6,936 matches
-
zăpezi, câte șase, șapte zile până să li se sape o groapă în cimitir (în județul Buzău, în localitatea Bălăceanu, o femeie a stat șase zile cu mortul în casă, iar la Rubla, nămeții fiind cât casa, oamenii și-au săpat trepte în zăpadă ca să iasă din locuință). Pur și simplu, nimic. Mi-aș dori foarte mult să îi văd pe președintele României, pe premierul ei actual, pe toți miniștri guvernului, pe distinșii parlamentari și pe prefecții județelor calamitate - simpli funcționari
GUVERNANŢII INFERNULUI ALB de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356319_a_357648]
-
visezi pe mine... Și s-a oprit și vântul, e liniște deplină... Mai aud, din când în când, cum trece o mașină. Toată noaptea n-am dormit, că tot am stat pe gânduri; Anii tot se înmulțesc și-n carne sapă riduri... Îmi amorțise-o mână, spre umbra ta, întinsă... Și te-am văzut fecioară, în candela aprinsă; Mi-am amintit că iarna e anotimpul tău Și-ai apărut mireasă, bătând la geamul meu. M-am ridicat în grabă, îndată să
DORMI? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356341_a_357670]
-
vor plânge // din zborul lor maladiv // unele se vor așeza în părul îndrăgăstiților // altele - mai norocoase - chiar în inima lor // celelalte vor ajunge într-o groapă comună // consemnându-se doar atât // pe aici a mai trecut o vară” ( exodul frunzelor). Săpând la temelia gândului... izvoare de simboluri sunt descătușate din adâncurile trăirilor. Lumina fragilă care pâlpâie deasupra foii albe ... așteaptă smerită... semnul poetului. Ispitele se încolăcesc, se zvârcolesc în această pânză delicată de speranță. Chinurile imaginare demonstrează că trupul este încă
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
de la Maraton, celebrat de umanitate, dar neplîns de nimeni, a rezolvat conflictul blestemîndu-i pe sceptici să ia apă toată viața din fîntîna lui, ceea ce se întîmplă pînă în zilele noastre, amin! Cum ar fi rezolvat acest conflict popoarele care, cînd sapă după apă, dau de petrol?! Cînd vițeii unei femei au intrat în porumbii unui vecin și a început războiul de treizeci de minute, cu ocărurile și înjurăturile neaoșe de rigoare, conflictul a fost aplanat de înțeleptul satului, care le-a
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
de chimicale și acele vestite „E”- uri ce invadaseră lumea târâtoarelor. Avea o biografie curată, afirmau suratele care-și făcuseră lăcașuri în apropierea unor mușuroaie de furnici modeste și foarte muncitoare, care mascau habitatul în care înțeleapta lor surată își săpase o locuință modernă pe nepusă masă. Expunerea de motive era tare încâlcită, învăluită în vorbărie goală,împestrițată cu neologisme pe care urechile șopârlelor din fața micilor ecrane nu le înțelegeau. În schimb, frazele din finalul discursului, rostite cu voce guturală, vădit
DIN NOU DESPRE DREPTUL LA VIAŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356397_a_357726]
-
nimeni să-i întindă-o mână. Doar buruieri aburcă înspre coamă, Fântâna clipocește a dojană. E ceas de-amiezi ,de oameni nu-i suflare, Doar păsări cântă-n pomi de disperare, Cât vezi cu ochii ruină-i așezarea Și lacrimei săpând îi simt cărarea. Stinsele-mi sperante iar prind să reînvieze Când undeva, pe-un coș ce-i mai înalt, Se-așează-n cuibul lor iar două berze, Un semn trimis spre mine din înalt, Că sunt un om pe-aici cum nu
BĂTRÂNA CASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356454_a_357783]
-
în Corsica Amintirile sunt dovezile vii ale neuitării din noi, sunt imaginile trecutului așternute în gânduri, îngrijite în taină cu puterea sufletului și ocrotite cu dragoste de-atingerea aripilor nemiloase ale timpului. Când ne desprindem de vâltoarea unui prezent ce sapă adânc în noi și dragostea de tot ce-i frumos și bun ne stăpânește viețile scurgându-se agale spre fântânile nepieritoarei iubiri, dăm frâu liber amintirilor, căutându-ne pe noi înșine ancorați în adâncul și farmecul lor. Dumitru Sinu, nea
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356446_a_357775]
-
să, măcar de vorba lumii, pus cu sila la index, mai apuc numai o dungă să-ți trag și eu cu un silex! Doar o brazdă să rămână slută ca o cicatrice dacă nu am fost în stare să-mi sap singur o matrice! toate bune, toate rele proștii toți se cred deștepți și cer celorlalți să stea în poziție de drepți dragă Radu, anul nou să te-nalțe și mai sus ca să spui într-un poem japonez, ce ai de
DRAGUL MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356476_a_357805]
-
11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Unde ești că nu mai știu Fiule, să te cunosc? Mamă, s-a făcut târziu Pentru florile de mosc Te-a furat un fir de apă Și-am rămas singur pe mal Bătrânețile tot sapă Zidurile în aval Dacă mor, renasc în tine Ca un dor de menestrel Când zăpezi diamantine Strălucesc într-un tunel Că vin oameni să ne spargă Iar urechile cu glume Și de când e lumea, lume Crește prețul la litargă Mamă
FLORI DE MOSC de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355838_a_357167]
-
în noapte și taine-adânc ascunse pierdute-n mii de șoapte le lasă în păstrare sub razele de lună pătrunse prin frunzișuri pe buze-namorate în taină să le pună... Aș vrea să fiu pământul pe care-aleargă apa ce crește în vâltoare săpând prin defileu ca stropi să ude floare crescută-n larga luncă și să-mi hrănească gândul ades cu dor de ducă... Aș vrea să fiu pământul pe care calci să-ți prind desculț piciorul și să-l sărut în iarbă
AŞ VREA SĂ FIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355892_a_357221]
-
plin de vâsc - semne la bătrânețe recuperatorii 16. Gacii la uscat - prinsă de caniculă mama-ntre poze Vasile Coniosi-Mestesanu 17. Regina Băltii- n-are prestanta,fură râma, și-nțeapă 18. Furtună-n noapte- capricii de Paganini în molidul rupt 19. Săpând fântână bătranu--a dat de apă- își vede steaua Marcela Ignatescu 20 Programul Rabla - o ultimă privire cu lacrimi în ochi Fratila Genovel-Florentin 21 drumeag în pantă - la marginea cerului acoperiș cu mușchi 22 cabană arsă - numai umbrele nopții pe serpentine
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
sub aripi sure Aduceri aminte strecurându-se în vene. Și boii lepădându-se de jug Și-au găsit în glod potcoava lor Trag după ei câmpia aprinsă rug Spre talpa unui întreg popor. Când în unire apa unui râu Va săpa în maluri ca un gând Eu îl voi trece cu valul pînă-n brîu Cu poemul mai departe alunecând... Referință Bibliografică: Ziua lui Dumnezeu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 243, Anul I, 31 august 2011. Drepturi de
ZIUA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356047_a_357376]
-
nu mai aveți nici o grijă, că nu vă mai e frică de nimic în viață, nici de condică, nici de patron, că nu mai aveți nimic de-a face cu nici un fel de grevă sau refomă, că nu vă mai sapă sau că nu mai trebuie să săpați voi pe nimeni ca să ajungeți la un post mai înalt, sau la un salariu mai mare. Viața noastră pe pământ seamănă cu o vale. O vale a plângerii. Dar cine se păzește, o
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
vă mai e frică de nimic în viață, nici de condică, nici de patron, că nu mai aveți nimic de-a face cu nici un fel de grevă sau refomă, că nu vă mai sapă sau că nu mai trebuie să săpați voi pe nimeni ca să ajungeți la un post mai înalt, sau la un salariu mai mare. Viața noastră pe pământ seamănă cu o vale. O vale a plângerii. Dar cine se păzește, o trece cu bine. Eu de mult nu
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
azi e frig și plouă... Sinucigașă toamnă! Plângi Și rupe-mi inima în două, Sunt frunză, vino să mă frângi! Strivește-mă ca pe-o petală, Oprește-mi inima cu-n semn..! Urâtă toamnă și fatală! Mormântul să mi-l sapi în lemn... Referință Bibliografică: TOAMNĂ FATALĂ / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 456, Anul II, 31 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
vulcanul, așa cum un prinț poate străbate drumul până la capătul lumii și se întoarce cu o mireasă, așa cum munții intră până la genunchiul țărmului în mare, așa cum vântul taie vârfurile Pământului, Fuego și Mirabela proiectează până în adâncul duhului cântecul lor, fără să sape, ci alunecând ușor. Statui din lacrimi nu se fac, dar lacrimi din statui, da, ca o sarcină sublimă a puterii iubirii urcată până la lacrimi de bucurie. Cei care plâng de bucurie sunt mareșali ai caracterelor tari, dar pline de iubire
FUEGO ŞI MIRABELA, CONTRA CE PARE, FĂRĂ SĂ FIE, MUZICĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354858_a_356187]
-
de culori și de durere Cu geamătul pierdut în hăul morții; O clipă de repaos valul cere S-așeze iar busola-n fața sorții... Neliniști și furtuni prea multe sunt Și se ascund sub taine și mirări; Pe frunți ne sapă lăcrimarea crunt Și am orbi de n-ar mai plânge mări... Referință Bibliografică: Furia mării / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 593, Anul II, 15 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FURIA MĂRII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355012_a_356341]
-
locuitorii Lefkarei. Așa mi s-a confirmat pentru a nu știu câtea oară care sunt lucrurile cele mai importante din viața ciprioților de aici: tradiția, familia și biserica. Străduța șerpuia printre casele placate cu piatră de Lefkara ca o terasă săpată în creierul muntelui, iar pe de-o parte și cealaltă, ciorchine de prăvălioare, care mai de care mai cochetă și asezonată cu fețele zâmbitoare ale proprietarilor. La un moment dat, în fața uneia dintre ele, pe un scăunel o doamnă în
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
nimic; [2] piețele emergente sunt dominate de multinaționale, legate de grupurile financiare și bancare pe care noi le reprezentăm; [3] urma să aveți în 2009 un an electoral în care, pe fondul disputelor politice, era de anticipat că vă veți sapă singuri groapă. La acest din urmă punct recunosc că a trebuit să ne implicăm; și asta pentru că, dacă în 2008, actualul președinte avea o cotă de popularitate de vreo 60 %, noi trebuia să încingem campania, pentru a împinge politicienii să
DISCUŢIE INCENDIARĂ CU UN BANCHER de IULIAN URBAN în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355270_a_356599]
-
mai frumoase locuri pe care un turist le-ar putea vizita? Cea mai cunoscută localitate turistică din Iordania se numește Petra. Cetatea Petra, orașul stâncă, cum se mai numește, este un important vestigiu din Iordania, construit în perioada Regatului nabateean. Săpat în piatră roz, complexul arheologic este situat într-un canion adânc, iar accesul în oraș se face printr-un splendid defileu colorat în 11 nuanțe naturale. Săpat în piatră roz, Petra este cunoscut și sub denumirea de „Red Rose”. Apoi
O IORDANIANCĂ CU STUDII ÎN ROMÂNIA ŞI-A DESCHIS UN CABINET STOMATOLOGIC ÎN SUN CITY, ARIZONA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355329_a_356658]
-
mai numește, este un important vestigiu din Iordania, construit în perioada Regatului nabateean. Săpat în piatră roz, complexul arheologic este situat într-un canion adânc, iar accesul în oraș se face printr-un splendid defileu colorat în 11 nuanțe naturale. Săpat în piatră roz, Petra este cunoscut și sub denumirea de „Red Rose”. Apoi mai este Aqaba care este un orășel cu port la Marea Roșie, la granița cu orașul Eliat din Israel. Aqaba este o stațiune cunoscută pentru plajă și diving
O IORDANIANCĂ CU STUDII ÎN ROMÂNIA ŞI-A DESCHIS UN CABINET STOMATOLOGIC ÎN SUN CITY, ARIZONA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355329_a_356658]
-
analizabile rațional și dispuse în cadrul unei ecuații matematice într-o manieră de un logic mai mult decât firesc, căci în tot acest generos „orice” pot încăpea, din nefericire, multe. Foarte multe și incoerente structural, din păcate, secvențe de gândire, ce sapă în interiorul rațiunii umane o prăpastie greu de anulat de aici înainte vreodată. Normele anterior cunoscute sunt schimbate brusc de anti-normele noii ordini mondiale, un fel de neopattern-uri halucinante cu parametri complet străini ca textură lăuntrică de cei experimentați de omenire
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
ele: Scutul, platoșa, dreptatea Nu mai este cel drept. Nu e Nimeni s-audă Cuvântul; De când Te-am bătut în cuie, Noi uitat-am Legământul Unde-i mila și iubirea? Ca o plantă fără apă Seceta și pustiirea Rădăcinile ne sapă Am uitat de mult că cerul Ne-a-fiat prin sacrificiu Urgisitu-Ți-am tot clerul Noi, cei ahtiați de viciu Scrie-ni-se iar trecutul În istoria uitării Între frați de sânge, Prutul Plânge malu-nstrăinării Ne rugăm la Tine: Iartă Noi păcătuim și
IARTĂ DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355347_a_356676]
-
unde vedeam pământ ne lucrat, pe malul Crisului Repede, pe malul pârâului Peta din Oradea. Împreună cu prieteni și rude apropriate cum ar fi: Ioan Milaș, Ștefan Cadăr, Emilian Cadăr și alții defrișam câte o bucată de pământ, îl desțeleneam,îl săpăm cu cazmaua, îl nivelam, îl împrejmuiam, într-un cuvânt îl pregăteam pentru grădină și când totul era gata, terenul scos din cele rele au venit autoritățile și mi-au demolat totul. În anul 1987 am vizitat timp de două săptămâni
IN GRĂDINA LUI IONEL de IONEL CADAR în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355345_a_356674]
-
aici?", iar eu... cum să-ți spun... - Spune exact cum a fost, nu te mai codi. - I-am răspuns râzând, întorcându-mă încet cu fața la el: "Ai bă răbdare, că te regulez și pe tine" - Da, acum înțeleg... Singur ți-ai săpat groapa. Bine, dar nu pricep în ce sens are soția ta legătură cu întâmplarea, a readus Mariana discuția la aspectul ce părea a fi cel mai dureros. - S-a pus problema să mă treacă în rezervă și... am rugat-o
ISPITA (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355324_a_356653]