1,892 matches
-
când încearcă să-l oprească pe Oedip să-și afle originile de la slujitorul care l-a salvat cândva, regina e acuzată că se teme că soțul ei s- ar trage din oameni umili (Dar în trufia ei, cum sunt/ Femeile, roșește poate de-al meu neam/ De jos - Oedip Rege ; Chiar de mă trag din neam de robi, tot vreau/ să știu al cui sunt ! Tu ești mândră/ de stirpea ta regească - Oedip, scena 9). Uneori, înrudirea pieselor nu este manifestă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
afli la libertul Secundus, de vânzare.” Marțial 611. „De-ți va cădea, o Cezar, această carte-n mână, Să-ți descrețească fruntea ce-i peste țări stăpână. Ușoară veselie triumful nu-ți jignește, Iar comandantul oastei de-o glumă nu roșește. Așa cum râzi când joacă Latinus sau Thymele, La fel citește, Cezar și versurile mele. Nici cenzorul prea aspru cu râsul nu se-arată; Nerușinat mi-e scrisul, dar viața mea-i curată.” Marțial 612. „Citind aceste versuri, găsi-vei printre
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
scara tristeții, căutând sprijin la stelele încă invizibile, și revenea pe pământ pentru desfătările dansului și iubirii. "Balada lui Ciprian", murmură locotenentul, cucerit sincer de interpretarea învățătorului, când a tăcut vioara. "Ești un artist, Nicolae, nu un simplu amator." Învățătorul roși de plăcere, dar își ascunse emoția culcându-și în cutie vioara. Simțind că locotenentul slăbise frâul, calul scoase un nechezat aproape ironic: n-ați vrea să mă duc și să vă las să faceți muzică liniștiți? Filip îi dădu două
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
dai seama, soția lui nu are o zi anume de primire, ea improvizează, amândoi improvizează cu simplitate și umor"). Locotenentul nu o uită, bineînțeles, pe fata care locuia la ei, pe masă și casă ("e o nemțoaică: ten limpede care roșește ușor, ochi albaștri și păr blond, subțire. Cam robustă. Înzestrată cu un bun simț solid care ar putea e intuiția mea s-o părăsească tocmai când ar avea mai multă nevoie de el..."). Și în sfârșit, mutrița lui Nel ieșea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Obișnuită ca, iarna, plimbarea bărbatului ei să se soldeze aproape în fiecare zi cu câteva tacâmuri în plus, soția șefului de gară a fost cu atât mai puțin surprinsă cu cât aproape se intrase în sărbători. Cât despre Lillișu, ea roși fără motiv, ceea ce nu scăpă nimănui. Locotenentul, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, se duse să admire pomul de Crăciun, pe care Nel îl termina de împodobit, în vreme ce vameșul se așeză puțin deoparte, privind cu un ochi sumbru societatea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se preface absorbit de ce-i povestește micuța!" "Îți lipsește o doagă, pe cuvântul meu. Vreau să zic două." "Doar nu sunt orb, s-a făcut roșie toată când a intrat el!" "N-am remarcat, minți învățătorul, dar ar fi putut roși la fel de bine din cauza ta. Sau a mea, de ce nu?" "De doi ani de când e aici, n-am văzut-o roșind din cauza mea sau a unui mare seducător ca tine. Pentru fantele ăsta și-a pierdut capul!" "Să admitem că ai
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sunt orb, s-a făcut roșie toată când a intrat el!" "N-am remarcat, minți învățătorul, dar ar fi putut roși la fel de bine din cauza ta. Sau a mea, de ce nu?" "De doi ani de când e aici, n-am văzut-o roșind din cauza mea sau a unui mare seducător ca tine. Pentru fantele ăsta și-a pierdut capul!" "Să admitem că ai dreptate, și atunci?" "Cum: și atunci?" Da: și atunci? Cu ce te deranjează asta, ai vreo intenție cu Lillișu?" "Câtuși
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și învățătorul, fuseseră prezenți comisarul, poștașul, preotul și căpitanul portului, toți cu nevestele și copiii. De asemenea vameșul, firește, care făcuse eforturi să-i fie pe plac lui Lillișu. "Să mai vedem!", susură Caterina. Tânăra fată izbucni în râs și roși foarte tare. Ceruse din pivnița tatălui ei vin cămășuit, altfel spus, un vin foarte vechi, care-i fusese rezervat lui Filip. A fost turnat imediat. "Mulțumesc, Lillișu, mi-ai făcut o mare plăcere, dar, à propos, ce-ar fi să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Filip ar putea s-o găsească, așa cum făcuse și învățătorul, citindu-i micile recenzii, pe care ajungea să le plaseze în ziar.... Toate erau îndrăgostite de Filip, continuă învățătorul, Nastia, Panaiota, Lillișu. Și tu, de altfel. Nu e nevoie să roșești așa, e normal, fetițele au și ele o inimă și exigențe sexuale. Nel roși și mai tare la gândul că învățătorul îi citise în cărți mult înaintea ei înseși. "Dar, în vreme ce tu îți sublimai dragostea în artă, ele nu se
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pe care ajungea să le plaseze în ziar.... Toate erau îndrăgostite de Filip, continuă învățătorul, Nastia, Panaiota, Lillișu. Și tu, de altfel. Nu e nevoie să roșești așa, e normal, fetițele au și ele o inimă și exigențe sexuale. Nel roși și mai tare la gândul că învățătorul îi citise în cărți mult înaintea ei înseși. "Dar, în vreme ce tu îți sublimai dragostea în artă, ele nu se gândeau decât la o partidă zdravănă de coțăială sau, ca amărâta aia de Lillișu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
burnițelor petersburgheze: "Dostoievski!" Ahile nu ignora ponderea Leningradului în problema care îl opunea acestui sumbru uriaș blond. Făcu haz de necaz: bineînțeles, ce ar fi omenirea fără otrava distilată de acest habotnic care îl frecventa asiduu pe dracul? Trebuia să roșească dintr-atât pentru propriul lui oraș natal? Nici gând! Aici, foarte aproape, se afla o anume grădină publică, care, înainte de a deveni locul favorit de plimbare cu Margareta, fusese celebrată de un mare maestru în veninuri bucureștene: "Matei Caragiale!" Numele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
generaliza Țări ca Germania, Suedia, Țările de Jos sau Regatul Unit au aplicat politici de amenajare urbană mai riguroase și mai coerente decît cele din Franța, în timp ce Italia a cunoscut timp de decenii practici politico-financiare execrabile (ex: filmul lui Francesco Roși, "Jos mîinile de pe oraș"). Cu toate acestea, ca preț al modernizării, există un fenomen general de degradare ai unor cartiere și a unor zone periferice locuite de categoriile cele mai defavorizate ale populației este vorba mai ales de imigranți care
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
parte a deceniului următor. Continuînd curentul neorealist, dar folosind adesea mijloace foarte diferite, realizatori ca Fellini ("La dolce vita", 1960, "Roma", 1972), Visconti ("Rocco și frații săi", 1960, "Ghepardul", 1963, Osîndiții", 1970), Michelangelo Antonioni ("Noaptea", 1962, "Blow up", 1967), Francesco Roși ("Jos mîinile de pe oraș", 1963, "Afacerea Mattei", 1971), Bernardo Bertolucci ("Înainte de Revoluția", 1964), Pier Paolo Pasolini ("Teorema", 1968), Marco Bellocchio, Ermanno Olmi, iar puțin mai tîrziu Luigi Comencini, Ettore Scola, frații Taviani etc., se consacră ilustrării globale a tuturor problemelor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
205 Respighi 186 Reynand 141, 226 Ribbentrop 137 Richier 177 Richter 417, 425 Riefenstahl 200 Rilke 181 Ritter 205 Rivette 432 Roechling 127 Roehm 95 Rolland 57, 187 "Rolling Stones" 429 Romains 188 Roman 385 Rommel 145 Roosevelt 156, 212 Roși 174, 405, 433 Rosselini 431 Rossi 162 Rotella 425 Rouault 180 Rougement 416 Roussel 186 Runciman 133 Rydz-Smigly 110 Sagan 420 Saint-Exupery 52, 176 Saint-Pierre 69 Salazar 109 Salomon 420 Sanjurjo 130 Santis 431 Sarraut 129 Sartre 416 Saupique 184
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de leșin în timpul unui atac de panică ori (2) evită să circule singur cu mijloacele de transport în comun și cu 1 a situațiilor cînd (3) se teme să stea de vorbă cu persoanele necunoscute, (4) se teme să nu roșească, să nu tremure sau să nu se simtă prost și (5) se teme să mănînce împreună cu alții. Pacienții care obțin un punctaj de 0 sau mai multe puncte sînt predispuși la tulburarea de panică și agorafobie, în timp ce pacienții ce obțin
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Acest fenomen este numit uneori atenție focalizată asupra sinelui sau adoptarea perspectivei observatorului. Persoana care suferă de fobie socială încearcă să-și imagineze imaginea pe care și-o fac ceilalți despre ea Par relaxat? Par anxios? O, nu, simt că roșesc! etc. Normal, această monitorizare permanentă îi distrage și mai mult atenția, iar mai devreme sau mai tîrziu persoana respectivă va pierde o parte a conversației și se va găsi probabil într-o adevărată încurcătură atunci cînd va trebui să dea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nici alta, a spus că e vorba de un deochi. S-a dus acasă, a adus un struț de busuioc, un castron cu agheasmă și stropindu-mă, a început a mă descânta: Fugi deochi, dintre ochi, Că te ajunge, te roșește Și amar te pedepsește Sabia de foc cerească, Pronia Dumnezeiască, Să te duci, să piei Cum pier negurile, Când bat vânturile, Cum piere roua de soare, Cum piere spuma de mare". Văzând că nu-mi revin, că sunt încă amețită
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
must de mere și la bărbați ceva tărie (țuică de prune sau rachiu de secară). Apoi începea veselia și munca sporea. Dezlegându-se limbile, bărbații începeau a spune glume, bancuri, snoave, povestiri, care mai de care mai deocheate. Noi, copiii, roșeam și pufneam pe sub nas. Mai mult ne făceam că n-am auzit bine sau n-am înțeles tâlcul lor. Timpul trecea, de muncit se muncea, dar și... somnul venea. Ne scărpinam la ochi și ne era rușine să ne retragem
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
tot. Acum ai să mă Întrebi de unde știu cine ești. Că ești femeie se vede, domniță. Orice om cu ochii În cap vede... Simeon se Înclină cu o curtenie stângace care-o făcu pe tânăra fată să zâmbească și să roșească până la rădăcina părului. — Dar Maica Domnului mi-e martoră că nu știu cine ești. Ceea ce știu este că ești de neam mare, domniță. Cine s-ar fi ostenit altfel să te ucidă Într-un fel atât de ocolit? Dacă erai o femeie
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
prezintă și fotografii, spre convingere. Nu mai puțin de 18 persoane dorm Într-o cameră mare. Pentru a nu plăti bir mare, care se plătea odinioară după coșurile de sobă (fumăritul), zadrugenii practicau colectivismul. Colegul meu Toteff, Înghite În sec, roșește, iar la ieșire Își exprimă profunda sa nemulțumire. Șeful departamentului de economie agrară e prof. G. F. Warren. Are 65 de ani. A Început activitatea cu doi asistenți, acum are un adevărat institut de economie agrară. Trece acum drept șeful
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
unii cu alții și cu năzuințele voastre, într-o adunare de scriitori știți voi că acum 60 de ani, nu mai mult, a fi fost scriitor de meserie era o rușine? În provinciile și satele voastre, tatăl era silit să roșească pînă în albul ochilor că fătul lui pribeag începea, la București, să scrie versuri, în loc să fie șef de cabinet, trimis cu buchete de trandafiri și bilete la ibovnicele profesionale ale domnului ministru. Statul socialist are grijă de voi, de văduvele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
naște nimic. Dar poate într-o zi vom putea călători până acolo și vom putea trimite o femeie frumoasă, o femeie cum numai în București găsești, să-i încălzească sufletul. Poate chiar pe dumneata, arată spre o domnișoară superbă, care roșește imediat. Ce gheață ar putea rezista zâmbetului dumneavoastră ? Și urma să cânte un tango despre „fetițele dulci“ ale orașului, care, amețite de șarmul său, cădeau în plasa și apoi în dormitorul lui, seară de seară. Căci iubea cu patimă femeia
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
îți place cum sună Zaraza asta. — Uite, mon cher, care-i treaba. Dacă tu ai cânta, în loc de Zaraza, Ana, să spunem... Maria, na ! Gicuța, Gigica, da ? Ar fi cât se poate de simplu. Și romantic, mai că-mi vine să roșesc. Încă o piesă cu numele duduiței cutare, asta n-am mai auzit-o ! Ce naiba, măi băieți ? Domnișorule Cristian și monsieur Ionel, noi aici suntem artiști sau trubaduri ieftini de serenade sub balcon ? Că de Cutărescu îi face o melodie Mioarei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
au spus chel- nerii că părul îi mirosea a crini abia îmbobociți“, alții. „Avea niște picioare atât de lungi și catifelate, ca mătasea.“ Numărul femeilor care treceau prin patul lui Cristian Vasile se înzecise. Toate se visau o zarază și roșeau de bucurie atunci când erau văzute cu el la braț, la masă sau dacă erau zărite ieșind dimineața din casa lui, de pe Cobălcescu. Doamna Apostolescu îl ajuta cu inventarul admiratoarelor, programându-i întâlnirile, scoțându-l basma curată dacă le încurca sau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și care marcase pentru Cristi începutul unei noi vieți, tangoul epocii, cum era numit mai în glumă, mai în serios, de succes s-a bucurat în același 1931 și melodia Sunt foarte pudic, madame : Sunt foarte pudic, madame, și adesea roșesc. Mă pierd și nu știu ce am, când în ochi îți privesc. Mă simt cuprins de fiori și nu pot rezista, C-ai trupul plin de comori și sâni de nea ! Tot în ’31 a înregistrat, la fel de repede devenită faimoasă, Minciuna sau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]