2,626 matches
-
îmbinând armonios atmosfera plină de gravitate cu erotismul glacial al acestora. O anumită nuanță de seninătate derivă din rezonanțele enigmatice ale acestei inspirații ce insuflă o nobilă resemnare. Acordurile masive cu dispunerea largă a sunetelor se înlănțuie într-o uniformitate ritmică ce sugerează, pe de-o parte, rigiditatea mișcărilor, iar pe de altă parte imprimă o puternică senzație de stabilitate. Astfel, se conturează o grandioasă redimensionare fizică și spirituală a templului antic, ca simbol al echilibrului și al perfecțiunii civilizației elene
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
compozitor ), se asociază celorlalte elemente constitutive ale discursului muzical, subordonându-se în mod imperativ concepției determinante și întregind imaginea de austeră solemnitate a tabloului supus imaginației. Cu referire la concretizarea indicației agogice notate în introducerea preludiului, Marguerite Long sublinia rigurozitatea ritmică, de o exactitate aproape metronomică ce o remarcase în mod excepțional în interpretarea lui Claude Debussy (prezentarea în primă audiție a acestui preludiu a avut loc la Societatea Națională, la 25 mai 1910). Renumita simetrie plastică a artei grecești o
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
celor două caiete de Preludii. La nivelul țesăturii de ansamblu distingem evoluția a trei planuri distincte, corespondente celor trei dansatoare proiectate de către viziunea conceptuală: melodia cromatică expresivă ce se impune progresiv în primplanul imaginii sonore prin aportul evident al factorului ritmic (utilizarea tot mai frecventă a formulei ritmice punctate devenind spre finalul afirmației introductive o prezență constantă), precum și datorită avansării liniei melodice spre registrul acut; acordurile detașate, servind ca suport structural liniei principale, ce măsoară parcă Timpul instalând atmosfera unei „înțelepte
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
țesăturii de ansamblu distingem evoluția a trei planuri distincte, corespondente celor trei dansatoare proiectate de către viziunea conceptuală: melodia cromatică expresivă ce se impune progresiv în primplanul imaginii sonore prin aportul evident al factorului ritmic (utilizarea tot mai frecventă a formulei ritmice punctate devenind spre finalul afirmației introductive o prezență constantă), precum și datorită avansării liniei melodice spre registrul acut; acordurile detașate, servind ca suport structural liniei principale, ce măsoară parcă Timpul instalând atmosfera unei „înțelepte” statornicii; traseul octavelor, a cărui plasare în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a ființelor pământene. Cea de-a doua ipostaziere a motivului cromatic conduce la accentuarea afirmației inițiale (expunerea în octave), manifestând o tendință evidentă de expansiune spre zone tot mai îndepărtate (ambitus extins - fa contraoctavă - sol3). În mod evident animată, configurația ritmică recurge la exprimarea contratimpată a acordurilor de 7 sunete, care acoperă spațiul de discurs prin marcările lor tonale. Secțiunea secundă va produce un efect de distilare sonoră, expunând o contra-melodie înrudită materialului tematic introductiv, ce gravitează cu prioritate spre rezonanțele
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu prioritate spre rezonanțele luminoase ale registrului acut. Explorarea aceluiași ritm punctat, preluat ca element distinctiv al afirmației tematice, apelează însă la o inversare a sensului de evoluție a traseului melodic. La nivel interpretativ, este esențial de remarcat deplasarea accentului ritmic de pe pe ritmului punctat, fapt determinat de prezența legato-ului de expresie. Pedala de rezonanță va marca inițial cu jumătate de efect fiecare timp al măsurii 11, pentru ca ulterior să însoțească fiecare acord (măsura 12), facilitând rezonarea frecventelor schimbări de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de gravitație a gamei hexatonale, în care absența semitonului și implicita egalitate a tonurilor creează o impresie fugitivă, aflată într-o comuniune directă cu ambiguitatea semnificației titlului ce succede aceste pagini. O accentuată nuanță improvizatorică derivă din suprapunerea diferitelor planuri ritmice ale țesăturii de discurs, a căror configurație imprevizibilă se asociază cu dimensiunea variabilă a ipostazelor aceleiași idei melodice. Cele două accepțiuni semantice ale traducerii cuvântului voiles - pânze și voaluri își află deopotrivă „mobilul” inspirației în mediul artistic frecventat de Debussy
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
extinse pentru limbajul debussyist. Acest fapt ar trebui să genereze la nivel interpretativ o atenție sporită în sensul menținerii continuității de discurs a articulației tematice, supusă riscului de a fi întreruptă de intervențiile „motivului decor”. În mod ostentativ, țesătura evoluției ritmice a celor trei planuri evită circumstanța unei suprapuneri complete a acestora (se apelează în general la două planuri active asociate pedalei statice sau chiar unei absențe momentane a acesteia), prevenind astfel aglomerarea improprie a viziunii sonore ce impune prin excelență
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de distincție a celor două planuri independent-evolutive determinată de suprapunerea seriei pentatonice hemitonice a motivului tematic principal (, cu centru „gravitațional”) peste rezonanța de dominantă a tonului de bază afirmată de ostinato-ul introductiv, precum și de aportul decisiv al diferitelor configurații ritmice expuse simultan. În acest sens, investirea liniei principale cu un ritm zvâcnit, puternic individualizat (ritmul dublu punctat), va genera un fenomen natural de profilare a acesteia în raport cu avansarea omogenă, prin excelență statică, a recurenței „motivuluidecor”. La nivel interpretativ, va trebui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În acest sens, investirea liniei principale cu un ritm zvâcnit, puternic individualizat (ritmul dublu punctat), va genera un fenomen natural de profilare a acesteia în raport cu avansarea omogenă, prin excelență statică, a recurenței „motivuluidecor”. La nivel interpretativ, va trebui urmărită precizia ritmică în redarea în scopul de a evita deformarea expresiei printr-o eventuală augmentare a valorii de durată a acestora. Inserția care succede prima afirmație tematică, desfășurând parafonii în acorduri de septimă mică, va fi investită cu o funcție tranzitorie spre
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
revenindu-i, în mod exclusiv, modalității de folosire a pedalei de rezonanță. Evitarea pauzei intermediare în tranziția spre următorul preludiu va face posibilă realizarea unui subtil transfer de centru tonal (), receptat ca o rezolvare firească, o detensionare oportună a tensiunii ritmice acumulate anterior. Aceeași idee a continuității înlănțuirii de imagini sonore își află un argument suplimentar în corespondența intimă ce se stabilește, astfel, între primii trei timpi ai măsurii introductive a Sunetelor și ecoul ritmic al trioletului din finalul acestor pagini
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
firească, o detensionare oportună a tensiunii ritmice acumulate anterior. Aceeași idee a continuității înlănțuirii de imagini sonore își află un argument suplimentar în corespondența intimă ce se stabilește, astfel, între primii trei timpi ai măsurii introductive a Sunetelor și ecoul ritmic al trioletului din finalul acestor pagini. III.4. Les sons et les parfums tournent dans l’air du soir (Sunetele și parfumurile plutesc în aerul serii) Parafrazând universul complex al liricii baudelairiene, Debussy propune aceeași explorare profundă a subteranelor existenței
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
structurile de 2/4 și 3/4 într-o măsură atipică de 5/4. Interesant de remarcat este diferențierea de plasare a momentelor de tensiune (cresc. și decresc.) la nivelul fiecărei măsuri, fapt ce creează acea neregularitate în procesul avansării ritmice. De asemenea, aceleași momente de climax ale liniei melodice principale vor fi subliniate de traseul fluxului armonic al acesteia. Astfel, se observă cum primele două măsuri evoluează spre acordul de treapta a II-a coborâtă () a tonalității de bază, amplificând
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
atrage atenția, în mod suplimentar, prin noutatea plasării scriiturii în tonuri. Episodul ulterior expune un caz semnificativ al preschimbării funcției inițial deținute de către anumite entități și survenite pe parcursul avansării sonore. În acest caz, se distinge modalitatea în care elemente melodico ritmice ale materialului secund sunt adoptate și asimilate de planul superior al evoluției următoare. Astfel, se observă transferul subtil de funcții operat la nivelul acestui element care își pierde rolul structural de început, „diluându-se” într-un plan inferior al ierarhiei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o imagine ce se dorește incisivă prin proiecția sa în dinamica de mf, se va opune stării de abandonare lipsită de energie ce pare să domine atmosfera generală a preludiului. Secțiunea finală coincide cu o desfășurare pentatonicanhemitonică, care în pofida diminuării ritmice ( ) la care recurge nu urmărește dinamizarea discursului, ci crearea acelei imagini de flou sonor, de curgere liberă și imponderabilă, atât de caracteristică muzicii debussyiste. Progresia cadențială a măsurii 50 (Plus retenu) solicită rezolvarea ascendentă a lui sol# la tonica preludiului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
discursului cu un efect de rezonanță impropriu caracterului de simplitate și naturalețe ce trebuie să domine tabloul unei asemenea atmosfere de sărbătoare populară. Astfel, punctarea în exclusivitate cu un efect scurt a sunetelor cu valoare mai lungă, din contextul configurației ritmice a discursului, va produce o amplificare acustică corespunzătoare viziunii conceptuale a acestei imagini. În același sens, Walter Gieseking îndemna la o interpretare liberă și clară a temei, argumentând cu spiritualitate faptul că peisajul din Anacapri nu ar cunoaște ceața. Noul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dorește un cântec sentimental fredonat cu discreție. Același motiv tematic își va afla ulterior ipostaza unei declarații spuse cu „voce tare” ( f - ff ) și cu o pasiune nestăpânită, receptată odată cu proiecția strategică a acestuia în prim-planul registrului acut. Diminuarea ritmică la care este supusă noua ipostază a motivului pentatonic introductiv (măsurile 42 - 43) transformă natura inițial decorativă a expresiei sale și deopotrivă purtătoare de semnificații decisive la nivelul viziunii conceptuale. Acesta își pierde astfel caracterul pregnant, dizolvându-se într-un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
primului sunet. La nivel semantic, pauzele melodiei dobândesc un remarcabil rol expresiv prin amplasarea lor pe timpul tare al măsurii. Această circumstanță produce un transfer implicit al momentului de climax pe timpul secund al spațiului metric, fapt ce va declanșa un conflict ritmic în raport cu formula motivului ostinato. Un alt aspect interesant îl constituie concepția de scriitură care recurge la o etajare a planurilor dinamice în raport cu cele trei linii evolutive, remarcându-se modalitatea extrem de meticuloasă de notare a acestor indicații (più pp - pedala sonoră
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
estompare a pregnanței tematice, de omogenizare a discursului. Acest aspect va genera la rândul său o structură formală liberă, ale cărei secțiuni (A1 - măsurile 1 - 18; A2 - măsurile 19 - 27; A3 măsurile 28 - 39) prezintă la nivel morfologic evidente afinități ritmico melodice. Tempo-ul Très calme et doucement expressif () - foarte calm și expresiv în mod blând asociat indicației sans rigueur (fără rigoare) necesită o ușoară flexibilitate în redarea interpretativă, alături de fluiditatea mișcării ce o presupune în mod implicit natura specifică a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
arhitecturale (mf) apare subliniat expresiv prin transferul inedit al accentului metric pe cea de-a patra a măsurii (măsurile 22 și 23). Parafonia acordurilor de cvinto-cvartă desfășoară o ipostază originală a afirmației pentatonice introductive, recurgând la transformarea semnificativă a configurației ritmice inițiale. Indicația Mouvt sans lourdeur (mișcare fără greutate) previne asupra unei eventuale tendințe de trenare a tempo-ului, fapt ce ar denatura imaginea sonoră concepută într-o atitudine interpretativă ce vizează menținerea nealterată a fluidității de discurs. Secțiunea finală a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acest fel, agitația, râsetele și aplauzele privitorilor la vederea clovnilor în fracuri albe, cu bufoneriile și jongleriile lor, devin parte integrantă din spectacolul-însuși, întreruperea definind specificul esențial al acestui tip de manifestare artistică. Minstrels surprinde cu fidelitate precizia și suplețea ritmică a pașilor de ragtime, dans originar al negrilor americani, care, în ultimele decenii ale sec. XIX, avea să se răspândească în vestul Europei, exercitând ulterior o influență decisivă în evoluția muzicii de jazz. Astfel, recunoaștem structura sa ritmică ce suprapune
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și suplețea ritmică a pașilor de ragtime, dans originar al negrilor americani, care, în ultimele decenii ale sec. XIX, avea să se răspândească în vestul Europei, exercitând ulterior o influență decisivă în evoluția muzicii de jazz. Astfel, recunoaștem structura sa ritmică ce suprapune sincoparea pregnantă a vocii superioare la ritmul de marș al planului secund, într-o configurație metrică specifică de 2/4. Aspectul improvizatoric al construcției de discurs derivă din modalitatea discontinuă în care apar asamblate variatele „numere” de spectacol
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
purtând sugestia pizzicato-ului de contrabas. Analizând versiunile interpretative ale Menestrelilor, Richard Langham Smith amintea despre o interpretare de referință a lui Poulenc, care executa acest preludiu într-un tempo moderat de cakewalk și cu respectarea foarte strictă a configurației sale ritmice. În același plan interpretativ, sunetele plasate în sopranul acordurilor necesită o subliniere pregnantă, în scopul de a contura cu distincție desenul cromatic descendent al liniei melodice. Dar, totul se dovedește a fi un adevărat „trick” (farsă) în stil american, prin
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
asociere cu expresia unei noi articulații tematice. Dispunând de o configurație predominant acordică, generată de înlănțuirea mixturală a acordurilor perfecte, aceasta din urmă conduce la o diversificare a atmosferei prin afirmarea unor spații armonice inedite și, respectiv, la major. Punctuația ritmică a unei imitații de tobă (quasi tambouro), expusă pe o pedală a dominantei de re, „anunță” numărul următor al spectacolului de circ, producând o nouă ruptură la nivelul discursului, prin modificări dinamice (ppp - f ), ritmice, precum și de registru. Fragmentul măsurilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și, respectiv, la major. Punctuația ritmică a unei imitații de tobă (quasi tambouro), expusă pe o pedală a dominantei de re, „anunță” numărul următor al spectacolului de circ, producând o nouă ruptură la nivelul discursului, prin modificări dinamice (ppp - f ), ritmice, precum și de registru. Fragmentul măsurilor 63 - 66 atrage atenția asupra unei modalități interesante de utilizare a elementului cromatic, investit cu o funcție pur-decorativă datorită non funcționalității ipostazei expuse, a privării acesteia de rezolvări armonice ulterioare. În același timp, asistăm la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]