2,724 matches
-
urmă („Te tem d-orice umbră mică...”) este În spiritul unei galanterii obosite. Iancu Văcărescu este mai inspirat În cîteva imitații de cîntece bahice unde elogiază „marea sete” potolită cu „văduve, neveste, fete”, de-a valma, luate de peste tot: „Prinz românca d-orice loc”. Aici nesațiul Văcăreștilor găsește o ilustrare mai convingătoare și mai simpatic petrecăreață. În notele vesele ale canțonetei, Iancu rămîne, În fond, solidar cu proiectul lui liric bazat pe o imensă acumulare de lucruri, abstracțiuni, „Închipuințe” trecute, Întîi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În felul ei, „tip de rară frumusețe”, un arhetip. Reținem două dintre ele: „Greaca dulce, spirit fin Cu perfidă frumusețe, RÎde cu lacrimi pe fețe, Ploaia verii pe timp lin” și: „Dar n-atingeți nicidecum Pe frumoasa mea Ioană, Pe românca macedoană, Floare cu plăcut parfum, ......................................... Are-n meși piciorul ei, Nud, alb, mic ca o Diană Sub al piersicii tulei, Sub șalvarii de sultană!”... Aceste grațioase făpturi beau pînă la fund cupa desfătării, dar, Încă o dată, Bolintineanu evită să ne
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Bărbații sunt preocupați de indicatori ai stării de sănătate (greutate, înălțime) și ai atractivității fizice, în general. De asemenea, ei utilizează un număr mai mare de atribute fizice sau referitoare la calitățile emoționale atunci când se autodescriu. Conform predicțiilor lui Trivers, româncele caută cu preponderență parteneri mai în vârstă, pe când bărbații români caută partenere mai tinere. În urma calculării valorii de piață (raportul cerere/ofertă, deci câți indivizi de o anumită vârstă sunt ceruți, raportat la numărul de indivizi de aceeași vârstă din
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
fie mai degrabă de a fi un dublet artistic, executat în pripă, cu schimbarea liniamentelor individuale. Aducea mult cu portretul doamnei Gonse, din 1852, și fusese executat în 1853, la Paris, precum rezulta din scrisoarea ce însoțise trimiterea tabloului. O româncă locuind la Paris în acel an îl comandase, și pictorul, refăcând șabIonul (mîna proptită în obraz, ca la dagherotip, păr negru și împărțit pe creștet printr-o cărare, bonet de dantelă), introdusese figura unei femei mai în vârstă cu nas
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
au arătat mai Întâi încercările de a se introduce {EminescuOpIX 238} industria mătasei la noi. Pe la 1853 s-a înființat în București compania sericolă, care au organizat o fabrică, aducând vro 6 lucrătoare franceze și întrebuințînd și vreo 40 de românce. Fiind însă că se ivise o boală în sămânța gândacilor de mătasă în Franția și în Italia, apoi neguțitorii franceji și italieni veniră la noi în țară căutând sămânță. Această căutare a seminței făcu pe sericultorii noștri ca să se ocupe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de dame) răspunse astfel: Statul nostru (unguresc) e în relații amicale atât cu Turcia cât și cu România și, dacă nu este crimă în patria noastră a simpatiza cu turcii (precum o fac d-nii maghiari), nu poate fi crimă dacă româncele au compătimire și simpatie pentru sângele lor propriu. În fine principiul neutralității nu se atinge prin împrejurarea că cetățenii statului constituie comitete pentru ajutoriul răniților oricării părți, ci neutralitatea se violează tocmai oprind constituirea unor asemenea comitete. Îndealtfeli d-na
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
constatării slabei participări a femeilor la viața politică, dar și a subreprezentării acestora. De asemenea, poate să fie și o decizie pragmatică, al cărei scop este contracararea următoarei chestiuni teoretice: „Sistemul politic din România este reprezentativ (și democratic, implicit) pentru românce, dacă ele nu sunt considerate reprezentative pentru guvernare?” (Popescu, 2004, p. 310). Cu atât mai mult cu cât aceste constatări pot să afecteze interesele pe termen lung ale partidelor, interese, de ce nu, „europene”, cu un bine conturat „profil integrator”. În
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de femei în Parlament care creează, conform studiilor, premisele unei activități susținute de promovare a intereselor specifice de gen, pe când un număr redus determină axarea activității politicienelor asupra unor subiecte neafectate explicit de diferența de gen. Interesele de gen ale româncelor și ale românilor Înainte însă de a vorbi despre cum sunt reprezentate în politică interesele de gen, se impune identificarea acestora din urmă. Pentru a putea reprezenta ceva, trebuie să știi dinainte ce vrei să reprezinți. În România nu au
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de gen, se impune identificarea acestora din urmă. Pentru a putea reprezenta ceva, trebuie să știi dinainte ce vrei să reprezinți. În România nu au fost întreprinse până în prezent cercetări pe teren pentru a vedea care sunt interesele și nevoile româncelor și de aceea orice lucrare care tratează acest subiect trebuie să facă față acestui inconvenient. Soluția în cazul de față a fost definirea unor interese de gen la nivel teoretic în urma analizei unor lucrări relevante, fără a avea însă certitudinea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a alimentat la maximum campania de ură rasială față de un popor de "delincvenți naturali", de fiecare dată când au avut posibilitatea au ridicat tonul în sensul asocierii imaginii tinerilor veniți din Europa de Est cu "vocația" de a se prostitua a tinerelor românce care fac trotuarul. Să nu uităm că "recucerirea" primăriei din Roma de către centru-dreapta s-a datorat și "exploatării" eficiente a unui asemenea caz. Au semănat vânt, însă furtuna a fost direcționată asupra victimelor (toate ponoasele le-au tras imigranții români
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
spunea mereu să avem răbdare, că va rezolva toate problemele și că o să ne aducă la el. Și-a menținut promisiunea." Mirela este o fată deosebit de frumoasă și foarte timidă: "Am doar o singură prietenă italiană ne mărturisește celelate sunt românce. La școală sunt amică cu toate colegele, chiar și cu cele italiene. Dar apoi, în timpul liber, nu ne prea întâlnim". Se întristează un pic: "De ziua mea am invitat întreaga clasă, dar nu a venit nimeni. Nu i-au lăsat
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
cu toate colegele, chiar și cu cele italiene. Dar apoi, în timpul liber, nu ne prea întâlnim". Se întristează un pic: "De ziua mea am invitat întreaga clasă, dar nu a venit nimeni. Nu i-au lăsat părinții să vină. Sunt româncă iar acest lucru nu este pe placul acestor părinți. Doar Giorgia nu își face astfel de probleme. Tatăl său lucrează împreună cu tata. Cred că acesta este motivul". De puțin timp familia Mirelei a fost ținta unui atac rasist: " Ne-au
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
s-a demonstrat că ar fi avut loc niciun fel de violență cu caracter sexual, însă a fost o agresiune de o ferocitate rar întâlnită 38. După puține ore poliția, în urma unui denunț realizat de un martor ocular (o femeie, româncă, care trăia în zonă), îl aresta pe tânărul român Romulus Nicolae Mailat, un mic delincvent care cunoscuse viața de la casa de corecție în România la 14 ani, iar în 2006 fusese condamnat în România pentru furt. Ecoul acestui delict a
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
italieni, în propriile case, însă în opinia publică, ca urmare a campaniilor de presă și media, s-a creat imaginea că "violul" ar fi o specialitate românească. În acest sens avem episodul din august 2009 petrecut la Circeo, unde o româncă a fost violată de un grup de conaționali și ulterior părăsită aproape moartă. În media italiană, acest eveniment nefericit a fost relatat ca fiind "o petrecere în stil românesc"66. Dar închisorile italiene nu adăpostesc doar români violatori. Mulți dintre
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
crește cu 56 % (în condițiile în care creșterea pentru celelalte profesiuni va fi de 11 %). CARITAS prevede că în puțini ani vor activa în Italia mai mult de 2 000 000 de menajere. Multe dintre acestea sunt și vor fi românce. Nimeni în ultimii ani, precum doamnele românce și parțial ucrainiene, nu au știut să preia mai bine această această nevoie care există și va exista din ce în ce mai mult în societatea italiană care la începutul anilor 2000 se demonstrează a fi din ce în ce mai
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
situațiile cu care se confruntă zi cu zi, adeseori susținând prin solidaritatea sa familia adoptivă 84. La momentul la care scriem aceste rânduri (dar situația este într-o continuă evoluție) menajerele care vin din Ucraina sunt în procent de 21 %, româncele 16,4 %, filipinele 9,5 %, polonezele 7 %, ecuadorienele 6,4 %, marocanele 5,7 % iar peruvianele 5 %. Salariile oferite variază, așa cum variază și condițiile de viață, (care pot să încludă cazare, masă etc.). Oricum, în baza contractului I.N.P.S., cei care au
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
a lui Damocles fusese eliminată. Din păcate după aceea s-au întâmplat o serie de evenimente urâte. Doamna îmi repeta tot timpul că România mai devreme sau mai târziu va fi expulsă din Europa, pentru că noi suntem niște țigani, iar româncele niște stricate. La un moment dat i-am ripostat spunându-i "poate suntem niște stricate, dar cel puțin noi avem suflet". S-a enervat și mi-a replicat că o să mă concedieze. Sincer, ar fi fost mai bine. Nu mă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de bone și menajere care au ocupat primele pagini în presa italiană. Cu toate acestea, așa cum a subliniat și subsecretarul de stat Natalia Intontero de la Ministerul de externe român în timpul unei mese rotunde care a fost susținută la București 87, româncele lucrează în Italia și în industrie, în domeniul distribuției, al comerțului, și în general al serviciilor. Nadia este vânzătoare într-un mare magazin din Roma. Are 33 de ani, și este de opt ani în Italia. Trăiește împreună cu familia și
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de a se indigna pentru cauze juste. Înainte de a se licenția în drept, Germani a lucrat în sistemul penitenciar fiind gardian (ne arată cu mândrie, în biroul său, un steguleț al Asociației agenților din penitenciare). S-a căsătorit cu o româncă și au un copil. Petrece inexorabil vacanțele în România iar zilele de lucru apărând cetățeni români care au probleme cu legea. " Ideea apariției partidului ne spune Germani a apărut în vara anului 2006, ca urmare a iminentei intrări a României
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
acestei ruse. Indignarea este generală. Se folosește clișeul binecunoscut al femeii fatale care îi devorează pe bărbați. În studiou jurnalista Caterina Colombari in Collovati, de la Odeon TV, deschide imediat subiectul despre colaboratoarele familiale și despre menajerele străine, în particular cele românce. "Familiile italiene ne spune aceasta trebuie să se teamă de femeile de o anumită naționalitate, mai precis de românce. Sunt în totalitatea lor niște harpii, interesate doar de bunurile și patrimoniul celor pe care îi asistă". Și completează: "în timp ce o
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
jurnalista Caterina Colombari in Collovati, de la Odeon TV, deschide imediat subiectul despre colaboratoarele familiale și despre menajerele străine, în particular cele românce. "Familiile italiene ne spune aceasta trebuie să se teamă de femeile de o anumită naționalitate, mai precis de românce. Sunt în totalitatea lor niște harpii, interesate doar de bunurile și patrimoniul celor pe care îi asistă". Și completează: "în timp ce o italiancă, sau o doamnă de altă naționalitate va folosi cu siguranță pe parcursul serviciului său doar un comportament profesional și
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în totalitatea lor niște harpii, interesate doar de bunurile și patrimoniul celor pe care îi asistă". Și completează: "în timp ce o italiancă, sau o doamnă de altă naționalitate va folosi cu siguranță pe parcursul serviciului său doar un comportament profesional și corect, româncele sunt,din păcate, diferite deoarece vor încerca prin toate metodele să se căsătorească cu nefericitul autohton, cu scopul de a-l deposeda de orice bun". După cum se observă avem un discurs aberant, sunt aruncate infamii gratuite în timpul unei emisiuni în
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
-l deposeda de orice bun". După cum se observă avem un discurs aberant, sunt aruncate infamii gratuite în timpul unei emisiuni în direct fără ca să fie folosit creierul. Dar nimeni, nici măcar moderatoarele nu o întrerup. Nimeni nu îi contestă teorema demențială "menajeră româncă egal harpie". Păcat că această răsadniță de ură și de falsitate nu a luat în considerare un mic aspect: prezența în Italia a unei înferocite patrule de corespondenți români. În fiecare zi ochii și urechile profesioniste ale jurnaliștilor români înregistrează
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
conferi Premiul Baiocco. Scopul acestei inițiative este acela de a premia exponenți diferiți proveniți din spațiul societății civile rezidenți în acea circumscripție. În lista premiaților, prezentată în ziarul Libero, în mod ciudat nu apare numele sculptoriței Magda Nica care este româncă. În schimb, în același număr, apare pe prima pagină, un articol de două pagini, în care este prezentat cazul unei agresiuni a unui om al străzii de către doi români. Pe scurt, sunt români răi și români buni, dar în prima
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
violului de la Caffarella) se pierde în coloanele ziarelor locale. Un alt exemplu, mult mai grav, a fost denunțat de cotidianul român Monitorul, care în urma unei anchete ziaristice a descoperit un episod la Mozzecane, în apropierea orașului Verona. Aici o fată, româncă, de 23 de ani, angajată a unei pizzerii, pe numele său Andreea Sutic, a fost ucisă cu brutalitate prin împușcare, doar de la doi metri distanță sub ochii soțului și a copilului de patru ani. Asasinul nu este altcineva decât patronul
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]