2,190 matches
-
dreptul să vorbesc în numele Marii Britanii, prezentă aici prin primul-ministru, însă în numele tovarășilor mei de arme țin să spun că dacă Germania trebuie să fie prezentă în condiții de egalitate, voi părăsi locul și-mi voi frînge spada!" "I do the same" proferă ca un ecou vocea amiralului Beatty (căruia i-ar fi fost greu să-și frîngă spada, căci el nu purta, ca toți ofițerii de marină, decît o sabie scurtă de abordaj...). Această intervenție neobișnuită aduse o și mai mare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
the emperor is "delegated" by God to rule the community of believers, he also has the duty to control the dissemination of the sacred image within the boundaries of the empire (a Christian addition). The collective imaginary is at the same time a mirror and a means of this divine "ministry", blending faith and imperial ideology in a single construction to be preserved in the memory of the Christian community. This construction, nevertheless, has a still deeper source, which is the
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
upon it to live the experience of penitent mourning, in the hope of Redemption. This is an exercise in forgetting the pagan Rome at work in the Byzantine imaginary for over a millennium, at a time when, for the very same reason, the Catholic west rediscovers classical antiquity and the freedom to believe in the human apotheosis. Keywords: funus imaginarium, imagines, Rome, memory, emperor, divine glory, human apotheosis, Byzantine imaginary, sacred image. În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Analiza povestirii
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
au apucat Broasca tot în sus sălta, De pe mal în iaz s-aducă Știuca foarte se izbea Un sac cu grâu încărcat. Și nimic nu folosea. Și la el toți se înhamă: Nu știu cine-i vinovat, Trag, întind, dar iau de samă Însă, pe cât am aflat, Că sacul stă neclintit, Sacul în iaz nu s-a tras, Căci se trăgea neunit. Ci tot pe loc a rămas. Capitolul IX VASILE ALECSANDRI V. Alecsandri (1821-1890) era moldovean prin tată și mai curîndmuntean prin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
40 î.e.n. informația că Zamolxe a fost legiuitorul geților, adică și acesta vrea să ne bage o strîmbă în istoria noastră atît de dreaptă! Dar nu un legiuitor scos din bălării și pus să bată cîmpii iar ceilalți să ia sama, el a primit aceste legi sfinte cum amin-tește Diodor scriind că ,,la așa numiții geți care se cred nemuritori, Zamolxis susținea și el că, a intrat în legătură cu zeița Hestia de unde a primit legile... De la această zeiță el a primit legile
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cercetătorul, gustul, cunoașterea amănuntită a epocii din care provine un text sau altul, împrejurarea în care a fost scrisă poezia ș.a. Eminescu a scris, toată viața, cum pronunța, soarte si nu soartă, cum a procedat și Coșbuc. De ce, oare? De ce samă și nu seamă, de ce Dumnezău și nu Dumnezeu, de ce stîns și nu stins, de ce mîne, pîne și nu mîine, pîine? Nu-i greu de văzut că ne găsim în fața unei preferințe a „vorbei de acasă”, care mărește puterea de expresivitate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
but once, what matters it, If rope or garter, poison, pistol, sword, Slow-wasting sickness or the sudden burst Of valve arterial in the noble parts, Curtail the miseries of human life? Tho' varied in the Cause, the Effect's the same; All to one common Dissolution tends.] (Chatterton, Sentiment. 1769; apud Yonge 1906: 186) Yonge comentează că dacă "simțul datoriei" lui Chatterton ar fi fost "la fel de mare precum geniul său, ar fi trăit de dragul mamei sale". Pentru subliniere, Yonge ne reamintește
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
iluzie că, de vreme ce le știu eu - și, de altfel, fără trudita și așa de utila bibliografie a scrisului meu de d. Barbu Theodorescu, însumi le-aș fi putut descoperi, uneori, numai cu greu -, le știe toată lumea. Abia acum îmi dau samă îndeajuns că, departe de a fi cunoscute obișnuitului cetitor cult, care vrea să afle istoria neamului său, nici erudiții nu le pot da de urmă”. Partea rezistentă a scrierilor lui T., la care au făcut apel cei ce au scris
THEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290161_a_291490]
-
aceștia de sub brad sunt niste făpturi de mirare. Iuți si nestatornici ca apele, ca vremea; răbdători în suferinți ca și-n ierni cumplite, fără griji în bucurii [...], plăcându-le dragostea și beția și datinile lor de la începutul lumii, [...] mai cu samă stau ei în fața soarelui c-o inima ca din el rupta: cel mai adesea se desmiardă si luceste de cântec, de prietenie. Asa era si acel Nechifor Lipan care acum lipsea” . Ei au o existentă simplă, dar grea: “Munteanului i-
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Și la mașină m-am Întâlnit și cu primaru’, că și el o fost luat acolo, să asiste la arestare. Unde v-au dus după arestare? În Sighet, la Securitate. Și, când am ajuns În celule..., atunci mi-am dat sama că eu cunosc celulele. Erau alea de le-am visat eu În toamnă. Și, când a fost arestat și Rusu, ne-au dus acolo pe toți. În celule eram vecini, că i-am auzit vocea băiatului lu’ unchiu, și când
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
celulă... Și Întâmplarea a făcut că a fost coleg cu mine de clasă la Liceu’ Comercial la Craiova. El nu și-a dat seama după nume că eu sunt, dar când m-a văzut: „Bă, Costică! Nu mi-am dat sama că ești tu!”. Eram prieteni În liceu... Zice: „Uite bă, ce să facem!? Trebuie să vă fac dosar!”. A rupt declarația lu’ Gherghișan care i-o luase. A rupt un dosar și l-a băgat În diplomatu’ lui, c-avea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am mai întîlnit și în Psaltirea în versuri (1673) a lui Dosoftei. Unul din semnele de carte mă ajută să găsesc cu ușurință locul: „Că ruga de mișel (adică a celui umil) nu defaimă, / Ce-l priimește cu drag fără samă” (Ps. 21). E foarte posibil ca termenul să existe în texte și mai vechi decît acesta, ceea ce arată continuitatea respectivei „îndeletniciri” moștenite de la romani. * Deși e foarte mîndru de ele, „intrigile” lui Genoiu îmi amintesc, aproape întotdeauna, următoarea explicație din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Vă mulțumesc pentru tot și vă rog să primiți salutările mele. Elena Racoviță 816 RĂDĂȘANU, Gheorghe 329 1 Bogata, sâmbătă 11 iulie 1970 Dragă Domnule Dimitriu, Abia acum răspund scr. Dv. din 1 iulie 1970. Amintiri tare multe și de samă are Dl. Înv. Costică Cardaș despre Înv. Alexandru Vasiliu Tătăruși, duceți-vă pe la el, str. I. Creangă Nr. 115 Fălticeni. Despre Dl. V. Tomegea, vă va spune un Învățător din Boroaia care a lucrat cu el. Despre Gh. și Simion
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mare vrednicie și mare comic, că-l Întrecea pe artistul comic Iulian de la București. Am fotografii de rară frumuseță, zic eu, dar Îs mari și-s În rame cu sticle și s greu de purtat, tocmai pe la Suceava. Scrisori de samă am de la Alex. Vasiliu Tătăruși și de la Simion Mehedinți dar Îs date D-lui Const. Turcu care a fost la Arhivele statului, Bulev. Tudor Vladimirescu No. 46, Apart. 15, Iași 4. El Îi om cum se cade și vi le-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
viața mea. Când puteți veniți la mine că eu Îs cam tot acasă. Cu tot dragul și respectul, Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu 4 Bogata, sâmbătă 19 august 1972 Dragă Domnule Dimitriu, Vin și eu cu o listă de oameni de samă: 1) Teodor Danielescu Învățător În Com. Farcașa jud. Suceava, decedat acum. El a adus cu cheltuiala lui următorii băieți săraci dar deștepți la șc. Normală de Învățători: „V. Lupu” din Iași. Iată lista lor: Hurjui Pantelimon, Grigore Grigorescu, Danielescu Ion
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cuvânt unui coleg, că-i era rușine. Balan s-a stins din viață la 2 d-brie 1965. Doamna lui, Justina, trăiește În satul Țolești, com. Forăști, jud. Suceava. Face ca Ion V. Balan să fie În „Galeria oamenilor de samă”. Vă doresc Dv. precum și la Întreaga familie multă sănătate, noroc și bucurie și numai bine. Cu tot dragul și respectul, Bădița Ghiorghiță Rădășanu, așa mi-a zis Eugenia, soția mea scumpă și dragă o viață Întreagă! 5 Bogata, luni 25
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
frumoasa caligrafie, În tuș negru și litere de mână: șase rânduri indicând numele și adresa destinatarului. Harta de mari dimensiuni, pliată Înăuntrul plicului, era o copie xerox, alb-negru, pe care Saul indicase, pentru cel care i-o executase: „2 copies, same size”1. Cadoul era Însoțit de un bilet: „Dragii mei, A map of București (NY Public Library) centrul - mărit. Harta nu are dată, dar din anumite semne pot ghici că este cam 1924. Am marcat strada mea, Palas, Liceul Matei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
este de tip Two Step Cluster, variabilele sunt considerate continue, iar măsurarea distanței este de tip Log-likelihood. Indicatorul este calculat pentru indivizii între 7 și 16 ani. Bibliografie Baulch, Bob; Masset, Edoardo. (2002). Do monetary and non-monetary indicators tell the same story about chronic poverty? A study of Vietnam in the 1990s. Chronic Poverty Research Centre Working Paper, 17. Bevan, Philippa. (2003). Extending understanding of chronic poverty dynamics: Towards a post-disciplinary approach. HYPERLINK "http://www.chronicpoverty.org" www.chronicpoverty.org. Bohnke
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cojoace, Chișinău, 1985; Soare nou răsare, Chișinău, 1990. Repere bibliografice: A. Donos, Creația populară astăzi, „Cultura”, 1974, 21 decembrie; Gr. Bostan, Din tezaurul culturii populare, „Zorile Bucovinei”, 1975, 24 decembrie; E. Russev, Corelația folclor-cronografie, „Nistru”, 1978, 8; A. Hâncu, „O samă de cuvinte”, LA, 1978, 14 septembrie; E. Junghietu, S. Moraru, Noi volume din seria „Creația populară moldovenească”, „Nistru”, 1982, 9; Mircea Fotea, Simeon Florea Marian - folclorist și etnograf, București, 1987, 64-65; Datcu, Dicț. etnolog., I, 171-172. S.M.
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]
-
space. It sketches some directions of Romanian nation for prove the nature of historical process’ Romanian identity forming. After 1859 year, the moment of creation of Romanian national state, a radical action of Romanization’ society has been realized. In the same way Romania knows and will know another process - Europeanization society. This means many unknown profound transformations. It will create a new European identity associated by Europeanization society like the same amplitude Romanization’ society. In the third section I discuss about
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
radical action of Romanization’ society has been realized. In the same way Romania knows and will know another process - Europeanization society. This means many unknown profound transformations. It will create a new European identity associated by Europeanization society like the same amplitude Romanization’ society. In the third section I discuss about Romanians image in European public space. The paper relies on exegesis of literature, on dates of empirical researches and information’s Romanian press and from Europe about Romanians which work
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cutrierând, ocolesc, săvârșesc, și, din robiia furtunelor scăpând, să mântuiesc. De care lucru, nu cea mai mare spăriiere, ce cea de pre urmă mângâiere li să pare și le ieste. Deci de vreme ce sorțul firesc la mine știut, așteptat și în samă nebăgat ieste, cu cât mai vârtos sorțul tâmplătoriu (a căruia punct neînsămnat ieste), în samă mai nebăgat și mai înfruntat va fi, pre carile îndrăptnică furtuna aducându-l, scutul sufletului vitejesc a-l sprijeni i să cade. Adevărat dară amară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai mare spăriiere, ce cea de pre urmă mângâiere li să pare și le ieste. Deci de vreme ce sorțul firesc la mine știut, așteptat și în samă nebăgat ieste, cu cât mai vârtos sorțul tâmplătoriu (a căruia punct neînsămnat ieste), în samă mai nebăgat și mai înfruntat va fi, pre carile îndrăptnică furtuna aducându-l, scutul sufletului vitejesc a-l sprijeni i să cade. Adevărat dară amară întristare inima mi-ar fi simțit când nepriieti nul pentru a mea lenevire sau proastă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
carile îndrăptnică furtuna aducându-l, scutul sufletului vitejesc a-l sprijeni i să cade. Adevărat dară amară întristare inima mi-ar fi simțit când nepriieti nul pentru a mea lenevire sau proastă socoteală m-ar fi amăgit (căci cu bună samă atuncea să cade cuiva a să întrista, când, prin a sa trufie și nebăgare în samă, singur șie scădere și nevoie își aduce). Iară acmu orânduiala viitoare nebiruită și din toate părțile neclătită stând (nici asupra vântului vetrelele a întinde
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
amară întristare inima mi-ar fi simțit când nepriieti nul pentru a mea lenevire sau proastă socoteală m-ar fi amăgit (căci cu bună samă atuncea să cade cuiva a să întrista, când, prin a sa trufie și nebăgare în samă, singur șie scădere și nevoie își aduce). Iară acmu orânduiala viitoare nebiruită și din toate părțile neclătită stând (nici asupra vântului vetrelele a întinde, nici în mijlocul furtunii cârma fără nedejde a părăsi trebuie, că ceasta a fricosului, iară ceia a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]