3,363 matches
-
1 și 4). Dacă această rimă nu este exploatată în Sonnet d'automne este pentru că întreg poemul rimează semantic cu "automne" (toamnă): monotonia este deplasată formal în materialul fonic al rimelor, atît de redus încît devine mono-tonal. • Rima în /it/ Rima în /it/ este lucrată diferit la nivelul semnificantului, dar la fel de progresiv. Apariția finală a prenumelui faustian "Marguerite" este pregătită de o descompunere a materialului fonic al cuvîntului-temă care cu siguranță nu l-ar fi dezavuat pe Saussure din caietele consacrate
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Apariția finală a prenumelui faustian "Marguerite" este pregătită de o descompunere a materialului fonic al cuvîntului-temă care cu siguranță nu l-ar fi dezavuat pe Saussure din caietele consacrate versului Saturnian latin (Adam și Goldenstein 1976: 42-59; Adam 1985: 103-118). Rima în /it/ se sprijină repetat (în afară de versul 6) pe consoana /r/ care se regăsește la sfîrșitul prenumelui (Margue)rite. În rest, conform definiției jakobsoniene a versului ca "figură fonică recurentă" (1963: 233), materialul fonic este diseminat în vers, depășind de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se sprijină repetat (în afară de versul 6) pe consoana /r/ care se regăsește la sfîrșitul prenumelui (Margue)rite. În rest, conform definiției jakobsoniene a versului ca "figură fonică recurentă" (1963: 233), materialul fonic este diseminat în vers, depășind de departe simpla rimă în /it/: 2 "Pour toi, bizarre amant, quel est donc mon mérite?" RTA ARAM M M RITE 3 Sois charmante et tais-toi! Mon cœur que tout irrite, ARMT T T M E RITE 6 Berceuse dont la main aux longs
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Crime, horreur et folie! Ô pâle marguerite! RIM R I MARGUERITE 14 Ô ma si blanche, ô ma si froide Marguerite? MA I MA I R A MARGUERITE Versurile 2, 6 și 7 amorsează doar regruparea materialului fonic pe care rima îl stabilizează totuși. Dacă ținem cont de fonemele inversate din "chARMante" și de vecinătatea fonică apropiată a lui "que" și GUE, versul 3 aproape alcătuiește prenumele: MAR(qu)ERITE și se apropie de versul 9: cu grupul MA inversat în
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
apropiată a lui "que" și GUE, versul 3 aproape alcătuiește prenumele: MAR(qu)ERITE și se apropie de versul 9: cu grupul MA inversat în "Amour" și cu "é" în loc de "e": MARGU(é)RITE. Vedem aici cum distrugerea sistemului de rime al sonetului este înlocuită cu intense legări ale semnificantului, fenomen pe care Jakobson îl numește "împletire verbală" (1973:16). 3.3. Gimnastul de Francis Ponge <2> Poemul de Ponge studiat mai sus pune în joc mai multe nivele de producere
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
două cute pe vintre poartă de asemeni, precum Y-ul său, coada pe stînga.] Astfel se ivesc din proză doi alexandrini a căror amploare contrastează cu ritmul celui de al treilea paragraf, decupat în trei segmente de 6 silabe prin rimele în /ast/ și prin conectorii MAIS (dar) și ET (și): Tous les cœurs il dévASTE /6/ MAIS se doit d'être chASTE /6/ ET son juron este BASTE! /6/ [Devastează toate inimile, dar e dator să fie cast și înjurătura
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Amestecul planurilor retorice și epistolare confirmă extrema structurare a lui T63. Un sonet de Baudelaire: "Parfum exotique" Ca să dăm un alt exemplu de plan convențional, să examinăm un sonet de tip petrarchist din Florile răului. Compus din două catrene cu rime identice (A+b) și din două terține cu rime amestecate (c+D+e), poemul respectă planul canonic al sonetului francez, alternînd canonic rimele feminine (A, D) și masculine: T80 PARFUM EXOTIQUE 11(XXII) Qand, les yeux fermés, en un soir
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lui T63. Un sonet de Baudelaire: "Parfum exotique" Ca să dăm un alt exemplu de plan convențional, să examinăm un sonet de tip petrarchist din Florile răului. Compus din două catrene cu rime identice (A+b) și din două terține cu rime amestecate (c+D+e), poemul respectă planul canonic al sonetului francez, alternînd canonic rimele feminine (A, D) și masculine: T80 PARFUM EXOTIQUE 11(XXII) Qand, les yeux fermés, en un soir chaud d'automne A Je respire l'odeur de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
plan convențional, să examinăm un sonet de tip petrarchist din Florile răului. Compus din două catrene cu rime identice (A+b) și din două terține cu rime amestecate (c+D+e), poemul respectă planul canonic al sonetului francez, alternînd canonic rimele feminine (A, D) și masculine: T80 PARFUM EXOTIQUE 11(XXII) Qand, les yeux fermés, en un soir chaud d'automne A Je respire l'odeur de ton sein chaleureux, b Je vois se dérouler des rivages heureux b Q'éblouissent
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
încă ostenite de valuri și lumină, În vreme ce parfumul cel dau tamarinarii Domol îmi umflă nara șin sufletumi sembină Cu cîntecul pe carel îngînă marinarii. (trad. de Al. Philippide, Florile Răului, ed. bilingvă, GUNIVAS, 2001: 208) (n.tr.).] Sprijinindu-ne pe rime și pe segmentarea tipografică frastică, constatăm că putem considera o primă mișcare care acoperă ansamblul catrenelor. Cele două terține formează și ele tot o singură frază tipografică. Revenirea la aceleași cuvinte odeur de ton sein [mireasma care din sînul tău
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vegetației" <2> "FAUNA forestieră" ("va trebui să deschizi ochii") Planul de text al unei tirade raciniene Textul T54 este, așa cum am spus-o deja mai înainte, structurat de mărcile lingvistice emotive și de conectorii cuplați cu indicațiile prozodice (cuplurile de rimă plată, structura metrică a versurilor). T54 Să tac spre-a vă salva. v. 999 De cîte ori, O CERURI, nu fost-am ispitită Să-ți strig cu disperare cît sînt de chinuită. De cîte ori suspinul în piept mi-l
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și legările diferitelor perioade ale textului. După o frază de tranziție (998), urmează două perioade narative a cîte opt versuri care constituie corpul tiradei Iuniei (999-1006 și 1007-1014). Urmează apoi o perioadă concluzivă de două versuri corespunzătoare unui cuplu de rime (1015-1016). Ultimele trei versuri relansează acțiunea și se deschid spre continuarea interacțiunii în curs (1017-1019). Faptul cel mai notabil este prezența, în inițiala versurilor, a interjecțiilor exclamative și a conectorilor care deschid și închid diferitele părți ale planului de text
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în legătură cu studiul lui Saussure asupra versului saturnian latinesc și a anagramelor (1973: 434). O versiune îmbunătățită a acestui studiu a apărut în Chercher les passages avec Daniel Delas, S. Martin (ed.), Paris, l'Harmattan, 2003: 51-57 21 In limba franceză, rima este numită feminină sau masculină dacă se termină sau nu cu e mut (n.tr.). 22 Din fr. corde à nœuds: vulg., arg.: penis erect (n.tr.). 20 23 21 24 22 25 23 26 24 27 O abordare mai
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
adică stabilirea unui plan al textului) unui gen poetic de secvențializare, am reușit să mă debarasez de o noțiune mult prea vagă. Astfel, în opinia mea, sonetul elisabetan cuprinde un plan al textului format din trei catrene (cu sisteme de rime, în general, diferite în fiecare catren) și un distih final, în timp ce planul de text al sonetului italian clasic este constituit din două catrene (cu același sistem de rime a + b) și din două terțete (rime c + d + e). Prin urmare
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cuprinde un plan al textului format din trei catrene (cu sisteme de rime, în general, diferite în fiecare catren) și un distih final, în timp ce planul de text al sonetului italian clasic este constituit din două catrene (cu același sistem de rime a + b) și din două terțete (rime c + d + e). Prin urmare, un sonet nu este decât o segmentare canonică a unui text a cărui structură secvențială de bază adesea argumentativă în secolele al XVI-lea și al XVII-lea
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
trei catrene (cu sisteme de rime, în general, diferite în fiecare catren) și un distih final, în timp ce planul de text al sonetului italian clasic este constituit din două catrene (cu același sistem de rime a + b) și din două terțete (rime c + d + e). Prin urmare, un sonet nu este decât o segmentare canonică a unui text a cărui structură secvențială de bază adesea argumentativă în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, descriptivă în poezia descriptivă a secolului al
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
admitem, de asemenea, că [DACĂ non-p---atunci ---> non C-C']. Or, versurile 3 și 4 vin imediat să nege proprietatea acordată "luminilor în noapte" din versul 1 ("ar face semne" și, într-o primă variantă de manuscris: "ar avea vreun rost"). Rima "sigure" / "tulbure" concentrează în ea răsturnarea dramatică a sensului în non-sens, a comunicării în non-comunicare. 4.2. Revenirea la un text publicitar: Mir Rose D.G. Brassart (1930) a prezentat într-un articol diferite modele de analiză pe care, începând cu
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
rezolv prin scris. Există o tematică, prea puțin tratată în teoriile de naratologie, cea a turn ancillaries, un artificiu prin care naratorul dă cuvîntul altor personaje. [...] E o problemă de stil, o problemă ideologică, o problemă poetică, asemeni alegerii unei rime, unei asonanțe sau introducerii unei paragrame. E vorba de încercarea de găsire a unei anumite coerențe. (Eco, 1985: 37 și 39) În "Conversații și sub-conversații" (1956) Nathalie Sarraute examinează, la rândul său, această "copleșitoare convenție". Cazul unui mult prea prezent
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
antiteza putere vs slăbiciune, inversările de roluri răpitor-răpit, multiplele paralelisme ("ochii săi" din v. 387 și 394 / "ochii mei" din v. 401 și 406) și reluările ("am vrut" v. 396 și 400) reprezintă mărci semantice și formale ale genului lirico-poetic. Rima și punctuația au un rol important în decupajul strofelor. Această segmentare a poemului vine, într-un fel să sublinieze structura narativă: Pn1 = 4+2+4 versuri, Pn2 = 4 versuri, Pn3 = 2 versuri, Pn4 = 4 versuri, Pn5 = 2+2 versuri. Putem
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ansamblu de reguli privind alcătuirea operei literare. Prozodia este o parte a poeticii care studiază alcătuirea versurilor, numărul accentelor, lungimea versurilor, îmbinarea lor în strofe. Versul este un rând dintr-o poezie, care are unitate ritmică și de sens: măsură, rimă, ritm. Exemplu: "De-atâtea nopți aud plouând” ( G. Bacovia-Lacustră) Emistihul reprezintă una din cele două jumătăți ale unui vers, separate prin cezură. Exemplu: "Ale turnurilor umbre// peste unde stau culcate.” ( Gr. Alexandrescu- Umbra lui Mircea. La Cozia) Cezura este pauza
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
strofele pot fi: Distihul- strofa alcătuită din două versuri. Exemplu: "Iubirea noastră a murit aici, Tu frunză cazi, tu creangă te ridici...” (T. Arghezi- Oseminte pierdute) Terțina- strofa alcătuită din trei versuri. Exemplu: "Aș vrea să cânt, săm-brac în mândre rime Norocul rar ce-n cântec nu încape Că nu e vers pe lume să-l exprime”. ( Șt.O.Iosif- Terține) Catrenul -strofa alcătuită din patru versuri. Exemplu: "Amurg de iarnă, sumbru, de metal, Câmpia albă- un imens rotundVâslind, un corb
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
Doină, doină cântic dulce". (8 silabe) (Doină) Accentul - pronunțarea mai apăsată a unei silabe sau a unui cuvânt dintr-un grup sintactic, silaba accentuată susținând unitatea cuvântului. Exemplu: "Venea un om cu jale zicând în gândul lui". ( V. Alecsandri- Sergentul) Rimă - procedeu poetic care constă în potrivirea versurilor în silabele lor finale, începând cu ultima silabă accentuată. Exemplu: "Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale". ( V.
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
constă în potrivirea versurilor în silabele lor finale, începând cu ultima silabă accentuată. Exemplu: "Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale". ( V. Alecsandri- Malul Siretului) Rima este de mai multe feluri: - împerecheată în care versurile rimează două câte două: a Doină zic,doină suspin a Tot cu doina mă mai țin b Doină cânt, doină șoptesc, b Tot cu doina viețuiesc". ( Doina) - încrucișată în care primul
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
patrulea și cel de-al doilea rimează cu al treilea. a Șchiopătând la ușa mare b C-o metanie și-o cruce b Greierile îți aduce a Doamne, binecuvântare. ( T. Arghezi) - monorima în care toate versurile unei strofe au aceeași rimă. a Peste vârf de rămurele a Trec în stoluri rândunele a Ducând gândurile mele a Și norocul meu cu ele." ( M. Eminescu) - variată sau amestecată în care versurile rimează fără nicio regulă. "Și-ntr-un valvârtej de fum Taie-n
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
specie a genului liric ridiculizând moravuri, caractere, aspecte negative, individuale sau sociale. Exemplu: Satiră. Duhului meu de Gr. Alexandrescu Tot în cadrul genului liric se întâlnesc unele poezii cu formă fixă: - gazelul -specie a genului liric, alcătuită din distihuri, folosind aceeași rimă din primul distih în versul al doilea din celelalte distihuri, după ce primele două versuri rimează între ele. Fiecare distih are caracter de maximă. Exemplu: Gazel (din Postume) de M. Eminescu - glosa - poezie cu formă fixă, cu caracter filozofic, alcătuită din
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]