1,873 matches
-
și o formă compusă a participiului, din participiul prezent al verbului auxiliar "avoir" „a avea” sau "être" „a fi”, si participiul trecut al verbului cu sens lexical deplin. Exprimă o acțiune anterioară față de cea a verbului regent: În gramaticile limbilor sârbă și croată sunt tratate formele de participiu activ și de participiu pasiv, definite că forme verbale nepersonale, ambele cu valoare temporală de trecut. Participiul activ se formează în mod regulat de la rădăcina infinitivului. De regulă, dacă acesta se termină în
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
aparte, eventual împreună cu modalizatorii, este tot atât de complexă ca și cea a delimitării lor, ceea ce se vede din propunerile diverse ale lingviștilor. În gramatici ale limbii germane se găsesc ca subclase: În gramatici ale limbilor standard din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată, muntenegreană), unele categorii de particule sunt luate în seamă de mai mulți autorii, dar sunt și categorii considerate numai de unul sau altul din ei. Categorii de particule: Barić 1997 și Klajn 2005 includ printre particule și așa-numitele
Particulă (gramatică) () [Corola-website/Science/316341_a_317670]
-
profund de către lingviști ruși și germani, în urma unei orientări tot mai pragmatice în lingvistică. Particula în general este tratată ca o parte de vorbire aparte în gramatici ale unor limbi ca germana, maghiara sau cele din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată etc.), iar particula modală este prezentă ca o subclasă a particulei în unele gramatici. În gramatici uzuale ale limbii franceze sau ale limbii române nu se operează cu această noțiune. Totuși, unii lingviști francezi se ocupă în oarecare măsură
Particulă modală () [Corola-website/Science/316360_a_317689]
-
pe scena sa formații de teatru, de muzică ușoară, de muzică folclorică, teatru de păpuși, diferite cercuri (literar, artă plastică, filatelic, de învățare a unor instrumente, de dansuri). Printre formațiile care au activat aici amintim renumita formație de dansuri populare “Sârba cu năframă”, constituită sub îndrumarea fostului șef al Casei de Cultură, Paul Iancu, cu sprijinul prof. Viorel Vatamaniuc care s-a ocupat de partea coregrafică. De asemenea, aici a funcționat și cinematograful orașului. După Revoluția din decembrie 1989, o parte
Casa de cultură din Hârlău () [Corola-website/Science/316357_a_317686]
-
cercul interior” este un modalizator, cuvânt fără funcție sintactică în propoziție, însă cu funcție modală, aceea de a exprima certitudinea vorbitorului despre ceea ce afirmă. În unele gramatici ale altor limbi, de exemplu ale limbilor standard din diasistemul slav de centru-sud (sârbă, croată, muntenegreană), se consideră parte de vorbire aparte particula, în care este inclus într-un fel sau altul și modalizatorul. Uneori apare ca o subclasă a particulelor, de exemplu la Čirgić 2010, cu denumirea de particulă modală sau de "modifikator
Modalizator () [Corola-website/Science/316380_a_317709]
-
conform căreia semnul lingvistic este în general arbitrar, adică nu există legătură între forma sonoră și ceea ce redă. În gramaticile limbii române onomatopeele sunt considerate o grupă distinctă în cadrul interjecțiilor. La fel și în gramatici ale limbii franceze, ale limbii sârbe, ale limbii croate. În gramatici ale limbii maghiare se observă o ezitare în această privință. De exemplu Gerstner 2006 tratează într-un subcapitol interjecția, în care nu amintește de onomatopee, și în alt subcapitol cuvintele (verbe, substantive) onomatopeice, în care
Onomatopee () [Corola-website/Science/316388_a_317717]
-
pronume reflexiv fără funcție sintactică. Exemple: "s’absenter" „a absenta”, "s’écrier" „a striga”. Cealaltă cuprinde verbe numite în mod ocazional reflexive sau pronominale, care pot avea mai multe sensuri (valori). Cele principale sunt: Alte sensuri: În gramatici ale limbilor sârbă și croată se iau în seamă diatezele activă și pasivă, cele cu pronume reflexiv fiind considerate o categorie aparte, fără a constitui o diateză. Printre acestea se disting: În lucrările mai vechi privitoare la limba maghiară sunt luate în seamă
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
Declarația de independență a Republicii Kosovo față Șerbia a fost adoptată duminică, 17 februarie 2008 de către Adunarea din Kosovo cu un cvorum unanim. Toți cei 11 reprezentanți ai minorității sârbe au boicotat această acțiune. Reacția internațională a fost divizată între statele care au recunoscut independența Kosovo și statele care nu au recunoscut acest fapt. Până pe 4 februarie 2011, Republica Kosovo a obținut 98 de recunoașteri diplomatice oficiale ca stat independent
Recunoașterea independenței Republicii Kosovo la nivel internațional () [Corola-website/Science/316454_a_317783]
-
Sârbii albi () reprezintă numele proto-sârbilor. Potrivit unei serii de lucrări sârbe și grecești, aceștia erau un trib slavic polabian și trăiau în Șerbia Albă, teritoriu situat în jurul Munților Luzațieni (Sudeți), la est de Răul Elba (astăzi granița de sud-est a Germaniei, sud-vestul Poloniei și nordul Republicii Cehe) în Evul Mediu timpuriu
Sârbi albi () [Corola-website/Science/316500_a_317829]
-
Mrkšić et al. (IT-95-13/1) „Vukovar Hospital”" - Accesat la data de 17 martie 2011</ref> Actul de acuzare îl învinuia de „responsibilitate pentru asasinatele în masă de la Ovčara, lângă Vukovar, a aproximativ 260 de prizonieri de altă origine decât cea sârbă”, pe următoarele motive: Šljivančanin a fost arestat la Belgrad de autoritățile sârbe pe 13 iunie 2003, ca parte a unei noi politici a Serbiei și Muntenegrului de a se conforma hotărârilor ONU și TPI. Înainte ca legile privind crimele de
Veselin Šljivančanin () [Corola-website/Science/322359_a_323688]
-
martie 2011</ref> Actul de acuzare îl învinuia de „responsibilitate pentru asasinatele în masă de la Ovčara, lângă Vukovar, a aproximativ 260 de prizonieri de altă origine decât cea sârbă”, pe următoarele motive: Šljivančanin a fost arestat la Belgrad de autoritățile sârbe pe 13 iunie 2003, ca parte a unei noi politici a Serbiei și Muntenegrului de a se conforma hotărârilor ONU și TPI. Înainte ca legile privind crimele de război să fie adoptate, presa iugoslavă relata că purta întotdeauna o grenadă
Veselin Šljivančanin () [Corola-website/Science/322359_a_323688]
-
a fost achitat pentru acuzația de crime împotriva umanității, deoarece Curtea a considerat că Forțele de Apărare a Teritoriului și paramilitarii sârbi locali au comis asasinatele. Cu toate acestea, Šljivančanin, ca ofițer JNA, nu a împiedicat molestarea prizonierilor de către forțele sârbe locale. Sentința a stârnit revolta publicului și presei din Croația, liderii politici croați protestând cu vehemență împotriva verdictului. BBC World Service a intervievat unul din administratorii spitalului din Vukovar, care a comparat procesul de la Haga cu unul ținut într-o
Veselin Šljivančanin () [Corola-website/Science/322359_a_323688]
-
al căror nume sunt cunoscute. Tradiția spune că Ljubica a fost însărcinată de 17 ori, unii dintre copii murind la scurtă vreme după naștere, iar, în câteva cazuri, a pierdut sarcina. Miloš a luat parte activ la luptele Primei Revolte Sârbe. La revoltă a luat parte și fratele său Milan. Acesta din urmă a ajuns la rangul de voievod al districtului Rudnik. După înfrângerea rebeliunii, Miloš s-a numărat printre puținii lideri care au rămas în Șerbia, să facă față reîntoarcerii
Miloš Obrenović, Prinț al Serbiei () [Corola-website/Science/322413_a_323742]
-
lui Milos. O astfel de rebeliune l-a silit să accepte adoptarea unei constituții în 1835. Modernizarea Șerbiei nu a fost bine primită de Imperiul Austriac, de otomani și ruși. Se pare că cele trei imperii vedeau în adoptarea constituției sârbe un pericol pentru propriile sisteme autoritare de guvernare. Ministrul de externe austriac Metternich a ridiculizat Șerbia, noul său steag și pe ministrul ei de externe. Ca urmare a presiuiunilor rușilor și otomanilor, Miloš a abolit constituția. Miloš a abdicat în
Miloš Obrenović, Prinț al Serbiei () [Corola-website/Science/322413_a_323742]
-
secolului al XX-lea în România, urmând studii la Facultatea de Drept din București și Paris. A obținut în anul 1924 titlul de doctor în drept al Universității din Iași. Era poliglot și vorbea șase limbi străine (franceza, germana, italiana, sârba, greaca și bulgara). Din acest motiv, a fost înrolat în perioada Primului Război Mondial ca translator în Armata Franceză. După ce războiul a luat sfârșit, a revenit în România și a fost angajat în anul 1919 ca funcționar la Siguranța Statului, fiind mutat
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
de Ciprian Porumbescu etc. Dar și repertoriul popular era prezent în toate transmisiile sale radiofonice. Programele se încheiau totdeauna cu "Romanțe și arii naționale" sau "Jocuri din toate ținuturile României Mari". Repertoriul său nu a cunoscut granițe între horele și sârbele din Oltenia și Muntenia, între învârtitele din Ardeal și jocurile cu strigături din Banat: "Tărășelul", "Ca la Breaza" și "Doina de la Sibiu", "De doi ca-n Banat", "Învărtita din Făgăraș", "Țarina ca la Abrud", "Sârba din Moldova", "Hora boierească", "Horă
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
cunoscut granițe între horele și sârbele din Oltenia și Muntenia, între învârtitele din Ardeal și jocurile cu strigături din Banat: "Tărășelul", "Ca la Breaza" și "Doina de la Sibiu", "De doi ca-n Banat", "Învărtita din Făgăraș", "Țarina ca la Abrud", "Sârba din Moldova", "Hora boierească", "Horă și sârbă muntenească" etc. Nu au lipsit nici creațiile celorlalți lăutari, precum "Sârba lui Pompieru" (Costică Pompieru), "Sârba lui Bârlan" (Ion D. Bârlan), "Hora lui Dobrică" (Ioan Constantin Dobrică) sau "Țiganul" de Stelian Mâță s.a.
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
Oltenia și Muntenia, între învârtitele din Ardeal și jocurile cu strigături din Banat: "Tărășelul", "Ca la Breaza" și "Doina de la Sibiu", "De doi ca-n Banat", "Învărtita din Făgăraș", "Țarina ca la Abrud", "Sârba din Moldova", "Hora boierească", "Horă și sârbă muntenească" etc. Nu au lipsit nici creațiile celorlalți lăutari, precum "Sârba lui Pompieru" (Costică Pompieru), "Sârba lui Bârlan" (Ion D. Bârlan), "Hora lui Dobrică" (Ioan Constantin Dobrică) sau "Țiganul" de Stelian Mâță s.a., precum și propriile lucrări în stil țărănesc "Hora
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
din Banat: "Tărășelul", "Ca la Breaza" și "Doina de la Sibiu", "De doi ca-n Banat", "Învărtita din Făgăraș", "Țarina ca la Abrud", "Sârba din Moldova", "Hora boierească", "Horă și sârbă muntenească" etc. Nu au lipsit nici creațiile celorlalți lăutari, precum "Sârba lui Pompieru" (Costică Pompieru), "Sârba lui Bârlan" (Ion D. Bârlan), "Hora lui Dobrică" (Ioan Constantin Dobrică) sau "Țiganul" de Stelian Mâță s.a., precum și propriile lucrări în stil țărănesc "Hora lui Moțoi", "Sârba lui Moțoi", "De la Brașov la Sibiu" - potpuriu ardelenesc
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
Breaza" și "Doina de la Sibiu", "De doi ca-n Banat", "Învărtita din Făgăraș", "Țarina ca la Abrud", "Sârba din Moldova", "Hora boierească", "Horă și sârbă muntenească" etc. Nu au lipsit nici creațiile celorlalți lăutari, precum "Sârba lui Pompieru" (Costică Pompieru), "Sârba lui Bârlan" (Ion D. Bârlan), "Hora lui Dobrică" (Ioan Constantin Dobrică) sau "Țiganul" de Stelian Mâță s.a., precum și propriile lucrări în stil țărănesc "Hora lui Moțoi", "Sârba lui Moțoi", "De la Brașov la Sibiu" - potpuriu ardelenesc, "Doine și jocuri din Ardeal
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
Nu au lipsit nici creațiile celorlalți lăutari, precum "Sârba lui Pompieru" (Costică Pompieru), "Sârba lui Bârlan" (Ion D. Bârlan), "Hora lui Dobrică" (Ioan Constantin Dobrică) sau "Țiganul" de Stelian Mâță s.a., precum și propriile lucrări în stil țărănesc "Hora lui Moțoi", "Sârba lui Moțoi", "De la Brașov la Sibiu" - potpuriu ardelenesc, "Doine și jocuri din Ardeal" - potpuriu etc. Moare în ziua de 8 octombrie 1946, internat în Sanatoriul "Filaret", bolnav de TBC. Pe ultimul drum l-a condus propria orchestră, devenită „Barbu Lăutaru
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
ul (turcă: "simit", greacă: "koulouri", sârbă: "đevrek", macedoneană: "gjevrek", bulgară: "gevrek" — ultimele trei provenind din turcescul "gevrek", însemnând „crocant”, ceea ce în unele părți ale Turciei este colocvial similar cu „simit”) este un produs de panificație de formă circulară presărat cu semințe, în general de susan sau
Covrig () [Corola-website/Science/324950_a_326279]
-
de câteva apariții publice ca pianist (încă din 1877), din 1880 începe să studieze vioara, în particular, cu profesorul Iulius Wiest de la Conservatorul din București. În 1885, la vârsta de 15 ani, revista muzicală „Doina” îi tipărește prima sa compoziție, sârba „Ochi negri” la editura Constantin Gebauer. În 1894 are un concert ca pianist la Giurgiu unde acompaniază pe C.M. Corodeanu, Mihail Tănăsescu, Hariton Ștefănescu și Ion Nicolescu, primind o recenzie pozitivă din partea revistei „România Muzicală”. În 1895 primește ocazia să
George Ochialbi () [Corola-website/Science/324427_a_325756]
-
1904 - 1914 are alte câteva compoziții notabile („Un sărut românesc”, „Un tur de vals”, „Irena”, „Valsul ursului”, „Noapte misterioasă”, „Fluturi de noapte”, „Visul unei baiadere” etc.). Totuși, nu se oprește sa scrie lucrări clasice în spiritul folclorului, precum „Margareta”, „Voivodul”, „Sârba țărănească” etc. Unele din aceste lucrări au devenit izvor „popular” de inspirație pentru compozitorii de mai târziu (vezi Mircea Basarab „Rapsodia româna”). Alături de aceste piese scurte, Ochialbi scrie și câteva lucrări de proporții, clădite pe melodii populare: „Suite la Românescu
George Ochialbi () [Corola-website/Science/324427_a_325756]
-
partidul, concentrându-se mai mult spre aspecte economice și sociale, cum ar fi sărăcia și șomajul, decât pe naționalismul militant. În 2008, el a candidat din nou pentru președinție în alegerile din 2008. Sloganul sau a fost: "Cu toată inima" (sârbă: Свим срцем, SVIM srcem). La 20 ianuarie 2008, Nikolic a câștigat din nou primul tur, cu 39.99% din voturi. Nikolic a pierdut din nou în fața lui Tadic, care a acumulat 35.39% din voturi. Nikolić a demisionat de la conducerea
Tomislav Nikolić () [Corola-website/Science/326456_a_327785]