1,994 matches
-
întotdeauna dându-ți cu dragoste cireșele mele care-ți plăceau și din care ai dat vecinilor și, mai ales, copiilor. - Așa voi face, dragule și ca semn al recunoștinței mele, în locul tău, cel mai târziu la 4 aprilie viitor, voi sădi un tânăr nepot sau strănepot al tău pe care îl voi îngriji cu aceeași dragoste, atât timp cât voi exista, pentru că și la mine capătul drumului din viață e aproape de sfârșit... Am făcut totul după sfatul goldanului meu aflat în comă și
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
pe care îl voi îngriji cu aceeași dragoste, atât timp cât voi exista, pentru că și la mine capătul drumului din viață e aproape de sfârșit... Am făcut totul după sfatul goldanului meu aflat în comă și cu o săptămână înaintea termenului fixat am sădit un nou cireș care va continua să-și amintească de înaintașul său vrednic și să fie, la fel de harnic ca acela. Cam tristă povestea goldanului meu, dar așa se întâmplă în viață cu tot ceea ce este viu: o generație pleacă și
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
belșugului, și Contesa cu buze roșii îi făcu observație, scăpând-o din ochi pe cea cuminte, care se repezi imediat la un măr, mușcă cu poftă, dar mărul îi rămase în gât și atunci Popa îi săpă o groapă mare, sădi flori udate cu lacrimile lui, scrijeli cu unghiile un ultim haiku pe piatra ei de mormânt și se dedă la o necrofilie cum nu s-a mai văzut. Și dedându-se el la o necrofilie cum nu s-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
școlii. Din el coboară noul revizor școlar Cezar Stratula însoțit de preșe dintele comitetului școlar județean Mirgovodoni. S-a oprit în fața gardului prețăluindu-l de parcă voia să-l cumpere, a trecut în revistă trotuarul și florile din dreptul școlii, florile multicolore sădite și îngrijite de Steluța și fetele din școală. Pavilionul străjeresc era sus la catarg. Ia-o prin curte, prin livadă unde, printre rândurile frumos prășite se ițea fasolea grasă, frumoasă, gata de recoltat. Lângă fântână straturi de zarzavaturi și legume
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
dat: "A fost maistrul, omul care m-a format, de la care am învățat esențialul. Ceilalți profesori de matematice, inclusiv cei de la Universitate, nu m-au învățat, m-au informat. Banciu însă mi-a trecut simțul lui de rigoare, mi-a sădit afectul matematic, emoția în fața frumuseții unei teoreme și patima cercetării, fără de care nu poți fi matematician." 1912 Reușește primul pe țară ca participant la un concurs al "Gazetei matematice". La Giurgiu, în vacanța de vară, cunoaște pe Tudor Vianu, cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Pe acest lemn ce-aș vrea să curăț, nu e Unghi ocolit de praf, icoană veche! Văd praful - rouă, rănile - tămîie? - Sfânt alterat, neutru, nepereche. LEGENDĂ Străluminați ca niște unghii, Sub scuturi, îngeri au lăsat Cherubul văii să-l înjunghii, - Sădiți în aer ridicat. Și limfa pajiștelor pale Se pleacă soarelui ferit Al certei sere animale: Îngână sângelui ivit. Scris, râul trece-n mai albastru Și varurile zilei scad, E rana Taurului astru. Vădita țară, Galaad. AURA Mire, văzut ca femeea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
înnoadă prelung, ca un fuior. Am azvârlit cununa, am desfăcut herminii Bogatele-i podoabe de fir. Drept sfânt odor: O lance, iar în dreapta un gladiu lucitor... Aici, în glia greacă ce-și poartă dârz măslinii. Soldat al Demeterei mă voi sădi adânc, Ca, mâine, când iscoade plecate pe oblânc Vor ispiti desișul de sulițe și flamuri, Să scapete persanii, pierind sub orizon! Vor fi zărit, hieratic, cu fulgere drept ramuri: Un trunchi bătrân de dafin înfipt la Maraton. CERCELUL LUI MISS
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
voi. A fost maistrul, omul care m-a format, de la care am învățat esențialul. Ceilalți profesori de matematici, inclusiv cei de la Universitate, nu m-au învățat, m-au informat. Banciu însă mi-a trecut simțul lui de rigoare, mi-a sădit afectul matematic, emoția în fața frumuseții unei teoreme și patima cercetării, fără de care nu poți fi matematician. Dar Banciu a putut fi încă și mai mult pentru mine. În plină criză a pubertății, când eram la doi pași de a mă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
una activă. Mai toți pensionarii sunt voluntari în programe publice, dedicate celor aflați în dificultate. Și asta nu o fac pentru a se fuduli, ci pur și simplu dintr-o pornire interioară. A ajuta un om în nevoie și a sădi un copac li se par australienilor lucruri cu sens, firești, ceva ce ține de respirație. Există desigur o luptă cumplită pentru bani, putere și prestigiu, dar în această competiție rezistă doar cei merituoși. Cei care nu fac față acestei curse
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
oameni, și mai voia să demonstreze că nu ei sunt singurii de vină pentru viața de câine la care cei mai mulți erau condamnați. Aici trebuia pusă problema păcatului, a jertfei și a ispășirii. Dar nu în manuale și biblioteci, ea trebuia sădită în carnea și răsuflarea fiecărui om. Trebuiau reconstruite conceptele. Cum poate fi liber un om care crapă de foame, care degeră de frig? Ce fel de morală îi putem cere? Ce fel de morală are cel care are putere, bani
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
fund, o să-mi crească aripi bunico! Din pulbere de stea cresc aripi, așa mi-ai spus săptămâna trecută, când un copac plin de stele s-a scuturat în izvor. O să-ți crească, puiul bunicii, și vei urca deasupra norilor, vei sădi livadă în cer, vei culege stele date în pârg și le vei pune în fereastră ca pe gutui, vei săpa fântână în grădina lui Dumnezeu. Fotografia era lipită pe fața neluminată a oglinzii; pentru a trece dincolo, trebuia doar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
mai ai un fuscel și ai ajuns tocmi la tâmpla furnicii, mâine te vei cățăra până sub talpa greierului, cu un asemenea aplomb vertical, sigur, vei reuși să-l gâdili pe Dumnezeu între degete. Pentru mai sus trebuie să-ți sădești rădăcină în cer. Floarea, o reciclare continuă a formei. Omul frumos crește într-o floare frumoasă; floarea se întoarce în floare, omul în om, niciodată. Umple scăldătoarea copilului cu aparențe confuze, către ce nedefinire a întins mâna? Este atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
va umple maternitățile. Trei, doi, unu: dragoste, mugure, cenușă. Doi, trei, unu: verde, roșu, negru... Timpul, o succesiune de consemnări, Dumnezeu rupe pagini din calendar, răsucește țigări, trage în piept secunde, scutură scrum peste cimitire, scuipă cenușă. Anul trecut am sădit un pom, anul acesta am înverzit în jurul sufletului, la anul, Doamne, la anul, cum voi sparge în ambele sensuri cerul?! Amăgire. Nimic mai incert decât o consemnare a prezenței într-un prezent conjugat sub relativitatea absurdului. Astăzi, mâine, poimâine fericiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și împreună cu niște fotografii splendide, să le trimită la editurile de reviste științifice, să vadă și alți copii și adulți, lumea vie de pe insula castelului de sticlă. Mărul din spatele blocului De când ne-am mutat la bloc aproape fiecare locatar a sădit cel puțin un pom, pentru a avea un ambient cât mai frumos. Vecinul de la parter a plantat un măr în spate, alții viță de vie, prun, corcoduș sau brad. Pe suprafața din jur cresc și strugurei, bujori sau mălin. Gardul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
codrului / Cale nu-i, cărare nu-i... MAMA (încet, parcă ar rosti un descântec): Nani, nani, copilaș / O poveste spune-ți-aș, / O poveste-n cântec tragăn / Ca să-mi crești voinic în leagăn. Când norocul mi-a murit / Teiu-acesta am sădit, / Teiului te-am arătat, / Teiului te-am închinat, / M-am rugat de creanga lui, / De florile teiului: / "Creangă-floare, scapără / Și de răi mi-l apără!" / Dragul mamei copilaș, / Multe-n lume spune-ți-aș, / Dar mă tem să nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
fiului său. Se redă masa cu bucate bogate, un înger servește la masă, iar alți doi alungă în focul cel veșnic pe cel ce nu avea haină de nuntă. Ultima scenă pe latura de sud este Pilda celui ce a sădit vie și a lăsat-o lucrătorilor, două personaje sunt ucise cu sabia și cu pietre, iar altul răstignit îl prefigurează pe Iisus Hristos. Pe latura de nord cum privim spre naos, sunt următoarele scene: Pilda samariteanului milostiv, prima scenă îl
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
poate, chiar de Dumnezeu, pentru a mai potoli dezmățul, Însemna moarte. După ce, la facerea lumii, orice Împreunare dintre bărbat și femeie aducea viață, numai viață; nicăieri, la Începuturi, nu s-a vorbit despre plăcere, aceasta probabil că fusese mai tîrziu sădită În om, de către vreun demon neștiut. Perversiunile răscoleau instinctul uneori adormit; Într-un extaz de cîteva clipe, bărbatul risipea o sămînță tot mai rar sortită procreației. Protecție, sex oral, anal, protecție, mai ales, se ivise o boală nimicitoare: În jurnale
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
mintea femeilor; el culesese, cîmpia era plină, dealurile. Floră spontană; culturile, tot mai restrînse, erau doar pentru cei dornici să aleagă de acolo o femeie plantă, ferită cu grijă de relele ce pîndeau dincolo de răzor, pe care, apoi, să o sădească Încrezători În ghiveciul strîmt al căsniciei. Femeia-floare era tot mai mult Înlocuită cu femeia-buruiană - tot culesese, fără nici o strădanie, Thomas; bălării de leac; chiar Îl vindecaseră; se dovediseră femei potrivite lui și altora ca el - prin similitudine, bărbați-bălărie. Iubiri vegetale
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
săi sînt tot mai obosiți și mai triști. Sinuciderea nu mai e decît un salt tragic dincolo de cercul vicios În care a intrat. Într-un fel, se va răzbuna Împotriva lucidității sale scormonitoare care i-a dezvăluit singurătatea fără să sădească În ea altceva. Pe nesimțite, În ființa lui Narcis s-a produs și un alt echivoc. Este În același timp sfinx și Oedip, un sfinx pe care nu-l mai satisface răspunsul „Eu Însumi” pentru că sfinxul din apă pretinde că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
Întoarce spre ea. Sfinxul merge pe urmele lui și Îi pune Întrebările În șoaptă dar nu se lasă văzut... Pe mormîntul Euridicei nu mai crește nimic decît revolta Împotriva acestui mormînt unde a coborît toată tinerețea lui Orfeu. Zeii au sădit În el un har, cîntecul și dragostea, care s-au ridicat acum, amîndouă, Împotriva lui, Împingmdu-l să vrea o libertate fără amintiri. După aceea nu va mai spera nimic, Își va putea sparge lira de munții Traciei sau va hohoti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
unor publicații, utilizîndu-l prostește...” Sincer să fiu, și pe mine mă apucă tremuratul cînd văd, pe micul ecran, titlul emisiunii numită GENIALI. Cine-s genialii? Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Al. Arșinel, Draga Olteanu, Florin Piersic etc. Cumplit! Ce confuzie se sădește În rîndul telemanilor fără cultură & personalitate! Ce analfabetism tronează În mass-media - nu numai În cazul acestei emisiuni! Dar, mă-ntorc și zic : nu cumva am avut, eu Însumi, În timp, tentația de-a folosi epitetul , legat de opera unor vivanți
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
și le este scîrbă de cel ce vorbește din inimă. 11. De aceea, pentru că pe sărac îl călcați în picioare, și luați daruri de grîu de la el: măcar că ați zidit case de piatră cioplită, nu le veți locui; măcar că ați sădit vii foarte bune, nu veți bea din vinul lor! 12. Căci Eu știu că nelegiuirile voastre sunt multe, și că păcatele voastre sunt fără număr: asupriți pe cel drept, luați mită, și călcați în picioare la poarta cetății dreptul săracilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
pe cel ce împrăștie sămînța, cînd mustul va picura din munți și va curge de pe toate dealurile. 14. Voi aduce înapoi pe prinșii de război ai poporului Meu Israel; ei vor zidi iarăși cetățile pustiite și le vor locui, vor sădi vii și le vor bea vinul, vor face grădini și le vor mînca roadele. 15. Îi voi sădi în țara lor, și nu vor mai fi smulși din țara pe care le-am dat-o, zice Domnul, Dumnezeul tău!"
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
Voi aduce înapoi pe prinșii de război ai poporului Meu Israel; ei vor zidi iarăși cetățile pustiite și le vor locui, vor sădi vii și le vor bea vinul, vor face grădini și le vor mînca roadele. 15. Îi voi sădi în țara lor, și nu vor mai fi smulși din țara pe care le-am dat-o, zice Domnul, Dumnezeul tău!"
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
ultima dată, că au trecut și pe la noi, nu ăia de pe Jiu, ci mai de pe lângă noi, erau de la Mina din Plesneaua, peste deal de Șoptireanca, au auzit chemarea și au sărit și ei să facă ordine, dacă era cazul, să sădească zambile și micșunele să miroase revoluția a grădină și curățenie, s-au strâns și au făcut popas la intrarea în pădurea Obancea, partea de a luat-o generalul Goncea, nu plecaseră toți, era doar șase-șapte camioane și vreo zece dubițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]