5,379 matches
-
se face către două centre de colectare cu punct de lucru la nivelul satului: Danone preia 70% din producția satului, iar Albalact (din Târgu Mureș) -30%. În afara pensiilor sau a alocațiilor, vânzarea laptelui este o sursă sigură de vennit pentru săteni. Prețul oferit este mic, spun ei: 6.000 de lei plus încă 1.680 de lei primiți drept subvenție din partea statului pentru un litru. O vacă poate da 15-16 litri de lapte pe zi (sau peste 20 - depinde de calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ei: 6.000 de lei plus încă 1.680 de lei primiți drept subvenție din partea statului pentru un litru. O vacă poate da 15-16 litri de lapte pe zi (sau peste 20 - depinde de calitatea ei), după cum ne-au lămurit sătenii. Produsele agricole vândute la piața din Luduș (marțea e târg de produse agricole) la Ocna Mureș (vineri), Turda (miercuri) sau Câmpia Turzii (tot miercuri) aduc un venit mic, nemulțumitor. Sâmbăta, la Luduș este târg de animale, unde se vând porci sau
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
2,7. Reclamă-l cui? Restul de bai îi bagă în buzunar. O fost prins de poliție...” (fost lider formal). Foto 3. Pășunea satului. Gospodăriile se pierd în pădurea de pe coama dealului Ocupații neagricole în Ațintiș După unele aproximări, numărul sătenilor salariați, inclusiv navetiști ar fi de aproximativ 60-70 de persoane. O mică statistică întocmită de noi după informațiile furnizate de către localnici și autoritățile satului indică o relativă diversitate a angajatorilor (tabelul 4). Tabelul 4. Salariații din Ațintiș, în funcție de angajator primărie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
2 Contabil la un abator 1 Maistru la o fermă 1 CFR (acari, manevranți) 3 Fabrica de zahăr - Luduș 2 Fabrica de prelucrări metalice ? Alte posturi de muncă în afara satului: firmă anvelope, croitorii, fabricare poșete, carmangerie, feronerie ? Sursa: interviurile cu săteni și autorități. Singurele activități nonagricole din sat sunt prin urmare reduse: un magazin alimentar, un bar, o firmă de materiale de construcții, un atelier de tâmplărie pentru persoană fizică, fosta AGROCOOP (include magazin și bar), un punct local de colectare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de tâmplărie pentru persoană fizică, fosta AGROCOOP (include magazin și bar), un punct local de colectare a laptelui, un centru de însămânțare a bovinelor. Există nostalgia vremurilor când în comună existau mulți navetiști și oferte numeroase de muncă în afara satului. Sătenii percep nivelul de trai din acea perioada a navetismului ca fiind mai ridicat față de perioada actuală. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 5. Relatări despre navetismul dinainte de 1989 „Erau mulți navetiști... lucrau la complexul de porci, fabrica de mobilă, fabrica de zahăr
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de trai din acea perioada a navetismului ca fiind mai ridicat față de perioada actuală. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 5. Relatări despre navetismul dinainte de 1989 „Erau mulți navetiști... lucrau la complexul de porci, fabrica de mobilă, fabrica de zahăr de la Luduș” (sătean). „Înainte de ’89 erau zece autobuze pline; acuma, dacă se mai umple unu cu oameni din toată comuna” (sătean). Există aproximativ 15-20 de persoane plecate din sat la muncă în străinătate, majoritatea fiind în Spania. Domeniile de activitate acolo sunt: construcții
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
5. Relatări despre navetismul dinainte de 1989 „Erau mulți navetiști... lucrau la complexul de porci, fabrica de mobilă, fabrica de zahăr de la Luduș” (sătean). „Înainte de ’89 erau zece autobuze pline; acuma, dacă se mai umple unu cu oameni din toată comuna” (sătean). Există aproximativ 15-20 de persoane plecate din sat la muncă în străinătate, majoritatea fiind în Spania. Domeniile de activitate acolo sunt: construcții, menaj, îngrijirea copiilor, ospătăriță. „Sora mea a plecat acum zece ani și le-a cărat pe rude... și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a plecat acum zece ani și le-a cărat pe rude... și pe copii mei...” (lider local). Plecările au început în anii 1995-1996. Unii dintre cei plecați revin periodic în țară sau trimit bani rudelor din sat. Unul dintre tinerii săteni, văzut drept un model de succes în Ațintiș, după o perioadă de angajare la o fermă elvețiană, a revenit în sat ulterior, încercând să aplice ce a văzut pe acolo. În prezent, are o mică fermă cu șapte vaci și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mulgătoare electrică. Prin urmare, experiența de migrație în străinătate a țăranilor din satul Ațintiș este redusă, în ciuda capitalului social mediu dezvoltat și a existenței minorității religioase, văzută de Dumitru Sandu ca un factor favorizant al emigrării. Solidaritate și spirit comunitar Sătenii din Ațintiș au creat forme de întrajutorare la nivel comunitar care au rezistat trecerii timpului: banca țigănească (numită și asociație comunală), vesela satului sau claca (adunarea sătenilor pentru a ajuta prin muncă un vecin sau a munci pentru un bun
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de Dumitru Sandu ca un factor favorizant al emigrării. Solidaritate și spirit comunitar Sătenii din Ațintiș au creat forme de întrajutorare la nivel comunitar care au rezistat trecerii timpului: banca țigănească (numită și asociație comunală), vesela satului sau claca (adunarea sătenilor pentru a ajuta prin muncă un vecin sau a munci pentru un bun comun al satului). Totuși, la nivelul percepției celor intervievați, consătenii nu sunt văzuți foarte solidari și săritori, în comparație cu ce s-ar dori. Sătenii afirmă că înainte de ’89
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
satului sau claca (adunarea sătenilor pentru a ajuta prin muncă un vecin sau a munci pentru un bun comun al satului). Totuși, la nivelul percepției celor intervievați, consătenii nu sunt văzuți foarte solidari și săritori, în comparație cu ce s-ar dori. Sătenii afirmă că înainte de ’89 oamenii se ajutau mai mult și că acum necazurile i-au făcut individualiști. În ciuda declarațiilor, aceste forme de organizare pe care le vom prezenta mai jos arată că există forme de solidaritate și spirit comunitar în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și nu se percepe o taxă. Evenimentele de acest gen se țin de cele mai multe ori la bufet. În general, serbarea nunților nu se mai face în sat, din lipsa căminului cultural, preferându-se organizarea la restaurantele din Luduș. Vesela aparține sătenilor din Ațintiș, dar și locuitorii celorlalte sate ale comunei o pot împrumuta. Asociația comunală (numită și banca țigănească). Prin intermediul acesteia, oamenii se ajută bănește între ei în cazul evenimentelor neplăcute: un deces în familie sau moartea unui animal. Acest sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Asociația comunală (numită și banca țigănească). Prin intermediul acesteia, oamenii se ajută bănește între ei în cazul evenimentelor neplăcute: un deces în familie sau moartea unui animal. Acest sistem sătesc de asigurare este denumit asociația comunală. Ideea a avut-o un sătean, după modelul asociațiilor asemănătoare din orașele Târnăveni și Sibiu. Asociația s-a născut în 1998, în urma unei adunări a oamenilor, în fața bufetului din sat. Oamenii au ales atunci o comisie, formată dintr-un președinte și alte patru persoane. Președintele are
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
contributori pentru decese și 90 pentru animale, în fiecare lună strângându-se o sumă de aproximativ trei milioane de lei vechi. Unii dintre oamenii din sat participă și la asociația din Târnăveni, o asociație mai numeroasă și mai puternică. Opțiunea sătenilor pentru un asemenea sistem de asigurare, în defavoarea unui sistem clasic, este în principal legată de resursele lor financiare limitate. Ciurda. Oamenii din Ațintiș își trimit împreună bovinele la păscut, această formă de organizare în comun fiind denumită ciurdă. Ciurda pare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
începând din 10-15 mai până la începutul postului Crăciunului, adică jumătatea lunii noiembrie. Pentru fiecare vacă, oamenii au plătit ciurdarului în 2005, 400.000 de lei vechi, o litră și jumătate de porumb (reprezentând circa 27 de kilograme, după spusele unui sătean), un kilogram de slănină și două de lapte. Banii sunt dați la început, iar bucatele se dau atunci când ciurdarul vine și le cere. Dimineața, ciurdarul, împeună cu toți membrii familiei sale adună vacile sătenilor și le duc pe pășune, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
27 de kilograme, după spusele unui sătean), un kilogram de slănină și două de lapte. Banii sunt dați la început, iar bucatele se dau atunci când ciurdarul vine și le cere. Dimineața, ciurdarul, împeună cu toți membrii familiei sale adună vacile sătenilor și le duc pe pășune, iar seara animalele sunt aduse până în centrul satului, iar de acolo acestea știu drumul singure până la casele lor. În anul 2004, sătenii din Ațintiș au fost păcăliți de ciurdarul angajat, deoarece acesta a fugit după ce
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și le cere. Dimineața, ciurdarul, împeună cu toți membrii familiei sale adună vacile sătenilor și le duc pe pășune, iar seara animalele sunt aduse până în centrul satului, iar de acolo acestea știu drumul singure până la casele lor. În anul 2004, sătenii din Ațintiș au fost păcăliți de ciurdarul angajat, deoarece acesta a fugit după ce luase jumătate din bani. Oamenii au fost nevoiți să angajeze un alt om și să mai plătească încă o dată pentru fiecare animal. După această experiență, primarul a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fost păcăliți de ciurdarul angajat, deoarece acesta a fugit după ce luase jumătate din bani. Oamenii au fost nevoiți să angajeze un alt om și să mai plătească încă o dată pentru fiecare animal. După această experiență, primarul a strâns banii de la sătenii și i-a plătit ciurdarului un salariu lunar pe baza unui contract, încheiat la primărie. Claca. Claca înseamnă adunarea unor săteni cu scopul de a-l ajuta pe un altul, de exemplu, în construirea unei case, a unui gard etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
alt om și să mai plătească încă o dată pentru fiecare animal. După această experiență, primarul a strâns banii de la sătenii și i-a plătit ciurdarului un salariu lunar pe baza unui contract, încheiat la primărie. Claca. Claca înseamnă adunarea unor săteni cu scopul de a-l ajuta pe un altul, de exemplu, în construirea unei case, a unui gard etc. Claca presupune de obicei și delectarea cu un pahar de băutură și depănarea poveștilor. Bunul la care se lucrează poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cu locuitori de religie reformată: acolo s-au construit grupuri sanitare pentru școli, grajduri ecologice etc., s-au acordat împrumuturi pe termen lung fără dobândă pentru microferme. În satul Ațintiș, ajutorul a fost destinat doar construirii monumentului și a dispensarului. Sătenii pomenesc despre faptul că s-a făcut muncă voluntară pentru aceste construcții și, în același timp, s-a folosit și munca celor care primesc ajutor social. În schimb, autoritățile au păreri contrare sătenilor în ceea ce privește munca voluntară în sat (casetele 6
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
destinat doar construirii monumentului și a dispensarului. Sătenii pomenesc despre faptul că s-a făcut muncă voluntară pentru aceste construcții și, în același timp, s-a folosit și munca celor care primesc ajutor social. În schimb, autoritățile au păreri contrare sătenilor în ceea ce privește munca voluntară în sat (casetele 6 și 7). Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 6. Câteva dintre opiniile autorităților locale privind munca voluntară în sat „Nu. Nici nu se gândesc. S-a construit monumentul! Sunt oamenii care au părinții, frați... Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
meu de vedere aș munci până aș cădea pe brânci pe ei.” „Nimeni nu mai lucrează fără bani... au trecut acele idei de patriotism... gata cu patrioticul... să facem ceva din patriotism local.” Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 7. Opinii ale sătenilor despre participarea la munca voluntară „E greu... Foarte greu... Oamenii sunt închiși... Se adaptează cu greu noului... Câțiva s-au mai implicat, dar restul... Cine? primarul, viceprimarul, consilierii Slăbuț? În vorbe toată lumea e de acord, dar când e de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ajută cu muncă manuală; atât. Restul cu ce să se ajute, fiecare cu problemele lui” (fermier). Prin urmare, există muncă benevolă pentru bunurile publice, dar aceasta este la un nivel redus față de ceea ce își doresc autoritățile, care vorbesc despre neimplicarea sătenilor. De asemenea, oamenii obișnuiesc să se ajute între ei încă, dar mai puțin decât înainte de 1989, după cum afirmă localnicii. Din interviuri reiese ideea că oamenii acționează, mai mult în prezent decât în trecut, pentru un câștig personal de natură materială
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
că oamenii acționează, mai mult în prezent decât în trecut, pentru un câștig personal de natură materială sau de altă natură, și mai puțin dezinteresat. Traiul greu și propriile probleme îi fac pe oameni să fie mai puțin altruiști spun sătenii. Adunările cetățenești. Oamenii din sat se strâng din când în când pentru a discuta problemele importante ale satului, în urma convocării primarului. Întâlnirile sunt totuși rare. Locul de adunare este în fața bufetului, un fel de Poiană a lui Iocan a Ațintișului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
se joacă cărți, table și se discută. Întâlnirile și discuțiile sunt privite ca fiind mai degrabă apanajul bărbaților din sat decât al femeilor. Femeile obișnuiesc și ele să se strângă duminica în fața bisericii, după ce ies de la slujbă pentru scurte discuții. Sătenii se mai strâng de asemenea la o vorbă, pe băncuțele de la poartă. Acest tip de reuniune este numită de săteni „radio șanț”. Tinerii din sat improvizează discoteca în fiecare sâmbătă în barul satului, unii dintre ei se duc însă și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]