3,827 matches
-
din specii mezofile, higrofile, halofile și de nisipuri. Aceste asociații vegetale își datorează existența condițiilor locale create de prezența apelor curgătoare, lacurilor, bălților și dunelor de nisip de-a lungul văii brațului Borcea. Pădurile sunt formate din specii reprezentative precum salcia (Salix alba), plopul (Populus alba), frasinul (Fraxinus excelsior). Prin aspectul lor pitoresc, atrag la odihnă și agrement oamenii din municipiu și din localitățile învecinate. În zăvoaiele de plopi și salcie (Jirlău, Chiciu și Călărași) vegetează natural și câteva specii de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
văii brațului Borcea. Pădurile sunt formate din specii reprezentative precum salcia (Salix alba), plopul (Populus alba), frasinul (Fraxinus excelsior). Prin aspectul lor pitoresc, atrag la odihnă și agrement oamenii din municipiu și din localitățile învecinate. În zăvoaiele de plopi și salcie (Jirlău, Chiciu și Călărași) vegetează natural și câteva specii de liane și viță sălbatică (Vitis silvestris), precum și cătina roșie (Tamarix galica) dezvoltată îndeosebi pe solurile nisipoase și sărăturoase. Tot aici întâlnim tufișuri de mure și zmeură. Vegetația de mlaștină și
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
unor adaptări caracteristice. Tundra este formată din plante cu înălțimi reduse (arborii lipsesc complet), de obicei perene, cu sistem radicular superficial. Predomina mușchii și lichenii, gramineele, unele plante cu flori viu colorate, iar în sud, arbuștii pitici și tufișurile scunde (salcie polara, mesteacăn pitic). Zona de tundra este slab populată . Rozătoarele mici și câteva feluri de păsări trăiesc în tunelele făcute în zăpadă, hrănindu-se cu mușchi și licheni- plantele specifice tundrei. Odată cu sosirea perioadei de dezgheț, tundra este populată de
Tundră () [Corola-website/Science/303107_a_304436]
-
cu care a avut un copil: pe viitorul voievod Ion Vodă cel Viteaz. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Erau locurile acelea din preajma curții lui Iurg Litean nu numai că o vedenie fericită. În oglindă sura a Șiretului își plecau creștetele salcii vechi, în care huruiau, vara, turturele".” Ulterior, în vara anului 1576, grupul lui Nicoară Potcoava va trece podul de șăici de la Vercicani, plătind un taler de argint celor doi brudnici de origine ucraineană (moș Stepan și Andriușa). Același scriitor descrie
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu specii de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea") și arbusti cu specii de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus"), salcie pitică ("Salix retusa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea") și arbusti cu specii de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus"), salcie pitică ("Salix retusa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice (unele foarte rare, printre care unele ocrotite prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
râului Lopatnic. În nordul comunei se întâlnesc păduri bogate în specii de arbori și tufari valoroși. Specia dominantă este stejarul obișnuit ("Quercus robur") cu arbori de dimensiuni impunătoare de până la 80-90 cm în diametru. În preajma râului se întâlnesc plop și salcie. Algoflora râului Lopatnic este dominată de alge diatomee, alge verzi, cianofite și euglenofite. Ihtiofauna râului Lopatnic este reprezentată de 11 specii de pești: porcușor ("Gobio obtusirostris"), fufă ("Leucaspius delineatus"), babușcă ("Rutilus rutilus") - specii eudominante; biban ("Perca uviatilis"), guvidul-de-Amur ("Percottus glehni
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Din DN1B, la Mizil se ramifică multiple șosele județene. DJ102H duce către sud-est spre comunele buzoiene Amaru, Glodeanu Sărat (unde se intersectează cu DN2), Glodeanu-Siliștea și mai departe spre comunele din nordul județului Ialomița. DJ100C și DJ102D duc spre comuna Sălciile, primul terminându-se acolo în DN1D și al doilea trecând prin Baba Ana și Boldești-Grădiștea. DJ102K duce prin Fântânele și Ceptura la Urlați, iar DJ100H duce spre Gura Vadului, Jugureni și mai departe spre Tisău și Vernești (ambele în județul
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
și, cea a mahalalei („Safta florăreasa”, „Spălătoreasa”, „Ghereta din Filantropia”, „Colț din strada Povernei”). Vara obișnuia să plece din București în căutarea motivelor picturale la Brebu, Moinești sau Filipeștii de Pădure. Lucrări ca: „Fântâna de la Brebu”, „Moara de la poduri”, „Scrânciobul”, „Sălciile de la Chiajna”, toate realizate în culori pastelate ce absorb lumina albăstruie a cerului, dar fără ca forma să se piardă sunt capodopere ale genului. Luchian acordă un loc important în arta sa și florilor, dându-le viață și strălucire în lucrări
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
unde exultă viața. Impresia generală este că drama decesului se consumă departe de comunitate, pe un maidan retras, fapt care contrasteaza cu atitudinea femeii a cărei siluetă se ghicește prin ușa întredeschisă. Singura prezență notabilă la moartea lui Lumânărică este salcia pletoasă care se apleacă spre acesta. Pentru a sublinia dramatismul evenimentului, Apcar Baltazar a reușit să pună în contrast tristețea morții cu planul din stânga, îndepărtat, al lucrării pictată viu, colorat și luminos, motiv care dă un aer primăvăratec compoziției. După cum
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
E o așezare pitoreasca cu relief de câmpie, scăldata în verdele dens al pomilor roditori din preajma caselor de locuit. De-a lungul traseului se întinde o alee de nuci. În centrul satului e un iaz nu prea mare, străjuit de salcii plângătoare care îi dau un aspect deosebit. La nord-vest se întinde pădurea - un minunat loc de odihnă pentru iubitorii de frumos. În partea nord-estică a localității se află moșia satului Heciul Nou, sat cu frumoase tradiții seculare. De aici, de la
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
de iaz s-au instalat 9 bănci pentru odihnă, 2 căsuțe cu acoperiș ecologic, 3 balansoare, 2 cumpene, o măsuță, 2 carusele și 2 tobogane.Tot aici s-au plantat câteva zeci de copaci decorativi: brazi, mesteceni, tuia. La umbră salciilor pletoase își vor petrece timpul într- un perfect anturaj rural micuții satului Marinești. Longevitatea acestui teren va depinde nu doar de calitatea accesoriilor oferite de europeni, dar în cea mai mare măsură, de atitudinea grijulie a locatarilor față de ele. Avînd
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius") sau dunăriță ("Sabanejewia aurata"). Flora este constituită din zăvoaie cu specii de salcie albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba").
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
pentru credincioșii romano-catolici, prima zi a Postului Mare. Sărbătoarea a fost instituită în timpul pontificatului lui Grigore I cel Mare. Cele două zile de dinaintea Miercurii Cenușii sunt, în lumea catolică, punctele culminante ale carnavalului. Denumirea „” se datorează obiceiului ca ramurile de salcie (palmier, măslin sau de alt arbore) sfințite cu ocazia Floriilor de anul trecut, ramuri care au împodobit icoanele și statuile din casele catolicilor timp de aproape un an, să fie aduse la biserică spre a fi arse. Cenușa lor se
Miercurea Cenușii () [Corola-website/Science/331457_a_332786]
-
-l compromită. El rămâne În zariștea posterității ca un adevărat exemplu de demnitate. Actor, regizor, cronicar dramatic, eseist și critic literar, mort prematur, dar având un talent indiscutabil, Radu Stanca este o figură unică a literaturii noastre contemporane, definit drept “salcia plângătoare” a generației poeților Întunecatului deceniu. Așteptata ediție de Opere ca sinteză a scrisului său nu se poate realiza fără informațiile cuprinse În volumul Dăltuiri, care Întregește universul creației lui Radu Stanca pe toate laturile În care el s-a
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
spațiu verde de 5,8 mp/locuitor. Peisajul natural al orașului este reprezentat de pădurile de pe Dealul Harbuzului, de la Poiana Ursului și de pe Dealul Siliștea. Vegetația azonală se găsește în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
38, județul Caraș-Severin. 525. Anders Adriana Ana, născută la 3 septembrie 1970 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Bacila Ilie și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 36251 Bad Hersfeld Schirngraben 6, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu Str. Salciilor nr. 29, județul Sibiu. 526. Ehrlich Gerhard, născut la 9 aprilie 1954 în localitatea Agnita, județul Sibiu, România, fiul lui Ehrlich Andrei și Sofia cu domiciliul actual în Germania, 67819 Kriegsfeld, Obergasse 9, cu ultimul domiciliu din România, Mediaș Piața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
Frecăței este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Agaua, Cistia, Frecăței (reședința), Salcia, Stoienești și Titcov. Ea se află în Insula Mare a Brăilei, și se învecinează la nord și est cu județul Tulcea (Dunărea Veche), la sud și sud-est cu județul Constanța (limită pe brațul Dunărea Veche), iar la est cu Mărașu
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
Dintre arbuști cel mai des întâlniți sunt sângerul(Cornus sanguinea)și șocul(Sambucus nigra). Există diverși arbuști că: alunul (Corylus avellana), măceșul (Roșa canina), murul (Rubus fructimosus). Cea mai joasă treaptă de relief (lunca), este reprezentată de pâlcuri formate din salcii, rachițe, arini, plopi. Repartiția, densitatea și bogăția faunei sunt în legătură directă cu altitudinea reliefului, specificul florei și impactului factorului antropic asupra arealurilor de dezvoltare ale acesteia. Fauna este reprezentată în principal printr-un număr mare de insecte, în special
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
de garnița (Quercus frainetto). Speciile amintite sunt dominante în pădurile din dealuri, dar alături de ele se găsesc din abundență alte esențe de dealuri. În văile largi, cum este cea a Oltului, cu toate trasformarile survenite, se întâlnesc încă zăvoaie cu sălcii și plopi uriași, însoțite adesea, pe locurile mai înalte de păduri de stejar pendunculat (Quercus robur), ulm (Ulmus foliacea) și alte specii iubitoare de umezeală. Pe culmile mai înalte se mai întâlnesc petice rămase din ceea ce odinioară constituia codri bătrâni
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
dacitic si trovanți. "Rezervația paleontologică Golești" are o suprafață de 10,0 ha. Este situată în comuna Golești, sat Poienița în bazinul pârâului Sâmnic. Are drept scop conservarea numeroaselor fosile de vertebrate și, impresiuni ale unor frunze de plante (ulm, salcie, mesteacăn, tei, pin, molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. "Rezervația naturală Mlastina Moșoroasa" are o suprafață de 0,25 ha. Este situată în orașul Băile Olănești, la cca 0,5km. sud de satul Moșoroasa, la altitudinea de 700
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
specială, aproape absurdă, întâmplarea e transgresată mai totdeauna în fantastic, lăsând excipitul poveștii apoteotic. Miturile exploatate artistic sunt mai ales cele acvatice, amintind de Voiculescu. Natura, elementele se alcătuiesc simbiotic alături de om: "Stăpân peste un ținut dezolant, în aer vârfurile sălciilor plângătoare deveniseră geamanduri de avertizare, Anton contempla apele de dedesubt, trunchiurile gârbovite, sprijinite de cioturi cavernoase, mlaștinile puturoase, în smârcurile tulburate. Încercând să-i agațe de undiță, peștii se sufocau în aer. Ajuns acolo, piciorul teafăr, întreg, rămânea nefolositor, suspendat
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
contempla apele de dedesubt, trunchiurile gârbovite, sprijinite de cioturi cavernoase, mlaștinile puturoase, în smârcurile tulburate. Încercând să-i agațe de undiță, peștii se sufocau în aer. Ajuns acolo, piciorul teafăr, întreg, rămânea nefolositor, suspendat, în vreme ce celălalt, altoit în trunchiul de salcie, se nutrea, furnicător într-o comuniune cu vegetația și cu apa, și cu aerul proaspăt al înălțimilor. Din rădăcini urca sângele împreunat cu seve, în ramuri brațe se iveau noi muguri. Cu glasul retras în cercurile ce marchează anii, cu
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
calm și negru, ca un lac adânc. În umbra de sub copaci era legată o barcă. — Și se poate folosi. Omul sări jos și, cu gândul de a trage luntrea în aval, întinse mâna să dezlege funia înfășurată pe rădăcina unei sălcii. Mâna i se opri și rămase privind fix barca, o mică luntre cu fund plat, folosită la transportul bagajelor. Era gata să se dezmembreze, înnegrită de mâzgă și cătinându-se periculos. Totuși, se putea folosi la traversare. Ceea ce atrăsese atenția soldatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
enervant? — Ia mai zi odată! — De câte ori poftești. Nu vreau să plec. Nu dau nimănui barca asta. Omul smuci de coada lăncii, chinuindu-se să-l tragă pe Hiyoshi pe mal. Prinzând prilejul, Hiyoshi îi dădu drumul. Lancea vâjâi prin frunzișul sălciilor, iar soldatul se prăvăli pe spate. Întorcând lancea, o repezi cu vârful spre Hiyoshi. Din barcă săriră care-nbcotro scânduri putrede, o găleată de scos apa și rogojina de papură. — Prosule, prostule! îl batjocori Hiyoshi. Alți soldați se apropiară în fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]