideilor, o coerență a materiei În ansamblul ei, o motivație a tezelor, iar prezentarea acestora să se facă după un plan bine Închegat și echilibrat, a cărei linie directoare să se degaje cu ușurință În ochii auditorului. Atent la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
monografii, alcătuirii de colecții sistematice, Întocmirii de dosare (portofolii) tematice etc. Se Întâlnesc și opinii care susțin că elevii pot fi determinați să caute, să cerceteze, să descopere soluții, noi adevăruri etc. mergând pe un drum prescris, dirijat În mod riguros de către profesor. Adică, s-ar putea aplica metode care presupun un maximum de Îndrumare În ocaziile de explorare, de cercetare, care se oferă elevilor. Așa se pot desfășura, de exemplu, anumite experiențe delaborator, după prescripții detaliate, care presupun parcurgerea pas
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de aplicare la fenomenele calitativ diferite. În felul acesta, matematica reprezintă cel mai răspândit limbaj pe care omul și l-a creat, oferindu-ne formulele șimodelele cu ajutorul cărora Înțelegem regularitățile din natură (Bruner, 1970, p. 49). Reprezentând forma cea mai riguroasă a analogiei, această transcripție În simbolică matematică a unui mod de desfășurare, a unui proces (de alcătuire a unui sistem, a unei structuri etc.) poate fi completată cu datele rezultate din observație și din experiment, concordanța venind să ateste valoarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mai ales, situațiile problematice. Asemenea reconstituiri, mai mult sau mai puțin complexe, sunt modelate didactic conform unor obiective prestabilite și realizate În mod creator prin interpretarea unor roluri (funcții simulate). La baza metodelor de simulare stă analogia sprijinită pe analiza riguroasă a faptelor. Deși simularea are o structură artificială, ea reține, totuși, o serie de elemente reale care nu pot fi găsite, de exemplu, În cuprinsul unei simple expuneri (H.G. Jamilson). Implicarea cât mai directă a participanților (elevi sau studenți) În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Hunkias). Capitolul VItc "Capitolul VI" Metode de raționalizare a Învățării și predăriitc "Metode de raționalizare a ÎnvĂȚĂrii și predării" Să repetăm: raționalizarea presupune: organizarea Învățării În termeni de algoritmi și de buclă de retroacțiune (feedback = de control imediat) sau:structurări riguroase (conținut și operații de Învățare), succesiuni stricte, condiționarea Însușirii elementelor noi de către Însușirea seriei de elemente anterioare, selecțieși eliminare a operațiilor balast, răspunsuri precise, evitarea greșelilor, reușită sigură. 1. Activitatea individuală cu ajutorul fișelortc "1. Activitatea individuală cu ajutorul fișelor" Învățământul pe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
conduită moral-civică etc. reprezintă comportamente relativ automatizate care asigură desfășurarea mai rapidă și cu economie de efort intelectual sau motric, și de timp, făcând posibilă, datorită eliberării relative a controlului central, efectuarea concomitent a mai multor operații sau activități. Structurarea riguroasă a operațiilor și instrucțiunilor nu lasă loc la ambiguități, la apariția greșelilor de Învățare. După I.K. Babanski (1979), algoritmizarea Învățării se justifică În abordarea situațiilor didactice complexe; În situațiile care cer subiecților o gândire convergentă și Își propune să dezvolte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
spontaneitatea care ar trebui să se manifeste la elevi)?”. De obicei, În răspunsurile date, se face distincție Între comportamentele algoritmizate/algoritmizabile și cele creatoare. Se consideră că, de Îndată ce o activitate este algoritmizată, Încetează de a mai fi creatoare; că organizarea riguros algoritmică pe cât este de utilă În vederea creșterii eficienței Învățării, pe atât de ușor ar putea să ducă la blocarea creativității, a gândirii divergente. Adică, algoritmizarea s-ar opune euristicii, deoarece ea impune elevilor trasee de urmat dinainte stabilite (tipare fixate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
logică (matematică, fizică, chimie, specialitățile tehnice și gramatică etc.), În timp ce predarea literaturii, a filozofiei etc. ar putea să fie mai puțin Încadrată În canoanele acestei metode. De asemenea, nu toate noțiunile de predat pot respecta condițiile unei organizări atât de riguroase ca cea impusă de principiile programării. Instruirea programată nu a putut, deci, să-și aroge pretenția unei metode universal valabile. Deși a intrat relativ recentă În câmpul cercetărilor experimentale și al practicii școlare, sub forma În care a fost ea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tipuri de interacțiuni. Toate aceste componente se află În raport cu interdependență. Prin convergență ele creează un mediu de Învățare informatizat, specific IAC. În ceea ce privește construcția propriu-zisă a softurilor, aceasta se fundamentează pe două strategii, reflectare a diferitelor teorii ale Învățării: - o strategie riguros structurată (de tipul instruirii programate și algoritmizării), fundamentată pe teoria behavioristă și pe teoria procesării informației. Softurile de acest gen sunt destinate aplicațiilor și exersării unor reguli și sunt utilizate cu deosebire În formarea unor competențe de bază (de calcul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
reînnoirea modurilor de predare/Învățare, la Îmbunătățirea calitativă a activităților școlare. Și anume: - IAC beneficiază de mari posibilități de transmitere sau de prezentare a unor noi conținuturi. Și face aceasta Într-o formă sui-generis, interactivă și În condiții de dirijare riguroasă, pas cu pas, prin tehnici specifice de programare. Ceea ce induce mari posibilități de receptare și asimilare a informațiilor complexe din partea celor care Învață și mizează pe avantajele ei. În afară de acestea, asigură o tratare interdisciplinară a conținuturilor date, prin accentuarea relațiilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la nivelul capitalurilor proprii. În mod similar, cheltuielile de întreținere sunt recunoscute drept cheltuială, în timp ce creșterile aferente ale valorii juste vor fi recunoscute în capitalurile proprii. Oare în cazul reevaluării nu este aceeași problemă? dată fiind dificultatea definirii în mod riguros a investiției imobiliare, entitățile au, uneori, posibilitatea de a alege să aplice standardul investițiilor imobiliare sau unul din cele două tratamente din IAS 16. Nu este de dorit să se introducă două variante în standardul investiției imobiliare, întrucât acesta poate
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
al XX-lea se va âmpărți în trei mari curente cromatice: a) căutarea unor game restrânse și surde, de către cubism mai ales. Protagoniștii sunt Picasso, Braque, Juan Gris. Mai sunt și anumiți lirici precum Fautrier și Debuffet. Apoi câțiva abstracți riguroși, care merg până la alb și negrul lui Vasarely; b) căutarea reflexelor schimbătoare ale nuanțelor " animate" într un flux mult mai luminos decât colorat: este vorba de toată descendența impresioniștilor și a neoimpresioniștilor, până la acei "abstracționiști" , cu reflexelor lor sclipitoare; c
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
unei metode (strategii) de lucru; 4. colectarea informațiilor; 5. prelucrarea și analiza informațiilor; 6. formularea concluziilor și explicarea limitelor cercetării. Deși există o schemă a procesului, iar fiecare etapă este abordată cu elemente tehnice care au fost acceptate ca fiind riguroase din punctul de vedere al teoriei și metodologiei și validate de practică, fiecare cercetare în domeniul managementului trebuie derulată prudent, cu considerarea specificului disciplinei și subiectului. În cazul managementului strategic, este de remarcat faptul că subiectul de cercetat este mai
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
putea afirma că există o înrudire mai puternică cu microeconomia. Diferențierea poate fi sesizată chiar și la nivelul instrumentarului matematic utilizat de teoreticieni. Dacă se preferă o tratare managerială calitativă, adică o abordare relativ intuitivă, dar fără o fundamentare prea riguroasă, atunci diferențele se estompează. 4.1.2.Modelul Porter cu cinci „forțe”tc "4.1.2. Modelul Porter cu cinci „forțe”" Modelul ales ca instrument de analiză este creat de Michael Porter (1979) și propune o abordare calitativă, evitând orice
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
trepte presupune fixarea unor elemente de etalonare reprezentate de reperele oferite de alte organizații. În practică, poziționarea se face pe o scară în trei (cinci) trepte cu punct median (figura 8.1) după o evaluare sumară, fără realizarea unei structuri-etalon riguroase. 3. Analiza elementelor nivelului invizibil ale profilului cultural inițial: se apreciază alte caracteristici ale culturii organizaționale, cum ar fi: • tendința spre schimbare; • modul de funcționare al organizației; • modul de inserție în mediul înconjurător; • modelele decizionale utilizate; • gradul de descentralizare. Apoi
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fi competitiv, trebuie să se vehiculeze cantități mari de materiale, ceea ce are un impact pozitiv asupra marjelor. De aceea, s-au făcut din primul moment sacrificii și s-a mizat pe creștere. Mecanismul inexorabil al afacerii obligă la un control riguros al costurilor și la eficiență a tranzacție. Creșterea a fost de natură internă. Acest fapt a avut avantajul unei calibrări a investițiilor, ca și a resurselor umane folosite, în strictă concordanță cu nevoile de dezvoltare. Existența unor concurenți puternici a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ceea ce le separă. În cetatea ideală cunoașterea constituie miezul societalului. „Educația ocupă o poziție de prim-plan. Ea rămâne decisivă pentru formarea gardienilor în condițiile în care exercițiul puterii nu admite amatorismul. Accesul la magistraturi este condiționat de o instrucție riguroasă, îndelungată, astfel încât să permită selecția celor mai buni.” Cum adevărata cunoaștere nu stă la îndemâna mulțimilor, acestea au nevoie de un lider care să-i îndrume. Acesta trebuie să fie în posesia unei cunoașteri care să-i permită accesul la Idei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
poziția sa în raport cu o populație normală. Aceasta face ca orientarea predominantă în cazul metodelor clinice să fie cea calitativă, iar în cazul metodelor psihometrice Ă interpretarea predominant cantitativă. În legătură cu gradul de precizie și obiectivitate, metodele psihometrice Ă folosind verificări statistice riguroase Ă sunt mult mai exacte, specificându-se de fiecare dată limitele de eroare. Metodele clinice prezintă un grad de obiectivitate și precizie mai mic, deoarece sunt lipsite de criterii precise de interpretare, ele depinzând de subiectivitatea celui care face analiza
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și o voință fermă, perseverență, deoarece, astăzi, progresele sunt foarte mari în toate domeniile, și nu e deloc facil să aduci ameliorări, cu atât mai mult să inovezi transformări radicale. Se cere prin urmare o documentare foarte minuțioasă și demonstrații riguroase ce solicită mari și îndelungi eforturi. Cine se descurajează ușor și nu e capabil să dea piept cu greutățile nu poate ajunge la realizări notabile. Nici în artă, nimeni, chiar marile talente, n-au creat nimic remarcabil fără o luptă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există în general o neîncredere în fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a judecății critice. Dar, după cum vom vedea atunci când vom studia gândirea, deducțiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcții sau ale unor operații imaginate. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. Această atitudine sceptică, observată atât la oamenii simpli, cât și la cei cultivați și-ar putea avea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
celor logice) și dinamizarea rezultată dintr-o comunicare în grup. În adevăr, emiterea de idei în fața mai multor persoane are avantajul că poate schimba punctul de vedere al altora și izvorăsc noi imagini, noi opinii, se deschid noi orizonturi. Experiențe riguroase au arătat că lucrând în grup se obțin mai multe idei, se găsesc mai multe soluții decât dacă aceleași persoane lucrează separat. De aceea s-au imaginat o serie de metode, urmărind avantajul lucrului în grupă fără a face apel
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Ele hotărăsc, în bună măsură, conținutul procesului de învățământ și influențează motivația elevilor de a se instrui. 2. Școala Ă instituție sau/și organizație?tc "2. {coala Ă instituție sau/[i organizație?" Societatea modernă se caracterizează printr-o organizare socială riguroasă, în vederea obținerii eficienței maxime. Instituțiile și organizațiile structurează viața cotidiană a oamenilor, ordonează comportamentele individuale și colective, stabilesc norme de interacțiune socio-umană. Ele reduc incertitudinea vieții individuale, reglementează performanțele și instituie recompense. Dacă instituțiile sunt structuri relativ stabile de statusuri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]