5,555 matches
-
se dezvoltă din nevoia de a menține relații de muncă eficiente între angajați. Cultură este transmisă prin procesele de comunicare de către: membri vechi ai organizației socializează noi angajați prin intermediul comunicării. Astfel se învață limbajul și comportamentul potrivit, poveștile și legendele, riturile și ritualurile. prin canale oficiale cum ar fi politici oficiale, prezentarea filosofiei instituției, orice mijloace de exprimare a valorilor. Al doilea canal este mai puțin eficient decât primul, grupul constituind o realitate socială mult mai apropiată unui angajat și prin
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
expresia reglementată și simțăminteleă și la credințele despre emoții (de exemplu, ideea că emoțiile ’reprimate’ produc dereglăriă” (Gordon, 1990, 146Ă. Steven L. Gordon conchide că structura socială, înțeleasă că patternul persistent al relațiilor sociale, și cultură emoțională, care include și riturile și arta, produc efecte emoționale independente, ipoteza susținută de datele cercetărilor care sugerează că reacțiile emoționale directe la relațiile și evenimentele sociale nu coincid cu prescripțiile culturale (vezi în acest sens cercetările lui Arlie Russell Hochschild, 1983Ă. Indivizii își însușesc
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
popular balcanic. Teme universale - moartea ca „trecere”, călătoria în „lumea de dincolo” - sunt preluate de omiliile la înmormântarea, învierea, înălțarea și coborârea lui Iisus în iad. Iadul personificat se tânguie într-un discurs ce cuprinde repetiții anaforice, proprii retoricii bizantine. Rituri funerare și elemente de bocet popular stau alături în „plânsul Maicii Domnului”; durerea Mariei capătă proporții cosmice și rezonanțe mioritice. Filoane populare conțin și predicile la Învierea lui Lazăr sau la Duminica Floriilor; motivul „amărâtă turturea” se întâlnește în cuvântarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
acestei lumi sunt ,,niveluri ale realității" în care personajul blecherian trăiește autentic, ghidat de propriile sale percepții. Într-un dialog interior ce, cred, nu se sfârșea niciodată, sfidam câteodată puterile malefice din jurul meu, după cum altădată le adulam josnic. Practicam unele rituri stranii, însă nu fără rost. Dacă, plecând de acasă și mergând pe drumuri diferite, reveneam întotdeauna pe urma pașilor mei, asta o făceam pentru ca să nu descriu cu mersul meu un cerc în care să rămâie închis case și copaci. În
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cert maladivul acaparează involuntar toate sentimentele personajului care nu poate gândi sau simți decât în limitele pe care i le permite boala: După-masă, la ora când știa că trebuie să vie Solange și că va fi nevoit să săvârșească zilnicele rituri de dragoste cu aceleași mângâieri și aceleași sărutări (pentru că dragostea lor, ca și amorul cel mai suav din lume, își crease obiceiurile lui stupide) îi venea să fugă, Solange să nu-l mai găsească... Chiar sentimentul imensei lui admirații pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
presupune reluarea la nesfârșit, până la crearea unor deprinderi automatizate, a unor gesturi care circumscriu experiențele trăite. Involuntar, repetițiile acestea trimit la ritualul din mistica erotică indiană maithuna. În India, observa Mircea Eliade în cartea sa, Arta de a muri, toate riturile erotice au un scop bine delimitat: "unirea sufletului cu sufletul universal"295. Astfel, la indieni, ritualul erotic este constituit din două părți: ,,etapa exercițiilor pregătitoare" și ,,ritualul propriu-zis". Referitor la prima etapă a ritului erotic, Eliade amintește în cartea citată
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
sa, Arta de a muri, toate riturile erotice au un scop bine delimitat: "unirea sufletului cu sufletul universal"295. Astfel, la indieni, ritualul erotic este constituit din două părți: ,,etapa exercițiilor pregătitoare" și ,,ritualul propriu-zis". Referitor la prima etapă a ritului erotic, Eliade amintește în cartea citată un manuscris al lui Bose care descrie practicile prin care ,,neofitul" poate ajunge ,,stăpânul simțurilor sale și poate exprima fără teamă jocul sexual". Conform textului lui Bose, în primele patru luni de zile, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
anihilarea cărnii", ci prin ,,transfigurarea și glorificarea" ei. Actul sexual, conform acestei practici, trebuie să aibă caracterul unui ceremonial. Mistica erotică indiană presupune eliberarea omului de propriile sale limite, transformând aceste bariere în mijloace ale ascensiunii, în vederea atingerii perfecțiunii. În ceea ce privește riturile maithunei, scopul lor este acela de a anticipa absolutul Nirvanei, ele reprezentând o prefigurare a libertății și a beatitudinii sufletului mântuit, mukkha. Actul sexual nu este un impediment, ci singura posibilitate prin care se poate ajunge la libertatea concretă. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mistice, după care ,,neofitul" deschide ochii și oferă alte flori. În această etapă a ritualului, femeia începe să se ,,transforme concret" în zeiță. Partea a patra manana, "a-și aminti frumusețea femeii când ea e absentă", presupune o interiorizare a ritului, deoarece deși se repetă de o sută trei ori o formulă foarte lungă, această formulă trebuie pronunțată mental, și o dată cu ea, imaginea femeii trebuie să-i rămână celui care practică ritualul, în minte. Partea a cincea, dhyana, "meditația mistică", presupune
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cel care se apleacă în fața femeii de nouăsprezece ori, oferindu-i alte ofrande. Femeia este așezată pe pat, bărbatul recitând încontinuu. După aceasta, femeia este iarăși așezată pe scaunul ei, unde a primit ofrandele, cu mâinile ridicate, apoi, după câteva rituri mistice, este din nou purtată pe brațe în pat, unde va începe "jocul sexual". Următoarea etapă, sahajiya, este etapa propriu-zisă a jocului. Japa, traductibilă prin sentimentul care există în momentul despărțirii în zori și aradhana care semnifică cult reprezintă ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lumii în care trăiește, aspirația sa este, în primul rând, de ,,a-și transgresa" propriul trup: Într-un dialog interior ce, cred, că nu se sfârșea niciodată, sfidam câtodată puterile malefice din jurul meu, după cum altădată le adulam josnic. Practicam unele rituri stranii, însă nu fără rost. Dacă, plecând de acasă și mergând pe drumuri diferite, reveneam întotdeauna pe urma pașilor mei, asta o făceam pentru ca să nu descriu cu mersul meu un cerc în care să rămâie închis case și copaci. În
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
id=”6”>Moldovan, 2004, p. 9.</ref>. Rușii lipoveni în Principatele Române în 1846 Despre rușii lipoveni din România s-a scris încă din secolul al XIX-lea. Pe teritoriul României, staroverii, cei de credință veche sau starobreadțî, cei de rit vechi, au fost atestați încă din anii 1724-1740. Primele așezări documentate sunt în Moldova, mai specific la Socolinți - Lipoveni, județul Suceava în anul 1724, Dumasca, jud. Vaslui, în 1730; în Manolea, Lespezi și Brătești, jud. Suceava, în anul 1740, dar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
îl prelucrau pentru diverse utilități, chiar și pentru icoane<ref id=”3”>Moldovan, 2004, p. 11.</ref>. Foarte aproape de această accepțiune este cea conform căreia numele de lipovean are o legătură directă cu toponimul Lipoveni - prima așezare a rușilor de rit vechi atestată pe teritoriul românesc, cu legătură directă cu pădurile de tei care s-ar fi aflat în zona respectivă<ref id=”4”>Feodor Chirilă, „Despre rușii lipoveni”, în Zorile, nr. 10/2001.</ref>. Cu toate acestea, nu trebuie să
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
2001.</ref>. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că termenul de lipovean este o denumire acceptată doar în rândul comunităților din România, care însă înainte de a-l prelua au folosit denumirea de staroverî - de credință veche sau starobreadțî - de rit vechi<ref id=”5”>Ipatiov, 2001, pp. 19-20.</ref>. O altă variantă este aceea conform căreia unul dintre liderii spirituali ai celor care fugeau din Rusia țaristă se numeau Filip, de unde a fost preluată și denumirea de filipoveni, care în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
momentul schismei. Analiza oricărui tip de comunitate prezent în spațiul românesc este foarte utilă pentru a înțelege fie și numai ceea ce lipsește atâtor aglomerări care nu cunosc spiritul comunitar. Având în vedere prigoana la care au fost supuși credincioșii de rit vechi și faptul că au fost forțați de contextul istoric să emigreze către alte spații, căutarea acestuia a căpătat și o conotație simbolică în insula imaginară, în ostrov. Identificat drept un simbol etnic în primul rând, reluăm ideea conform căreia
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
origine pentru a găsi un loc de muncă în alte zone, păstrarea limbii materne devenind dificilă, ca și prezervarea vechilor tradiții, din moment ce modernitatea secolului al XXI-lea pare anacronică în raport cu modelul religios și cultural pe care îl oferă Biserica de rit vechi din România. Din punctul de vedere al evoluției numerice a rușilor lipoveni, potrivit datelor statistice oferite de Departamentul pentru relații interetnice din cadrul Guvernului României, conform recensământului din 2002, pe întreg teritoriul țării există 35791 de etnici ruși lipoveni. Detaliat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Bălașul, Zamfirul, Berlantul”, trei lupi vizitatori, „Not, uriașul de-o palmă” ce „aduce pierzania”, „leoaica-ciocârlie” și, mai ales, mierla, interlocutor gracil, muză, dar și autor fictiv, pe seama căruia se pun multe „istorii”. Aceste făpturi par mai puțin participanți la un rit sacrificial, cât purtători ai unui mesaj oracular. Titlul ultimei cărți de versuri, Un dor fără sațiu, reluat de la poemul ce deschidea Pe-o gură de rai, ar putea sugera o revenire la gama trăirilor de acolo. În fapt, dominantă rămâne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
Mihălășeni, Bârlad-Valea Seacă, Gherăseni, Târgșor, Mogoșani, Independența, Sântana de Mureș, Alba Iulia sau Bratei. Biritualismul înregistrat în necropolele acestei vremi reflectă probabil profundele schimbări produse în mentalitatea religioasă a populației autohtone care, în procesul de romanizare, a renunțat treptat la ritul incinerației, specific geto-dacilor, acceptând pe cel a inhumației sub influența civilizației romane și desigur și ca urmare a răspândirii aici a creștinismului. În pofida faptului că religia creștină s-a răspândit constant, cuprinzând treptat toate comunitățile sătești autohtone de la nordul Dunării
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Platonești, Obârșia, Bratei, Alba Iulia, Gușterița, Blandiana sau Ocna Sibiului. O bună parte din aceste necropole sunt birituale ponderea mai mare având-o mormintele de inhumație. Numeroase morminte etalează trăsături creștine, dovadă că noua religie se impusese treptat și în ceea ce privește ritul de înmormântare. În aceste necropole se întâlnesc însă și complexe funerare cu elemente de ritual păgân, pe care unii specialiști le-au pus pe seama unor alogeni acceptați în comunitățile locale, dar nu este exclus ca ele să aparțină și unor
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
o gamă vastă și variată de elemente ale activității umane: tipul de așezare, de locuință, dispunerea și dinamica acestora, anexele gospodărești, ocupațiile preponderente, inventarul arheologic cu componente locale sau cu elemente ce ilustrează influențe externe, precum și aspecte de ordin spiritual (ritul și ritualul funerar). Pentru definirea acestor trăsături și în vederea integrării lor culturale și cronologice, s-a făcut raportarea la celelalte descoperiri din regiunile românești (Muntenia, Transilvania, Dobrogea), recurgându-se la comparații, cu scopul evidențierii asemănărilor și diferențelor dintre spațiile culturale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
efect al cauzei amintite, nu a reușit să compromită în totalitate creștinismul, însă, coabitarea dintre comunitățile băștinașe, creștinate, și cele alogene, păgâne, a permis și prezența unor obiceiuri diferite de la o comunitate la alta. Astfel poate fi explicată diversitatea de rituri și ritualuri pentru acest interval de timp (V-VII), dar îndeosebi pentru cel următor, din secolele VIII-XI. Desigur, pentru reconstituirea realităților vieții spirituale din secolele V/VI-VII, din arealul bazinului bârlădean, trebuie luate în calcul și descoperirile funerare. Analiza
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dar îndeosebi pentru cel următor, din secolele VIII-XI. Desigur, pentru reconstituirea realităților vieții spirituale din secolele V/VI-VII, din arealul bazinului bârlădean, trebuie luate în calcul și descoperirile funerare. Analiza lor ar trebui să ofere informații pertinente legate de ritul și ritualul funerar, dezvăluind aspecte ale religiei membrilor comunităților locale. Însă, dificultatea demersului de față este sporită și de faptul că numărul descoperirilor cu caracter funerar este extrem de redus (2), acest eșantion neputând fi considerat reprezentativ și definitoriu în actualul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
că numărul descoperirilor cu caracter funerar este extrem de redus (2), acest eșantion neputând fi considerat reprezentativ și definitoriu în actualul stadiu al cercetărilor, deci, informațiile respective vor avea mai mult un rol provizoriu, orientativ, general și nicidecum definitoriu. 2.1. Rituri și ritualuri funerare Comparativ cu etapa corespunzătoare culturii Sântana de Mureș, numărul așezărilor și al cimitirelor din perioada secolelor V/VI-VII este foarte mic. Surprinde disproporția dintre așezări (98) și morminte izolate/necropole (două), descoperite în Bazinul Bârladului (fig
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
-Lipovăț (punctul Vatra satului) și Dănești (punctul Zlătărești), ambele din județul Vaslui: Datele rezultate din analiza celor două morminte izolate (le luăm ca atare, deși cercetarea de teren nu s-a extins și în împrejurimi) oferă puține informații legate de ritul și ritualul funerar folosit de populația autohtonă la acea vreme. Prin corelarea acestor date cu altele, de aceeași factură, din Moldova, rezultă o imagine vagă asupra modului de înmormântarea al băștinașilor. Similar ceramicii, unde s-au distins două etape de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
etape de evoluție (secolele V-VI și VI-VII), cu elemente comune, dar și cu diferențe, de regulă pozitive, în cazul mormintelor s-au observat modificări, în planul practicilor funerare, de la o etapă la alta: a) În decursul secolului V, ritul de înmormântare dominant, nu doar în zona Bazinului Bârladului, ci pe întreg teritoriul Moldovei, este cel al înhumării, fapt argumentat de mormântul descoperit la Fundu Văii, de cele din tumulul funerar de la Valea Lupului, din necropola de la Botoșani - Dealul Cărămidăriei
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]