3,569 matches
-
credite au împrumutat în 1910, conducătorii obștii agricole suma necesară pentru arendarea pe 10 ani a 800 ha. teren arabil de la Eufrosina Ciolac, proprietară a unei părți din moșia Hudeștii-Mari. In urma recoltei bune de grâu din anul următor, obștea sătească a reușit să achite arenda pe o perioadă de 5 ani. De asemenea, obștea agricolă sătească a construit în anul 1913, un pod peste Pârâul Morii la confluența acestuia cu pârâul Bașeu, care mai apoi s-a numit podul Alexandrescu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
800 ha. teren arabil de la Eufrosina Ciolac, proprietară a unei părți din moșia Hudeștii-Mari. In urma recoltei bune de grâu din anul următor, obștea sătească a reușit să achite arenda pe o perioadă de 5 ani. De asemenea, obștea agricolă sătească a construit în anul 1913, un pod peste Pârâul Morii la confluența acestuia cu pârâul Bașeu, care mai apoi s-a numit podul Alexandrescu și un hambar pentru depozitarea produselor agricole recoltate toamna. Demn de menționat este faptul că tot
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sate. In anul 1908, cooperativa avea deja un capital de 7.057 lei și distribuia sătenilor diferite mărfuri: unelte agricole, obiecte de uz casnic, produse alimentare, condimente și alte mărfuri de uz general. Cu toate că banca populară de credit, obștea agricolă sătească și cooperativa de consum au fost înființate pentru a veni în sprijinul țăranilor din comună, aceștia n-au scăpat de greutăți și de sărăcie, deoarece produsele lor erau cumpărate de negustori particulari la prețuri derizorii, iar cămătarii de la care se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
secetei. Guvernul a luat o serie de măsuri pentru redresarea industriei și dezvoltarea comerțului de stat. Cooperativa de consum din comună a început să primească însemnate cantități de produse industriale și necesare pentru agricultură. Cooperativa vindea și prin filialele sale sătești la prețurile stabilite de stat: bumbac, pânză, încălțăminte, stofe, pluguri și alte unelte agricole, tablă, carton asfaltat și alte produse necesare pentru refacerea gospodăriilor țărănești. începând din 1951 s-a introdus sistemul de contractări și achiziții și cel al cotelor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și unelte agricole. Mai târziu a luat ființă și cârciuma precum și o brutărie care cu timpul s-a desființat. Evenimentele desfășurate ulterior, frământările dintre sătenii care erau adepții diferitelor partide politice precum și cele două războaie mondiale au împiedicat dezvoltarea cooperativei sătești de consum, care a continuat însă să funcționeze ca o mică prăvălioară în localul său din satul Lupeni. Ca o consecință a slabei dezvoltări a comerțului cooperatist, s-au înmulțit dughenele (prăvălii particulare) care ajunseseră să fie câte 3-4 într-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
unităților cooperatiste din comună a avut o evoluție crescândă, astfel: - 1946-4 unități din care 1 magazin universal și 3 prăvălii; - 1950-5 unități din care 1 magazin universal și 4 prăvălii; - 1960-11 unități din care 1 magazin universal și 8 magazine sătești; - 1970-16 unități din care 1 magazin universal cu secții de confecții, alimentară, metalo-chimice, librărie, 8 magazine mixte, 2 prăvălii și 5 unități de achiziții și construcții; - 1985-19 unități din care 1 magazin universal, 1 magazin de metalochimice, 1 librărie, 1
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dorinței exprimată de răposatul lor părinte, generalul Iordache Costache Boldur prin testamentul seu. în anul 1866, Ion Ionescu de la Brad scria că în plasa Prutul de Sus, din care făcea parte și comuna Hudești, funcționau un număr de 7 școli sătești. Deci, comuna era printre primele din județ în care era construit un local de școală primară. Deși era printre primele comune din fostul județ Dorohoi care avea o clădire nouă de școală cu etaj, construită din piatră și cărămidă, urmașii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
salve de pușcă și de tun trase de pe dealul bisericii, loc însemnat din vechime de membrii familiei Lățescu pentru ceremonii. Spre sfârșitul sec. al-XIX-lea, situația învățământului, a cadrelor didactice și a copiilor de școală a devenit precară. învățătorul din mediul sătesc primea un salariu mic în raport cu nevoile lui de trai. Deși în perioada 18711876, bugetul statului a crescut cu 30%, bugetul școlilor a fost micșorat, iar salariul învățătorilor a crescut de la 30 de lei la 60 de lei și ulterior la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
să învețe meșteșugul cultivării și îngrijirii plantelor folositoare omului. Fiind un bun organizator și neobosit activist pe tărâm social reușea să se ocupe de învățătura copiilor și să conducă activitățile și de la banca populară, cooperativa de consum și obștea agricolă sătească ducând o politică protestatară contra proprietarilor de moșii din comună, Ion Frank și frații Ciolac. A mobilizat țăranii și împreună cu ei a construit și un pod în câmp care și până astăzi poartă numele de podul Alexandrescu sau podul Domnului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și lucrări practice pe loturile școlare. Cursurile se desfășurau la fiecare școală din satele respective, dar examenul de absolvire pentru clasa a-VII-a se dădea la Școala Costăchească în fața unei comisii de examinare în care erau delegați și învățători de la școlile sătești. Numărul absolvenților școlii de 7 ani era destul de mic din cauza greutăților materiale ale țăranilor. Știința de carte la recensământul din 1930 în comuna Hudești se prezenta în tabelul de mai jos în felul următor: Menționăm că datele au fost extrase
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
familia Costandache, familia Bostan, familia Guragata, familia Sâsâeac, familia Jacotă, familia Turic, familia Asevoaie etc. Astfel familia Bostan a dat patru învățători, frații Vasile,Costache, Gheorghe și Neculai, foarte buni cântăreți vocali care participau la serbările școlare și la cele sătești de la Căminul cultural, apoi familia Jacotă a dat cinci învățători: Haralambie și Ion, frații Costache,Gheorghe și Vasile Jacotă, buni conducători, organizatori și participanți la formațiile artistice la școlile din Hudești și în cadrul căminelor culturale; la Bașeu învățătorii Vasile și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la Hudești în anul 1926 de învățător Niculiu Ioan, iar la Alba în 1928 de către învățătorul Vasile Turic. Cele câteva zeci de cărți adăpostite într-un dulap modest, așezat într-o sală de clasă sau poate chiar în cancelaria școlii sătești, erau folosite de elevi și de puținii săteni știutori de carte, dar mai adesea de învățători. La școală învățătorii citeau elevilor din aceste cărți povești despre o vulpe care a păcălit un urs pofticios sau despre o fată urâtă și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în vedere școlile urbane, apoi cele din satele mai mari și mai apropiate de oraș și în final satele mai depărtate și cătunele cum ar fi fost și cele din comuna Hudești. Mai mult decât atât, înainte de 1989 la bibliotecile sătești se trimiteau mai mult cărți de literatură politică și mai puține de beletristică. Apariția calculatorului, a televizorului și în special, a internetului au făcut ca importanța lecturii să scadă. E posibil ca într-un viitor apropiat să poți citi în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
manualului de geografie al județului Dorohoi pentru clasa a-II îa primară împreună cu alți doi colaboratori, I. G. Dumitrașcu și Mihail Andreescu, care în anul 1933 a fost recomandat ca model pentru învățarea geografiei județului de către elevii din școlile primare sătești. A fost un colaborator permanent și a publicat o serie de articole în ziarul Cuvântul nostru, organ al Asociației învățătorilor dorohoieni. între anii 1948 și 1953 a activat intens pentru înființarea cursurilor de adulți, contribuind din plin la lichidarea analfabetismului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
evidențiați au primit diplome din partea Mitropoliei Moldovei și Sucevei care au fost înmânate de către î.P.S. Calinic Botoșăneanu. Dumnezeu să ajute pe fiecare după munca și străduința sa ! Ca urmare a acestor situații, la 4 ianuarie 1924 ia ființă Comitetul sătesc pentru construcția unui local de școală în satul Vatra. Cu mare greutate se aduc lemnele pentru școală și care o bună perioadă de timp stau risipite prin bălării. Prefectura Dorohoi dă suma de 4.000 de lei, iar de la săteni
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ce o au față de copii, școală și față de mine. . . în octombrie 1931, Vladimir țopa devine director și în noiembrie 1931 începe construcția noului local de școală. Construcția școlii se făcea prin clacă cu părinții copiilor. Pentru a mări fondurile, Comitetul sătesc condus de Vladimir țopa organizează serbări școlare în aer liber, iar seara organiza baluri care se făceau numai cu aprobarea Prefecturii Dorohoi și a Revizoratului școlar. în septembrie 1932 se adresa prefectului din Dorohoi arătând că: . . Ne-a rămas încă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a preocupat și de amenajarea unui gard durabil, închizând curtea și locul de recreație al elevilor. în cei peste 37 de ani de activitate, Vasile L. Mirăuți s-a simțit mereu între copii, între cadrele didactice, între părinți și tineretul sătesc, antrenându-i la acțiuni cultural educative de masă. în frumoasa sa activitate, a fost sprijinit de soția sa, Mirăuți Eva, născută Harabulă. Colectivele de elevi conduse de domnia sa au fost inițiate în folosirea muncii independente prin atragerea părinților de partea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
polul opus, țăranii săraci, care nu-și achita obligațiile din neputința, sunt arestați și trimiși în lagăre de concentrare. Originală era practică așazisului „comerț cu bonuri”, prin care numai cei care posedau surplus de cereale sau alte produse ale gospodărie sătești puteau primi, în schimbul acestor însemne, bunuri industriale. Adesea puteau fi vândute la bursă neagră „de 10 - 20 ori mai scump decât prețurile libere fixate de stat”. Prezența trupelor Armatei Roșii pe teritoriul Iugoslaviei, contribuția acesteia la alungarea armatei germane, pare
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Șerbia, unde peste 75 de țărani „au declarat pe fata că se retrag din cauza colectărilor tâlhărești de cereale”. Situații similare au fost semnalate în Bosnia și Herțegovina. Acțiuni radicale sunt prezente în raionul Belgrad, țăranii sârbi recurgând la incendierea comitetelor sătești și a cerealelor aflate în depozitele amenajate de acestea. Relevant pentru atmosferă ostilă regimului de la Belgrad, ce domnea în țara noastră, ni se pare atitudinea unei muncitoare de la I.C.S. „Alimentară” Târgu-Jiu, Dănița Pandilovici, o emigranta desigur, care îi critică public
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sociale și pătrunderea unor elemente tinere, cu orientare ideologică uneori diferită de cea a vechilor liberali, a avut ca urmare declanșarea unei "lupte surde pentru poziții și pentru prestigiu"71. După 1918, organizarea pe cluburi a fost completată cu organizații sătești, dar fiecare formațiune era constituită în jurul unui șef care dispunea de autoritate. În plus, șeful organizației locale putea fi recrutat din județul respectiv sau impus de la centru, așa încât liderii importanți puteau fi concomitent șefi ai mai multor organizații județene. Problemele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
avea la bază criteriile muncii și al meritului personal. Statutele PNL, adoptate în luna mai, precizau că în vechiul partid existau trei nivele de organizare: organizația comunală, organizația județeană și cea centrală. Totuși, era prevăzută și posibilitatea formării unor organizații sătești 155. Fiecare organizație comunală își alegea un comitet de conducere. Numărul de membri care intrau în componența acestuia era stabilit de Delegația permanentă județeană. Dacă existau organizații sătești, președinții lor făceau parte, de drept, din comitetul comunal corespunzător. Comitetul comunal
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
județeană și cea centrală. Totuși, era prevăzută și posibilitatea formării unor organizații sătești 155. Fiecare organizație comunală își alegea un comitet de conducere. Numărul de membri care intrau în componența acestuia era stabilit de Delegația permanentă județeană. Dacă existau organizații sătești, președinții lor făceau parte, de drept, din comitetul comunal corespunzător. Comitetul comunal se alegea din 4 în 4 ani. Comitetul comunal era condus de un președinte, unul sau mai mulți vicepreședinți, un secretar și un casier. Fiecare membru al partidului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
grupul parlamentar, din care 4 deputați și 3 senatori. Numărul membrilor aleși nu putea să depășească cifra de 60156. Noutățile cuprinse în proiectul de Statut al partidului georgist nu erau foarte numeroase. Elementele organizatorice admise de statutele vechilor liberali (organizația sătească și organizația de sector), deveneau regulă la noul partid. Organizația sătească devenea "prima celulă a organismului [...] politic", în timp ce organizația de sector devenea "organ de control și de propagandă electorală" precum și "agent de legătură între organizația județeană și cea comunală"157
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aleși nu putea să depășească cifra de 60156. Noutățile cuprinse în proiectul de Statut al partidului georgist nu erau foarte numeroase. Elementele organizatorice admise de statutele vechilor liberali (organizația sătească și organizația de sector), deveneau regulă la noul partid. Organizația sătească devenea "prima celulă a organismului [...] politic", în timp ce organizația de sector devenea "organ de control și de propagandă electorală" precum și "agent de legătură între organizația județeană și cea comunală"157. Spre deosebire de situația din vechiul PNL, din comitetele județene georgiste făceau parte
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
între organizația județeană și cea comunală"157. Spre deosebire de situația din vechiul PNL, din comitetele județene georgiste făceau parte, ca membri de drept, toți preoții și învățătorii din județul respectiv înscriși în partid, indiferent dacă erau sau nu președinți ai organizațiilor sătești sau comunale. În timpul congresului din noiembrie 1931, Gheorghe Brătianu a primit mandat să completeze Comitetul central al partidului cu 40 georgiști, membri de drept, șefi de organizații județene, parlamentari, foști miniștri, generali și profesori universitari 158. Prin urmare, în forul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]