3,312 matches
-
lumea acelor ce duc Și griji și nevoi și rostul de țară. Fără patima lor, cei care conduc Ne-ar duce de râpă... și-am fi de ocară. M-am născut în lumea acelor ce știu Să-și facă o rugă la ceasul de seară. Astăzi la ceasul acela târziu Se stă în alcool, și-n drog... se omoară. M-am născut în lumea celor ce-adună Tăcerea și vorba la semn de respect. Astăzi se latră la stele și lună
SĂRACUL... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340621_a_341950]
-
său - element ființial necesar pentru aflarea rostuirii interioare și a echilibrului: „Revăd tabloul sacru al bunătății tale/ Cu drag, în poarta casei de sub munți/ Mă așteptai c-un zâmbet și-mi așterneai în cale/ Doar flori de bucurie și sfinte rugi, fierbinți.” (Tatălui meu). Mai mult, poeta nu-și poate percepe eul propriu și nici nu se poate raporta la eul colectiv, fără a trece - prin sufletul său tânjind spre împlinire - fierul înroșit în focul simțirii pentru satul străbun: „De câte ori revin
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
cheme numele Lui cel sfânt.”(Cuvânt despre Liniște..., op. cit., p.163) Vasile Țepordei (1908-2002), preot basarabean-publicist-deținut politic-mărturisitor-supraviețuitor al Siberiei de gheață. Părintele Vasile Țepordei supranumit de pr. Gheorghe Cunescu: steagul Basarabiei românești și-a dăltuit sufletul, inima, gândirea, curajul, credința, ruga, nădejdea, fapta, timpul, viața cu neprecupețirea dragostei de Dumnezeu și de Neam. „S-a învrednicit să fie inima, spune Mitropolitul Antonie Plămădeală, mintea și condeiul Moldovei românești de la hotarul de răsărit al Țării. Iar pentru generațiile următoare a fost exemplu
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
Ed. Lumină din Lumină, București-2000, p. 369) Vasile Tacu (1910-1991) s-a născut în comuna Smulți de Covurlui la 24 Iulie, într-o cucernică familie de buni gospodari și inimoși patrioți. De mic este înclinat spre meditație, spre liniște, spre rugă, spre cunoașterea caracteristică vârstei purității sale. Absolvă ca fruntaș Școala Normală din Bârlad, după care funcționează ca învățător, mai întâi în Basarabia, iar apoi în județul Prahova. Îmbină dăltuirea sufletelor angelice de copii cu serafica înobilare a versului. Ca mai
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
de aripi și unde sonore,/ lumânările noastre,/ unite-ntr-o singură lumină mare./ Învăluiți în propria lor lumină/ Îngerii sunt printre noi!/ Înconjurăm biserica împreună cu preoții,/ purtători ai sfântului Epitaf./ Ne oprim de patru ori/ și ne hrănim sufletele cu rugile lor./ Trecem pe sub Epitaf.../ Îngerii sunt cu noi!/ Biserica-i prea plină./ În jur roiesc enoriașii./ Vinerea Mare a Patimilor lui Hristos!/ Îngerii se află printre noi! De secole rememorăm tristețea acelor zile, acelui timp, Patimile lui Hristos, Cel venit să
TRISTETE SI SPERANTA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340669_a_341998]
-
ieșea la suprafață în cetatea Sarmizegetusei din Ardeal . Platoul cetății era apărat de un val de 8 m înălțime, protejat de șanțuri și ziduri de cărămidă. Tot acolo sus, s-au găsit urme ale caselor dacilor și un loc de rugă, în partea de nord, unde s-au descoperit și o placă de pământ ars cu un basorelief închipuind un cal și un călăreț. Pe câteva cărămizi s-au găsit inscripții necunoscute, din care s-a dedus că dacii aveau totuși
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
te-am răpus sedus, iubita mea sedusă... Cum nu te-aș vrea, iubito, într-o sferă De dezmierdări de-o noapte în plăcere Și strop cu strop, când trupul tău disperă, Să curg în tine tot, topindu-ne în sfere...? Rugă fără sfârșit - 6 Sunt, poate, doar un glas ce-și țipă Durerea neputinței când voi toți Nu vă treziți din somnul lung o clipă Să fiți din nou viteji și patrioți. Sunt cel ce încă speră că românii Se vor
GRUPAJE DIN VOLUMUL ”ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340694_a_342023]
-
ne-ai iubit! Ninge alb... Ninge alb...ninge cu stele Peste gândurile mele... Ninge liniște și dor Mă-nsenin și mă-nfior... Ninge lin cu amintiri Peste vechile iubiri... Fulgi de clipe...de mister Peste traiul efemer... Ninge alb...ninge cuminte Peste rugă și cuvinte... Flori de crin...frânturi de stele Mă cheamă în zbor cu ele... Sunt acum un fulg și eu Ce L-ai luat pe brațul Tău Și m-am transformat așa Într-o lacrimă de stea! Zi de zi
OMAGIU DIVIN 3 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341093_a_342422]
-
în stare să alerge. Nici nu știa încotro să alerge. Căzu în genunchi. Acum recunoscu că greșise. A fost prea lacom, n-a știut să se oprească la timp. Desigur, acum va pierde tot. Își împreună mâinile, implorând fierbinte, în rugă, ca Cel de Sus să-l ierte, să nu ia în seamă nesăbuința sa. Va ajunge în tabară când va putea, a doua zi, poate. Nu-i mai trebuia nimic. De l-ar ierta voievodul pentru lăcomia sa. După ce se
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
să fug din nou Dar nimic nu e în juru-mi, doar un cer fără culori Și tu într-un con de umbră, într-o clipă fără zori... Un minut se zbate-amarnic și cerșește nu știu cui Pauză de-o lumânare într-o rugă-a nimănui; Cine să-l asculte astăzi, când o fugă-i și în noi Și-alergăm pe lângă viață, vitregiți de-un zbor în doi? Universul se destramă, se golește de lumini, Timpul se oprește-n tine și nu poți să
ECLIPSĂ TOTALĂ DE TINE (SOŢULUI MEU) de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341134_a_342463]
-
mergând de la Cetatea Neamțului în sus pre Moldova, au mărsu pe la Voronet, unde traie un părinte sihastru, pre anume Daniil. Și bătând Stefan-vodă în ușa sihastrului, să-i descuie, au răspunsu sihastrul să aștepte Stefan-vodă afară, până și-a istovi ruga. Și după ce s-au istovit sihastrul ruga, l-au chemat în chilie pre Stefan-vodă. Și s-au spovedit Stefan-vodă la dânsul. Și au întrebat Stefan-vodă pre sihastru ce va mai face că nu poate să se mai bată cu turcii
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
e loc de-atâta gură-cască, Îți voi stropi mormântul viu cu vin, Dumnezeu din Cer să-l mântuiască... Acestui timp nu-i sunt stăpân, ci slugă Și tu i-ai fost, durerea să-ți ajungă! Genunchii mei sunt pregătiți de rugă Când or să bată clopotele-n dungă... Din an în an tu mori tot mai puțin În amintirea noastră vinovată, La înmormântarea ta nu pot să vin, Dar mi-e acolo Poezia toată! Atâta doar te rog, când o să-mi
NU POT SĂ VIN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341226_a_342555]
-
demult Eu, ce nu știam cum cântă muza; doar știam s-ascult. Și-ți adun din universuri flori de colț pe lună plină Eu, care călcam pe frunze și-aveam inima haină... Tu-mi aduci în noaptea nunții toana nesfârșitei rugi Să-ți mai dau răgaz o clipă, nu știu ce să mai îndrugi; Dar îți spun că, dintre stele ce-au adus mărturisiri Numai una dintre ele are-n colțuri trandafiri... Niciun spin ce-a stors din viață picătură de pelin Nu
LĂCRIMEAZĂ CINE RÂDE (PARADOXURI) de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341258_a_342587]
-
-mbărbătau în serile de mai Când număram trifoii...ce dulce amăgire. Revăd tabloul sacru al bunătății tale Cu drag, în poarta casei de sub munți Mă așteptai cu-n zâmbet și-mi așterneai în cale Doar flori de bucurie și sfinte rugi, fierbinți. Dar ai plecat devreme, de pe covor de nori Veghezi spre noi șoptind cu glasu-ți drag Aceleași vorbe calde...iar eu te văd în zori, Ca-n dimineți de basm - trecând al casei prag... GÂNDURI Rătăcesc printre gânduri ușor răvășită
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
nopții dăruire Din asfințit - la răsărit. O zi, e scurtă ca să dai: Dă-ți muza sufletului, Fă-ți timp mai mult Să fii iubit. Învață de la ploaie jocul, Cum stropii ei Te-au sărutat: Aprinde-i poeziei focul Poet de rugă mângâiat. Referință Bibliografică: Sunt lucruri de nelipsit ... / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1758, Anul V, 24 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constanța Abălașei Donosă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SUNT LUCRURI DE NELIPSIT ... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344404_a_345733]
-
atât de profunda și eleganta doamnă a cuvântului, Vavila Popovici: “El - umbra care-mi vorbește, / El - Îngerul trecând cu aripile-ntinse / peste cuvintele scrise, / peste viața cu întâmplări fericite-nefericite, / peste așteptările învățate, / peste visele irosite... / Doamne, lasă ușa deschisă Îngerului!”(Rugă pentru înger) Câte alte astfel de poeme nu se găsesc între minunatele “Scrisori de departe”, un volum care, pe măsură ce îl parcurgi te stârnește și nicidecum nu te poți desprinde de el! Eu îmi dădusem răgaz de câteva zile pentru a
VAVILA POPOVICI, “SCRISORI DE DEPARTE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343768_a_345097]
-
din Viena. La acestea s-au adaugă experiența de la catedră, altarul și amvonul sibian, lectura a mii și mii de pagini despre ceea ce a însemnat viața și lucrarea românească vieneză, comunicând cu trăitorii la Viena. Și totul sub triada: trudă, rugă, studiu. Distinsul dascăl sibian și membru al Academiei Române, Părintele Dr. Mircea Păcurariu, pe care l-a avut profesor, i-a sădit și i-a cultivat în suflet dragostea față de trecutul plin de jertfe și împliniri al Bisericii Ortodoxe Române și
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
buzelor sale senzuale. Ea schiță un gest de relaxare, de abandonare. Se desfăcu cu toată disponibilitatea pentru a-l primi pe acest bărbat în cea mai fierbinte și mai mistuitoare zonă a corpului său. Era ca o invitație, ca o rugă pe altarul iubirii. Aștepta cu nerăbdare întâlnirea cea mult visată cu acest bărbat. Pătrunderea în tainica sa intimitate, pentru a-i satisface nevoile de iubire, pentru a-i aduce calmul de care avea nevoie, pentru a-i izbăvi dorința de
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
copac desfrunzit de speranțe și de viață, cu buzele amorțite în implorare, cu ochii înnourați de ploaia de lacrimi, cu sufletul prins în furtuna de vise, epuizat de așteptare, fără speranțe, fără senin, fără încredere... Acum sunt doar dor. Și rugă. Și tăcere... Referință Bibliografică: ACUM... / Cora Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1733, Anul V, 29 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cora Dimitriu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ACUM... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343927_a_345256]
-
pe sine. Pe Sabina Măduța am întâlnit-o cu multă vreme în urmă, într-un București al deceniului opt din veacul trecut, pe atunci când Poezia avea valoare prin mesaj și profunzime, pe când poeții se adunau în cenacluri ca într-o rugă de biserică. Erau timpuri de restriște politică iar firimitura de Cuvinte bine așezate în vers ne făcea să ne simțim membri ai unei confreerii aproape secrete. Sabina Măduța scria sonete cizelate și frumos sunătoare ca niște clopoței de argint. Scria
SABINA MADUŢA ŞI „NICIODATĂ LIMAN” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344001_a_345330]
-
aveau ceva de spus. Vechea sa patimă literară, Vasile Voiculescu, a urmărit-o și în perioada aceea, și a publicat lucrări cu mare valoare literară. Ca poet, Sabina Măduța nu scrie cu penița pe hârtie, ea scrie ca într-o rugă. I-am citit cea mai recentă carte, Niciodată Liman. Nu mă așteptam să găsesc un discrus poetic mai altminteri decât eram atât de obișnuită cu scrierile sale anterioare, dar... brusc mi-am dat seama că Sabina s-a schimbat , s-
SABINA MADUŢA ŞI „NICIODATĂ LIMAN” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344001_a_345330]
-
natura. Iar cruce pe măsură ținea progenitura. Cu el pe brațe mergeam, s-aducă ploaia-l rugam. Fântâna înconjuram și în în ea îl aruncam. Ceremonial urmam, ca la înmormântare. Deasupra crucea-i puneam, și-a morții lumânare. Ritualul cuprindea rugă să schimbe soartă. Fiecare jeluia, ploaia din cer să cadă: "-Caloiane, Caloiane, să te duci la Dumnezeu! Seceta s-o iei cu tine, în al lumii păcat greu! Să îi ceri cheițele, să descui portițele, să cadă ploițele, umplând fântânițele
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
să se coacă poamele!" Simbolizând fiintă, din suflete de copii împrumuta credință și puteri de-a izbuti. Duhul său pornea din loc, străbătând văzduh pustiu. Tăia nori cu bici de foc, ploi să toarne-n lan de grâu. Că prin rugă străbătea pân' la nori, gândul curat, în curând se umezea de ploaie, pământ uscat. Noi, copiii, bucuroși primeam alune din sân, de la săteni credincioși. Că schimbam un trist destin. De-atunci nu pot să-mi explic mister ce se petrecea
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
la nori, gândul curat, în curând se umezea de ploaie, pământ uscat. Noi, copiii, bucuroși primeam alune din sân, de la săteni credincioși. Că schimbam un trist destin. De-atunci nu pot să-mi explic mister ce se petrecea! Că, la ruga ,,celui mic", ploaia îndată pornea. Iar pomi cu frunză rară și viță mlădioasă ne răsplăteau prin vară cu vin și poama deasă. Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor, Maria Filipoiu Ritual de paparude Când seceta pârjolește frunza
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
crească porumbu' mare cât pătulu! Dacă dă cu sapa, din cer cade apa, curgând cu găleata, să stingă seceta!” Gazda cu găleata plină, aleargă să le stropească. Iar o putere divină, ploaia din nori să stărnească. Incantații sacadate într-o rugă invocată, și tropăituri ritmate, fac ploaia din cer să cadă. Ploaia să se întețească, fetele întăresc jocul, cu o horă bătrânească. Dacă le-a adus norocul. “−Straiele de paparudă, soarele îmi veștejește. Dar, dacă ploaia le udă, natura se-nveselește
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]