1,975 matches
-
colecta deșeuri și le vor recicla; Vor apăra copacii de cei ce le rup crengile sau le crestează cu cuțitul trunchiurile; *Vor apăra florile de cei ce vor să le rupă sau să le strivească; Vor păstra puritatea apelor; Vor sădi pomi și flori ca lumea să fie o grădină înmiresmată; Vor proteja viețuitoarele de cei ce vor să le facă rău; Vor ocroti plantele rare, bijuteriile Pământului nostru drag,etc. Bătrânul Pământ le mulțumește pentru intențiile lor nobile și le
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
Adaos feciorelnic Două beri, un pahar de vin și o țigară, Atât a mai rămas de-aseară. Poate izul de iubire întins pe-o nară Sădește-n noi amintiri de-odinioară. Nu vreau să las în urma acesta frumusețe rară Ce-mi spunea adeseori să ies afară, Să stau lângă inima-i amară, Asemănată-n mintea ei c-o pară. Pătrunderea ochilor tăi liniară, Văzută de toți
A doua oară unu by Silviu Gherman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92942]
-
cultivator", după cum ne precizează Biblia, a fost primul om care a plantat viță de vie.6 Apoi viticultorul originar a gustat din producția sa de vin (Geneza, 9: 20): Atunci a început Noe să fie lucrător de pământ și a sădit vie. A băut vin și, îmbătându-se, s-a dezvelit în cortul său. Iar Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său și, ieșind afară, a spus celor doi frați ai săi. Dar Sem și Iafet au luat o
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pe care le-a cunoscut decât doar de revoluția bolșevică cu aproape 150 de ani mai târziu. În totală necunoaștere a naturii umane J.J. Rousseau pleacă, în dezvoltarea utopiilor sale, de la niște enormități care contrazic în totalitate ceea ce natura a sădit în fiecare ființă viețuitoare. Iată câteva mostre care demonstrează cu prisosință acest lucru. Omul ar fi singura ființă care nu posedă instincte, ci trăind la început printre animale observă și imită instinctele acestora, sfârșind prin a și le apropia pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sufletului omului și nu întâmplător se consideră că Iisus Hristos a produs cea mai mare și importantă reformă socială din istoria omenirii. Aceste convingeri izvorâte din cunoaștere și experiment, în baza unei analize riguroase a ceea ce natura și creația a sădit în om, Paulescu le integrează într-un sistem propriu de gândire, în încercarea de a așeza viața în firescul ei. Mai mult ca atât, prezintă de o manieră convingătoare nu numai cauzele și efectele a ceea ce este anormal în comportamentul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cele mai terifiante. Nu-mi amintesc să fi beneficiat de o singură susținere în presă sau în lumea politică. Nu era vorba despre o prognoză cu pretenții științifice, ci mai curând despre o estimare a profunzimii tarelor și habitudinilor sociale sădite în oameni de jumătate de secol de dictatură, a tăriei prejudecăților și mentalității, formate de o prelucrare ideologică pe cât de sistematică, pe atât de ingenioasă. Știam că toate acestea au o reziliență tenace, ceea ce mă făcea să cred că numai
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
limba lor, terenul pierdut poate fi recuperat. Cum știe el să pună pariu pe-o vacă, că la anul vom chiui. Cale de întors nu este. Ne-am făcut iluzii, în noiembrie 2004, că regimul pesedist, cu tot ce a sădit el adânc, rău și ticăloșit, va fi înlăturat dintr-o lovitură. Nu-i nimic, va cădea din două. CORBII Din jale s-a reîntrupat PSD-ul, din jale și mâl. Așa cum există victime ale inundațiilor, așa există și profitori. Blestemul
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
ale unui trecut plin de nesiguranță și durere. Pe când munca intelectuală, dorința și trebuința de a învăța și de a-și ascuți mintea s-au deșteptat și au luat o dezvoltare însemnată cu viața politică, poezia era de veacuri adânc sădită în inima românului [...]. Mândru poate fi dar poporul român de geniul său poetic pe aripile căruia s-a ridicat..." Aceste legende care au planat peste generații nenumărate exprimă sufletul poetic al unui popor, cu puerilitățile lui minunate, cu arta lui
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de aici, al durerii paterne la moartea fiului. Nu văd decât Heautontimorumenos de Terențiu, la care ne duce cu gândul. Tatăl roman își elibera sclavii și refuza luxul casei, pentru că nu-l putea împărți cu fiul. Tatăl român taie via sădită de fiu. Răspunsul dat d el călărețului pe care nu-l recunoscuse are o frumusețe veritabilă: "D-alei, taică, voinicel, Voinic tânăr, subțirel. Io din dalbe tinerețe Pân' la albe bătrânețe, Copilaș nu mi-am avut, Fecioraș nu mi-am
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vorbit și eu am auzit", din cauza identității subiectului primelor două verbe, forma verbală mediala gu-ndo nu se schimbă în funcție de persoana; formă te-siri variază după persoană și număr, deoarece verbul următor are alt subiect. Topica: subiect-obiect-verb, de ex. "omul a sădit copacul în mijlocul grădinii" are în kawai 299 formă dubu ota pari ipiwa gagati, lit. "om copac grădină - mijloc el - a sădit", în kâte300 ηitsi ya yufu dzadzaηiηko sară - ve?, lit. "om-agent copac grădină mijloc-în a sădi-pers. 3 singular trecut îndepărtat
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
te-siri variază după persoană și număr, deoarece verbul următor are alt subiect. Topica: subiect-obiect-verb, de ex. "omul a sădit copacul în mijlocul grădinii" are în kawai 299 formă dubu ota pari ipiwa gagati, lit. "om copac grădină - mijloc el - a sădit", în kâte300 ηitsi ya yufu dzadzaηiηko sară - ve?, lit. "om-agent copac grădină mijloc-în a sădi-pers. 3 singular trecut îndepărtat". Numele posesorului preceda de obicei pe cel al obiectului posedat (fac excepție limbile din familia Reef-Santa Cruz)."301 Mai trebuie remarcate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sale. El prezintă mireasa ca pe o floare pe care ar vrea s-o ducă în casa mirelui: Că noi iată, am venit, Cu trei târnăcoape de argint Să scoatem floarea din pământ, S-o scoatem cu rădăcină, S-o sădim la mire-n grădină. Floarea ca să înflorească Și să nu se vestejească... După ce dă sfaturi mirilor și-i laudă pentru a fi buni gospodari, oratorul se adresează și socrilor Socrii mari, ascultați, Și-n urechi bine băgați: Când o da
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
putea face prea multe lucruri. Un mare om al școlii românești, Spiru Haret spunea așa: „cultivarea sentimentului național și religios trebuie să fie preocuparea de căpetenie a învățătorilor și preoților care să lucreze uniți pentru realizarea acestui măreț ideal național, sădind în inima săteanului iubirea de Dumnezeu, iubirea de neam, de moșie și solidaritatea morală între individ și națiunea din care face parte”...învățătorul și preotul trebuie să fie icoana vie a dragostei de țară, de muncă și a datoriei față de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de fost "profesor" (așa i se adresa cu respect frizerul la care se tundea lunar să aibă un aspect îngrijit, cuvenit rangului social). Domnul A cultiva flori și cu predilecție nativă trandafiri galbeni. Ar fi vrut nespus de mult să sădească și alte plante utile omului, dar n-avea consimțământul soției, încât privea cu jind la vecinul de peste gardul de nuiele, ce delimita parcelele de pământ bine măsurate, cum după-amiază, echipat în pijamaua de lucru, întindea cu grijă aproape maternă rețeaua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Bătrâna privea abătută pe fereastră și neavând ce să facă se gândea la el. I se făcea milă de măr ca de un copil neajutorat și atunci și-l imagina cum arăta în urmă cu patruzeci de ani când fusese sădit. Era ca un lujer de crin, plăpând și ușor, înălțându-și tulpina zveltă spre lumină și căldură. Femeia simți un fior în tot corpul și se îndepărtă de fereastră. Trebăluia prin casă gândindu-se la anii ce au trecut când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
câteva sute de kilometri, în alte părți ale Europei războiul face ravagii, ei vor deveni treptat conștienți asupra dezastrului ce îi pândește și care va avea ecouri pe măsură în familia lui Moromete. Este semnificativă neliniștea crescândă pe care o sădește în Achim Moromete, concentrat pe post de controlor, numărul tot mai mare de trenuri militare, care îi vor revela un adevăr istoric: Adevărul istoric, față de care prozatorul se simte dator, deoarece Moromeții face un salt în timp între primul volum
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
altă nenorocire venită cu seceta din 1946, eu am fost sprijnul de bază al mamei, să o ajut în toate problemele, care nu au fost nici puține și nici ușoare pentru noi. Am iubit istoria din clasele primare, istoria care sădește în conștiința omului simplu sentimentul național. Dar pentru mine nu au fost numai manualele de istorie, ci și povestirile părinților, bătrânilor și-n special ale bunicului care avea un dar de a povesti lucruri care nu se găseau nici prin
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de către unii indivizi care în vremurile mai vechi, s-au ocupat cu penitenciarele,cu bișnița,cu furturile și altele. Iar mijloacelor noastre de informare parcă le face o plăcere deosebită să difuzeze tot felul de intrigi, crime,minciuni, pentru a sădi în conștiința românului nostru numai ură și dispreț. Noroc de cele două posturi Tv.care transmit în majoritatea timpului de emisie muzică populară, cu artiști de profesie, care mai îndulcesc viața și spiritul omului de rând, ca de altfel majoritatea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
În mod firesc, orice moment aniversar îndeamnă la reflecție și retrospectivă, după 40 de ani de existență. Timpul a trecut cu bucurii și nostalgii. Amintiri, gânduri încărcate de emoție regăsesc la ceas aniversar profesori și elevi. Nenumărați dascăli au sădit în sufletele elevilor lumină, căldură, bunătate. Au dăruit mângâiere și semnele de întrebare asupra vieții au găsit deseori răspunsuri. Educația este calea zidirii, actul de șlefuire a tot ceea ce înseamnă zestre nativă, ceea ce se realizează, în mare parte, în școală
La ceas aniversar. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Viorica Dobre () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1829]
-
stratagemele preferate ale lui Brownjohn. E un poet retractil, nu vrea cu niciun chip să fie cel care dă cu piatra ori face legea. Cititorul singur trebuie să decidă. Poetul nu poate dicta înțelesul, deși el e cel care îl sădește. Între sensul poemului și al lecturii plutește un nor de incertitudine. Ezitant și precaut, Alan Brownjohn are totuși ceva important de spus. Limpezimea lui ascunde un labirint de idei. Lectorul le descoperă tocmai când crede că s-a pierdut în
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de tot mai numeroase frământări sociale, psihologia a fost ascunsă multă vreme în cabinetele de lucru ale filosofilor, aflându-se departe de problemele omului concret. Ca domeniu de aplicație implicit, sufletul s-a aflat în centrul atenției teologilor, cei care sădeau și cultivau credința creștină în conștiințele oamenilor. În aceeași perioadă, printre reprezentanții științelor naturii se răspândise o reținere față de termenul de psihologie, ca fiind unul spiritualist, neavând ce căuta pe masa de lucru a naturaliștilor. Un interes crescând pentru psihologie
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
problema sacrificiilor care au fost necesare pentru atingerea unor forme superioare, civilizate de comportament. Diferențierea față de omul primitiv este tranșabilă pe tărâmul breslei psihologilor, înrudită cu cea a șamanilor, dar nereductibilă la aceasta, și asemănătoare cu cea a preoților care sădesc credința religioasă în conștiințele oamenilor, însă diferită și de a lor prin efectele informative și formative aparte asupra conștiinței oamenilor. Aceștia știu cel mai bine că psihologia însăși, pentru a se naște și dezvolta, a avut nevoie de binecuvântarea zeilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asista neputincios la radicalizarea diviziunii sociale, la apariția de noi conflicte sociale capabile să degenereze în conflagrații mondiale, ale unor puteri sau alianțe de state împotriva altora, probleme în fața cărora apunea întregul pozitivism rațional pe care a putut să-l sădească filosofia lui Kant sau a lui Hegel. Vechiul spirit renascentist, retrezit în fața unor amenințări de acest fel, a degenerat foarte repede într-o megalomanie naționalistă fără seamăn, întreaga putere a divinității cultivată de creștinism a fost abuziv însușită de dictatorii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
generalului Berthelot - scoasă în perioada stalinistă, apoi repusă pe piedestalul ei, după cotitura naționalistă -, apoi în timpul vizitei la mausoleul eroilor, ridicat în fostul Parc Carol I - devenit Parcul Libertății - și până la cocktailul oferit în saloanele Ambasadei Franței. Trandafiri de București, sădiți de mâinile arse de soare ale țărăncilor pe care le vedeam și le auzeam în zori, în fața ferestrei mele, trăncănind între ele, nepăsătoare în fața evenimentelor și marilor personaje ce clădeau Istoria lumii. Pe o vreme asemănătoare acesteia, în căldura începutului
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
La lucru, frați români! Să ne suim cu mintea mai presus de sfera cea strâmtă a patimilor individuale și, ridicând în inima noastră un templu patriei și libertății, să pășim cu toți înainte, siguri fiind că ceea ce vom avea bine sădit în minte și în inimă mai curând sau mai târziu va intra negreșit și în legiuirile noastre"229. Specificul limbajului politic din presa românească a secolului al XIX-lea este dat, pe de o parte, de caracterul cultural al limbii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]