2,775 matches
-
planul centralizat, iar prețurile se formează numai parțial după regulile pieței. România a cunoscut acest tip de economie de comandă în anii socialismului de tip marxist. Aceasta a reprezentat un obstacol pentru dezvoltarea economico-socială, generând dezechilibre grave, lipsă de interes, risipă de resurse, contribuind la încetinirea procesului de dezvoltare și progres economic și social al țării. Instrumentul de dirijism macroeconomic era planul național unic de dezvoltare economico-socială a României; c) economia mixtă - este caracteristică societăților contemporane. Ea este o combinație între
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
contradicție cu eficiența socială. În aceste condiții, este esențială susținerea mecanismului pieței concurențiale, astfel încât să se evite fenomenele negative generate de derularea operațiunilor de schimb, care sunt dăunătoare atât pe plan economic, cât și pe plan social, întrucât conduc la risipă de resurse, supraproducție, șomaj, inflație peste limitele rezonabile, la alterarea mediului natural, și nu la păstrarea sa în formă clasică. Piața a înregistrat o dinamică accentuată atât sub aspectul formelor sale practice, cât și sub aspect conceptual. Piața s-a
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
suficient să se revadă titlurile lucrărilor Clubului de la Roma<footnote Iliescu, I. (1992), Probleme globale. Creativitatea, Editura Tehnică, București, pp. 13, 33. footnote>: - Limitele creșterii (D. Meadows ș.a., 1970) - Omenirea la răspântie (M. Mesarovici, Pestel, 1975) - Să ieșim din epoca risipei (D. Gabor, V. Colombo, 1976) - Restructurarea ordinii internaționale (Jan Tinbergen, 1977) - Catastrofă sau o nouă societate? (Amilcar Herrera, 1981). Organizația Națiunilor Unite (ONU), la rândul său, în anul 1987, la cea de-a XXXI-a sesiune a prezentat și acceptat
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
efectuat de Institution of Mechanical Engineers (citat de publicația Daily Mail) avertizează că până la sfârșitul secolului XXI omenirea se va confrunta cu problemele celei mai mari explozii demografice din istorie (plus 75 de milioane anual). Soluția supraviețuirii ar fi reducerea risipei de energie, îmbunătățirea capacității de stocare a hranei și detectarea unor surse noi de apă. James Lovelock a lansat ipoteza Gaia, fiind convins că viața, în ansamblul său, interacționează cu mediul fizic, astfel încât nu numai că menține Pământul locuibil, dar
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
anume: reconsiderarea consumului, în sensul reducerii în valori absolute a substanțelor poluante sau a proceselor de degradare a mediului. Lucrările Clubului de la Roma din anii ’70 sunt edificatoare în acest sens; chiar denumirea unuia dintre studii, Să ieșim din epoca risipei, poate fi o paradigmă valabilă pentru întreaga activitate economică pentru consumul populației (caseta 9). Caseta 9. Politici guvernamentale de reducere în valori absolute a acumulărilor entropice Înlocuirea combustibililor fosili cu surse regenerabile de energie Valorificarea deșeurilor menajere, inclusiv obținerea de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
care i-a Îngăduit să Înlăture multe obstacole ale convenției literare, să aducă limbajul poeziei În acea stare de absolută disponibilitate, deschisă oricăror modelări. În acest spațiu dinamic, „miliardarul de imagini” s-a cheltuit cu o generozitate dusă pînă la risipă, desfășurînd, cum s-a spus de atîtea ori, spectaculoase, sărbătorești focuri de artificii, care disimulau, abia, o originară neliniște. Lumina foarte multora dintre ele ajunge, Încă vie și proaspătă, pînă la noi. ARMURI FRAGILE Patmos și alte șase poeme nu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
conduita psihopedagogică a educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare”, care facilitează elaborarea sentimentelor și ideilor comune; - coordonează în globalitatea lor activitățile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanență realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale și cele comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa și contribuind la întărirea solidarității grupului; - îndrumă elevii pe drumul cunoașterii prin intervenții punctuale adaptate situațiilor respective, prin sfaturi și recomandări care să susțină comportamentele și reacțiile elevilor; - motivează activitatea elevilor prin formele de întăriri pozitive și negative; utilizează aprecierile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pe secțiuni acționale reduse ca dimensiuni, și analiza lor la finele fiecărei secțiuni cu extragerea concluziilor pentru optimizarea proceselor viitoare. Coordonarea se realizează în procesul didactic nemijlocit și vizează sincronizarea obiectivelor individuale cu cele din plan (obiectivele comune), evitându-se risipa și suprapunerile. La nivelul managementului clasei de elevi, cadrul didactic trebuie să manifeste interes fața de organizare, întrucât aceasta favorizează și focalizarea pe obiectivele prioritare în limitele unei unități de cerințe, de acțiune grupală și instituțională, cu specificarea clară și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
educatorului prin intermediul noțiunii de „dirijare” care facilitează construcția sentimentelor și a ideilor comune; - coordonează, în globalitatea lor, activitățile instructiv-educative ale clasei, urmărind în permanență realizarea unei sincronizări între obiectivele individuale ale elevilor cu cele comune ale clasei, evitând suprapunerile ori risipa și contribuind la întărirea solidarității grupului; - îndrumă elevii pe drumul cunoașterii prin intervenții punctuale adaptate situațiilor respective, prin sfaturi și recomandări care să susțină comportamentele și reacțiile elevilor; - motivează activitatea elevilor prin formele de întăriri pozitive și negative; utilizează aprecierile
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
mai degrabă gestionarii banilor altor oameni decât ai lor Înșiși, nu se poate aștepta ca ei să aibă grijă de acești bani cu aceeași vigilență temătoare cu care partenerii Într-o Întreprindere privată au grijă de proprii bani... Neglijența și risipa, În consecință, vor prevala, mai mult sau mai puțin, În gestiunea afacerilor unei astfel de companii. (p. 265, apud Rowlinson, 1997:162) Smith credea că, În lipsa unor privilegii de monopol, marile companii nu vor fi competitive În fața inițiativelor de afaceri
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
departe de această confuzie. Sau nu-i rămîne necunoscută nici această convenție a poeziei medievale. Norocul lui că, „minte cu simțire”, nu stăruie În această direcție, se Întoarce repede la jertfa, robia, focul, lacrimile, ohtăturile sale. Rămîne, cu toată această risipă de jale, ceva nenumit, ceva ce nu poate fi exprimat. Este tema ascunsă a discursului construit printr-o recurență nebunească a clișeelor. Alecu o numește Într-un loc „un nu știu ce prea dulce” care, după el, ar fi chiar esența iubirii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ambiguu, anume conceput pentru a încerca să împace doctrina catolică cu hedonismul? Nebunia lui Tasso nu era oare rodul dovezii de fidelitate față de pricipii încălcate care în Creație devin redesenarea istoriei fără a se recurge la greci, ce-au făcut risipă de tot felul, de fantasme, cu mitologia lor? Da, dar... Odinioară se vorbea de opoziția dintre lumină și tenebre, de forțe antinomice precum dragoste și ură. Acum, datorită lui Telesio, caldul și recele se confruntă și se recunosc, căci,așa cum
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ultimii ani erau cărțile anilor lui maturi, plini de înțelepciune și care "abordează problemele cerului și pământului și clarifică relația dintre Biblie și Natura pe care înainte, pe când era tânăr, nu o înțelesese mereu pe deplin și o dezbătuse făcând risipă de cuvinte, nu toate fiind de folos lui Dumnezeu și oamenilor". A fost chemat de un cardinal însărcinat să verifice dacă acuzațiile lui Tommaso erau adevărate și dacă, într-adevăr, nu mai dăduse la tipar cărți după cele publicate în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
că aplicarea în linii mari a Programului F.M.I. nu vizează ieșirea din criză, ci doar ajustarea deficitului bugetar. Se impun și alte măsuri anticriză în afara celor din Acordul cu F.M.I., cum ar fi de exemplu un plan de reducere a risipei în achizițiile publice de bunuri și servicii. Acolo este un potențial economic de economisire la buget mai mare decât din pensii și salarii. Cuvinte cheie: criza, economică,legislație, financiară fonduri , absorbție. 6.1. Criza economico-financiară din țara noastră în context
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
că aplicarea în linii mari a Programului F.M.I. nu vizează ieșirea din criză, ci doar ajustarea deficitului bugetar. Se impun și alte măsuri anticriză în afara celor din Acordul cu F.M.I., cum ar fi de exemplu un plan de reducere a risipei în achizițiile publice de bunuri și servicii. Acolo este un potențial economic de economisire la buget mai mare decât din pensii și salarii. Consecințele măsurilor luate prin Programul anticriză se regăsesc printre altele, în creșterea la 7,58% a ratei
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
și calcularea timpului de lucru sunt imposibil de determinat. Cui îi păsa, în perioada respectivă, de munca sătească? Numai producția conta, numai ea era contabilizată. Nu putem să nu subliniem enorma discrepanță dintre forța umană cheltuită și producție; o asemenea risipă este de necrezut. Fiind răsfirată, această populație era condamnată să-și consacre cea mai mare parte a activității căratului: zile întregi de mers pentru a duce câteva kilograme de nuci sau sâmburi la postul de cumpărare. Organizarea generală a exploatării
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exemplu, lucrătorul adună câte un pic din toți copacii, și nu încearcă să strângă toate boabele dintr-un copac înainte de a trece la altul; el vrea să-și umple recipientul, și atât. Toate acestea se pot rezuma într-un cuvânt: risipă de forță și de produse. Nu vom insista asupra acestui lucru, deși afirmațiile noastre ar trebui să fie ceva mai temperate. Totuși, nici în organizarea lor oarecare, nici în derularea lor specifică, aceste activități agricole nu comportă vreo structură internă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de savanți, de reguli (deontologice), de "academii invizibile" (concept economic al anilor 1950), pe piețe totul are ca scop demultiplicarea bunurilor și reducerea incertitudinilor privitoare la valoarea lor. Mass-media joacă un rol-cheie, deoarece permit dezvoltarea unei adevărate ubicuități, cu mare risipă de afișe publicitare, anunțuri și emisiuni promoționale. Spațiul public a devenit, în mare parte, un spațiu comercial (Habermas, 1962). Actorii multiplică strategiile de ocupare a spațiilor și a timpului: ei produc evenimente simultane, false coincidențe, acționând împreună. Toate aceste strategii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
noi, ea a încercat să răzbune exact acele prejudecăți care sunt atât de atractive deoarece maximele care decurg din ele sunt atât de plăcute și de convenabile: să cheltuiască este un lucru bun și să economisească este un lucru rău; risipa este un beneficiu și economisirea dăunează masei oamenilor; banii vor face mai mult bine în mâinile guvernului decât în mâinile poporului; este datoria guvernului să supravegheze ca fiecare să primească ceea ce merită etc. Niciuna dintre aceste idei nu și-a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și pe cele pe care trebuie să le prevedem. Cât privește restul, la fel stau lucrurile în igienă, în morală. Adesea, cu cât primul fruct al unui obicei este mai dulce, cu atât celelalte sunt mai amare. Martori: dezmățul, lenea, risipa. Ca urmare, atunci când un om, lovit de efectul care se vede, nu a învățat să le discearnă pe cele care nu se văd, acesta se abandonează unor obiceiuri funeste, nu numai din înclinație, ci prin calcul. Acest lucru explică evoluția
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
această deviză: Ce se vede; pe cealaltă parte, un lucrător neocupat, cu această deviză: Ce nu se vede. Sofismul pe care îl combat în această scriere este cu atât mai periculos, aplicat lucrărilor publice, deoarece servește la justificarea întreprinderilor și risipelor cele mai nebunești. Când o cale ferată sau un pod au o utilitate reală, este suficient să se invoce această utilitate. Dar dacă nu se poate, ce se face? S-a recurs la această mistificare: "Trebuie să procurăm locuri de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pentru societate în general, ci mai profitabilă pentru lucrătorii actuali, pentru industria zilei. Pentru a dovedi acest lucru, este suficient să fie puse sub ochiul spiritului aceste consecințe ascunse ale acțiunilor umane pe care ochiul trupului nu le vede. Da, risipa lui Mondor are efecte vizibile în toate privințele: fiecare poate vedea berlinele, landourile, faetoanele sale, picturile ușor afectate de pe plafoane, covoarele bogate, lumina care țâșnește din locuința sa. Toată lumea știe că armăsarii săi pur-sânge aleargă pe turf. Dineurile de la locuința
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
actual de finanțe, datorii de aproape un milliard cu scadență imediată. De la această situație, deja atât de alarmantă, cheltuielile au crescut continuu, iar veniturile s-au diminuat fără încetare. Și asta nu este totul. S-au aruncat publicului, cu o risipă fără măsură, două feluri de promisiuni. După unele, îl vom pune în posesia unei mulțimi fără număr de instituții binefăcătoare, dar costisitoare. După altele, vom suprima toate impozitele. Astfel, pe de-o parte, se vor înmulți creșele, azilurile, școlile primare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în ea. Motorul, spune Heidegger, este expresia mecanică a eternei reîntoarceri la același. Mașina e incarnarea artificialului în artificial. - În orice caz, judecați prea aspru posibilul în care se complace logica de astăzi. În posibilul acela gol trebuie să vedem risipa care precede orice incarnare. Chimistul, pentru a face un produs reușit, nu "se joacă" încercînd sute de produse sintetice inutile? Formulele sânt ce-i drept, frumoasele fără corp, dar ele termină prin a prinde unul. Și numerele imaginare au fost
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
raportul dintre ce vrei să spui și felul în care ajungi să spui se formează de-a lungul anilor, trecând prin disonanțe, prețiozități juvenile, clișee, teribilisme de început. În disciplinele umaniste pericolul care pândește orice debut este ermetismul, vorbirea întortocheată, risipa de cunoștințe, citarea în exces, abuzul de termeni tehnici, pe scurt, toate strategiile imaginabile care, menite să scoată în evidență eul auctorial, nu fac decât să sperie, să plictisească și să îndepărteze publicul. Aproape orice debut seamănă cu o paradă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]