2,161 matches
-
va fi asemenea tribunalu, la cancelaria tribunalului localu; prescurtare după acelu actu se va da căpitanului. Articolul 383 Capitanulu este datoru a avea în corabie: - diplomă de proprietatea corabiei, - actulu de clădirea ei, de se va fi clăditu în tera Romanesca, lista echipagiulu, - cărțuliile de încărcare, si contractului de inchiriarea corabiei, - actulu visitatiei, - cărțulia de plată vamei, ori înscrisu de chedasia ce se va fi datu că nu va vinde marfă în teri streine. Articolul 384 Capitanulu este datoru a se
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
persona loru, voru ținea în sema mărfurile vendute, după cursulu marfuriloru de aceeasi fire și felurime în loculu descarcarei corabiei, la vremea sosirei ei. Articolul 392 Capitanulu mai înainte de a pleca dintr'unu portu streinu ca să se intorca în tera Romanesca, va fi datoru a tramite la stapanii corabiei, sau la vechilii loru, o socotela iscălita de dinsulu, si coprindetore de starea poverei sale de pretiulu mărfurilor celoru încărcate în corabia să, de sumele ce va fi luatu imprumutu, de numele
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
predea, de nu va fi însă în contractu vre o tocmela împotriva. Articolul 496 Ori-ce lucru, alu căruia prețu s'a pusu în contractului de asigurare în monedă streina, să platesce după pretulu ce are acea moneda în România (tera Romanesca), după cursulu ei în vremea iscalirei contractului. Articolul 497 De nu s'a hotaratu prin contractu pretulu marfuriloru, atunci se poate dovedi prin facturi sau prin catastise. În lipsă acestora, prețuirea loru se face după pretulu curgatoru la vremea și
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Articolul UNIC Se aprobă Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 180 din 20 decembrie 2001 privind unele măsuri de redresare financiară la Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 27 decembrie 2001. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 26 februarie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE
LEGE nr. 222 din 23 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 180/2001 privind unele măsuri de redresare financiară la Societatea Naţionala "Tutunul Romanesc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141665_a_142994]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 180/2001 privind unele măsuri de redresare financiară la Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A. și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU -----------
DECRET nr. 329 din 19 aprilie 2002 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonan��ei de urgenta a Guvernului nr. 180/2001 privind unele măsuri de redresare financiară la Societatea Naţionala "Tutunul Romanesc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141666_a_142995]
-
DRĂGĂȘANI 135. SERE - S.A. RAMNICU VALCEA Anexa 4 SOCIETĂȚILE NAȚIONALE deținătoare de terenuri cu destinație agricolă, care funcționează sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. crt. Denumirea societății naționale ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. SOCIETATEA NAȚIONALA "ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE" - S.A. 2. SOCIETATEA NAȚIONALA "TUTUNUL ROMANESC" - S.A. 3. Abrogat. 4. SOCIETATEA NAȚIONALA "INSTITUTUL PASTEUR" - S.A. 5. SOCIETATEA NAȚIONALA A PRODUSELOR AGRICOLE - S.A. 6. SOCIETATEA COMERCIALĂ DE CERCETARE-DEZVOLTARE "CEDER" - S.A. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ------------ Nr. crt. 3 din anexa 4 a fost abrogat de litera a) a art. 15 din ORDONANȚA
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134887_a_136216]
-
Articolul UNIC Se acorda Societății Naționale "Tutunul Romanesc" - S.A. următoarele înlesniri la plata obligațiilor datorate și neachitate bugetului de stat: a) eșalonarea la plata pe 5 ani, cu 6 luni de grație, în rate lunare egale, a sumei totale de 1.527.958.489.849 lei reprezentând: T.V.
HOTĂRÂRE nr. 242 din 15 februarie 2001 privind unele măsuri de redresare financiară la Societatea Naţionala "Tutunul Romanesc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132849_a_134178]
-
Articolul UNIC Hotărârea Guvernului nr. 242/2001 privind unele măsuri de redresare financiară la Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 20 februarie 2001, se modifica după cum urmează: 1. Litera b) a alineatului 1 al articolului unic va avea următorul cuprins: "b) scutirea de plată a sumei totale de
HOTĂRÂRE nr. 743 din 26 iulie 2001 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 242/2001 privind unele măsuri de redresare financiară la Societatea Naţionala "Tutunul Romanesc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136103_a_137432]
-
20 iunie 2002 privind revenirea în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor a imobilului Corp A1-S - Pavilion administrativ, situat în municipiul Craiova, str. Mihai Viteazul nr. 4, județul Dolj, din patrimoniul Societății Comerciale "Editura Scrisul Romanesc" - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 26 iunie 2002. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 8 octombrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE
LEGE nr. 659 din 16 decembrie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 85/2002 privind revenirea în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor a imobilului Corp A1-S - Pavilion administrativ, situat în municipiul Craiova, str. Mihai Viteazul nr. 4, judeţul Dolj, din patrimoniul Societăţii Comerciale "Editura Scrisul Romanesc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146774_a_148103]
-
nr. 85/2002 privind revenirea în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor a imobilului Corp A1-S - Pavilion administrativ, situat în municipiul Craiova, str. Mihai Viteazul nr. 4, județul Dolj, din patrimoniul Societății Comerciale "Editura Scrisul Romanesc" - S.A. și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU București, 12 decembrie 2002. Nr. 1.030. --------------
DECRET nr. 1.030 din 12 decembrie 2002 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 85/2002 privind revenirea în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor a imobilului Corp A1-S - Pavilion administrativ, situat în municipiul Craiova, str. Mihai Viteazul nr. 4, judeţul Dolj, din patrimoniul Societăţii Comerciale "Editura Scrisul Romanesc" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146775_a_148104]
-
a Personalului din Mecanizarea Agriculturii Stefanesti 4. Centrul de Perfecționare a Personalului din Horticultura Uzunu -------------------------------------------------------------------------------- Anexa 3 UNITĂȚILE care funcționează sub autoritatea Ministerului Agriculturii și Alimentației -------------------------------------------------------------------------------- Nr. crt. Denumirea unității -------------------------------------------------------------------------------- 1. Regia Autonomă a Imbunatatirilor Funciare 2. Societatea Naționala "Tutunul Romanesc" - S.A. 3. Societatea Naționala "Cai de Rasa" - S.A. 4. Societatea Naționala "Institutul Pasteur" - S.A. 5. Societatea Naționala a Produselor Agricole - S.A. 6. Societatea Comercială de Cercetare-Dezvoltare Rurală "CEDER" - S.A. -------------------------------------------------------------------------------- Anexa 4 UNITĂȚILE care funcționează în coordonarea Ministerului Agriculturii și Alimentației
HOTĂRÂRE nr. 6 din 14 ianuarie 1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122792_a_124121]
-
care a fost câștigat de selecționata Regiunii Cluj 6-2 în finala împotriva selecționatei Regiunii Banat. Tot în acest an, Rapid București câștigă „Cupa Balcanică Intercluburi”. Putem afirma că perioada 1950-1964 a fost cea mai săracă în performanțe din istoria fotbalului romanesc. După cursul de perfecționare al antrenorilor desfășurat la București în anul 1965, curs la care a participat, ca invitat al F.R.F., cunoscutul antrenor vest-german Helmut Schon, F.R.F. comunică noul mod de alcătuire al clasamentelor. Principala prevedere nouă: se renunță la
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de alimentare centralizată cu apă potabilă; 16 % dintre locuințele rurale au instalații de alimentare cu apă; • canalizarea funcționează doar în sistem parțial în numai 12 % dintre sate, restul de 88 % nu dispun de un asemenea sistem; • 40 % din totalul satelor romanești (4.993) nu sunt racordate la rețelele telefonice; • starea drumurilor comunale este proastă, 56 % dintre drumuri sunt de pământ, 25 % pietruite și 21 % asfaltate; • în majoritatea satelor, a comunelor nu există platforme ecologice de colectare a gunoaielor menajere, de depunere
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
la sfârșitul secolului XVI, în stil baroc, fiind principalul lăcaș de cult din perioada colonizării spaniole; azi funcționează ca Muzeu al Artelor Religioase); Catedrala Nouă (construită la sfârșitul secolului XIX, combinând mai multe stiluri arhitecturale, cu o predominare a stilului romanesc); Parcul Abdon Calderon, situat între Catedrala Veche și Catedrala Nouă - un excelent loc de recreere; Parcul Națonal Cajas (situat la cca.30 km distanță de Cuenca, cu peisaje montane spectaculoase situate la altitudini ce variază între 3100 și 4450m, cu
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
cu numeroase festivaluri studențești și alte evenimente academice. Între elementele cu valoare arhitecturală deosebită se numără: Catedrala Veche (datează din secolul XII și este una din cele mai importante clădiri Daniela Larion - Centre și regiuni turistice 156 romano-catolice în stilul romanesc din Portugalia); Catedrala Nouă (construită în 1541); Mănăstirea Santa Cruz (unde sunt înmormântați primii doi regi ai Portugaliei), iar dintre vestigiile arheologice ale unor structuri din perioada romană (când orașul era cunoscut sub numele de Aeminium) cel mai bine păstrat
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Irina Iosub Adevăr și mistificare în proza lui Anton Holban Autenticitate și livresc. Delimitări teoretice 1. Descendența franceză Scrierile romanești ale lui Anton Holban sunt cercetate de majoritatea criticii prin integrarea în descendența franceză a „romanelor personale”. Într-o cronică publicată în „Excelsior”, Eugen Ionescu are o atitudine pozitivă, nespecifică pentru cel ce semnează volumul Nu, el devenind apologet al
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
drumul de la gară spre casa veche cu trăsura, trecând pe bulevardul provincial. Curtea boierească are argați și un păsăret gălăgios, iar la masă fiecare membru al familiei își are locul dinainte știut. 3. Noul roman Epocile literare influențează evoluția genului romanesc. În secolul al XIX-lea, realismul revoluționează fenomenul autenticității prin instalarea în real și prin explorarea adâncă a socialului, căci omul este produsul mediului în care trăiește. Coordonatele acestui curent sunt ancorarea în viața socială prin Balzac și necesitatea obiectivității
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
soi”) și a povestirii autobiografice („récit autobiografique”). Lejeune elaborează un tabel cu diferite combinări posibile de autobiografie, iar Serge Doubrovski, în romanul său Fils, reacționează la această tentativă de teoretizare. El admite totuși concordanța numelui autorului și a unui pact romanesc, concordanță la care Lejeune nu găsea în practică nici un exemplu. De aici se naște ideea de a conceptualiza o asemenea cercetare sub termenul de „autoficțiune”. S-a pus întrebarea dacă este necesar și chiar pertinent să se erijeze acest amestec
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
formală a identității autor-narator-personaj e atestată de nume sau de pseudonim și certifică prezența autobiografiei. Prin intervenția numelui propriu, autobiografia își afirmă natura în mod esențial referențială și va impune un mod de lectură distinct de cel impus de „pactul romanesc” sau „fantasmatic”. Noțiunea de adevăr, la fel ca cea de sinceritate, nu pot fi apreciate necondiționat în autobiografie pentru că autorul care face povestirea vieții sale pe care o cunoaște deja, o povestește de la un punct de plecare la care pare
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
către substanța experienței trăite. Colonna spune că proprietatea comună a ființelor fictive din autoficțiune este că înrolează autorul în lumea imaginară care le este proprie. Există o interdependență între jocul ficțiunii și cel al unui text referențial, pactul de lectură romanesc fiind adesea marcat prin indicația paratextuală de „roman”. Colonna face diferența între autobiografia romanescă și autoficțiune pentru că autobiografia are ca scop povestirea vieții autorului într-un mod semi-veridic sau semi-fictiv, iar autoficțiunea ar fi acțiunea unui scriitor de a se
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
este că înrolează autorul în lumea imaginară care le este proprie. Există o interdependență între jocul ficțiunii și cel al unui text referențial, pactul de lectură romanesc fiind adesea marcat prin indicația paratextuală de „roman”. Colonna face diferența între autobiografia romanescă și autoficțiune pentru că autobiografia are ca scop povestirea vieții autorului într-un mod semi-veridic sau semi-fictiv, iar autoficțiunea ar fi acțiunea unui scriitor de a se pune în scenă, de a reinventa un destin, dar fără finalitate strictă și prioritară
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
în măsura în care el răspunde unuia dintre acele procedee ale ficțiunii care constă în a preface intrarea autorului în ficțiune. Genette merge până la a ignora tehnica doubrovskiană în Fiction et Diction și pe Doubrovski însuși. La Holban confesiunea a îmbrăcat hainele ficțiunii romanești, autorul și-a creat un alter-ego viabil, un personaj. Alexandru Călinescu observă că „a căuta corespondențe reale ale situațiilor și personajelor lui Holban (așa cum s-a procedat în special în scrierile romanticilor) ar fi absurd și inutil: oricâte elemente autobiografice
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
și personajelor lui Holban (așa cum s-a procedat în special în scrierile romanticilor) ar fi absurd și inutil: oricâte elemente autobiografice ar exista în cărțile lui Holban, acestea sunt ficțiuni, sunt romane (sau <<fragmente>> ce stau și ele sub semnul romanescului) și nu jurnal intim sau memorialistică.”<footnote Alexandru Călinescu, Anton Holban. Complexul lucidității, Editura Albatros, București, 1972, p. 13 footnote> Datele experiențelor personale sunt folosite nu ca niște reproduceri mecanice, ci sunt ridicate la înălțimea ficțiunii prin cultul autenticității care
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
virtute, astfel producîndu-se convertirea la o sensibilitate adevărată, dezbărată de artificii."26 Romanul conține multe din temele predilecte ale autorului: natura ca refugiu, orașul ca mediu al pervertirii, visul fericirii și religia naturală, toate acestea tratate într-o mare intrigă romanescă, în mare măsură autobiografică. Saint-Preux și Julie retrăiesc, în imaginația lui Rousseau, ceea ce trăise el, la vîrsta de 40 de ani, în pasiunea sa pentru contesa Sophie d'Houdetot, cumnata doamnei d'Epinay. "Noua Héloïse s-a născut dintr-un
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cronologic pentru a da o mai mare înțelegere întregului nostru demers și reprezintă variante susținute în cadrul diferitelor comunicări prezentate de-a lungul anilor, dar și ale unor articole publicate în volume precum Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol, volumul Conservatorismul romanesc. Origini, direcții, perspective sau Partide politice și minorități politice etc. Unele dintre ele au cunoscut ulterior intervenții mai mari, altele mai mici și asta în funcție de cum am considerat că pot ajuta la economia lucrării în ansamblul ei. În final, vrem
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]