142,816 matches
-
Nivelul operațional, care explică acțiunile propriu-zise. Acest nivel este singurul nivel de analiză la care o decizie influențează direct lumea fizică. Activitățile operaționale sunt în strânsă legătură cu resursele naturale. Ele sunt activități de menținere, producție, apropriere și împărțire de sarcini (Kiser și Ostrom, 2003, pp. 60, 77; Ostrom, 1996, pp. 36-37, 43). • Nivelul alegerii colective explică luarea deciziilor autoritare/valabile. Acest nivel, împreună cu cel operațional, funcționează după regulile mai multor niveluri constituționale. Există un nivel constituțional care privește în mod
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sătenii erau proprietari doar ca masă. Astfel, pentru a nu-i fi recunoscută personalitatea juridică, obștea era citată în instanță printr-un act care conținea numele tuturor sătenilor. În lumina acestor noi elemente, faptul că obștile aveau o serie de sarcini administrative poate fi interpretat nu ca o recunoaștere a independenței de autoorganizare, ci ca o încercare de compensare a neajunsurilor administrației de stat. Conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, p. 30), obștile din satele libere se caracterizau prin faptul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
silvic din 1910. În sânul obștilor sătești există și membri cu funcție specializată, dar ei aveau mandate limitate ca obiect și durată și erau revocabili, obștea rezervându-și dreptul de a controla permanent și direct modul în care aceștia execută sarcinile. De exemplu, cei care executau hotărârile luate de obște se numeau vechili (Stahl, 1998, vol. II, pp. 42, 52). Acești vechili, care inițial erau doar aleși sătești, devin treptat funcționari sătești, principalele sarcini fiind în legătură cu obligațiile impuse de către stat. Statul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și direct modul în care aceștia execută sarcinile. De exemplu, cei care executau hotărârile luate de obște se numeau vechili (Stahl, 1998, vol. II, pp. 42, 52). Acești vechili, care inițial erau doar aleși sătești, devin treptat funcționari sătești, principalele sarcini fiind în legătură cu obligațiile impuse de către stat. Statul începe prin a recunoaște și reglementa funcționarea câtorva dintre aleșii satului, fără a se amesteca în alegerea lor. Este vorba în special de cei care colectau birul și de cei care îndeplineau sarcini
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sarcini fiind în legătură cu obligațiile impuse de către stat. Statul începe prin a recunoaște și reglementa funcționarea câtorva dintre aleșii satului, fără a se amesteca în alegerea lor. Este vorba în special de cei care colectau birul și de cei care îndeplineau sarcini polițienești. „Până la urmă, statul se va amesteca direct în alegerea și numirea acestor funcționari, care vor pierde astfel contactul cu obștea locală.” (Stahl, 1998, vol. II, p. 43) Cel mai important pas în această transformare îl reprezintă sistemul administrativ înfăptuit
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Or, în cazul în care „constituțiile” ar fi fost consistente între ele, atunci internalizarea uneia ar fi însemnat automat concordanța cu toate celelalte. Regulamentele Organice introduc un nou sistem fiscal care prevede impozitarea pe gospodărie și colectarea pe întregul sat, sarcina de colectare a birului fiind exclusiv a satului. De asemenea, Regulamentul Organic al Moldovei reglementează activitatea adunărilor obștești, stabilind un organism restrâns cu putere de judecată. Acesta pre cizează că trebuie să existe câte un „giudeț sătesc” în fiecare parohie
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și trei aleși de către sat pe un an, câte unul din fiecare treaptă socială. Dacă problema judecată ținea de poliția agricolă, atunci intra și proprietarul în comisia de judecată. Locurile de întâlnire sunt aceleași ca și în Moldova, iar prima sarcină este de asemenea împăcarea părților. Suma maximă prevăzută ca pedeapsă era de 10-15 taleri. Dacă se depășea acestă sumă, se redacta un act cu care părțile mergeau la judecătorie (Stahl, 1998, vol. II, pp. 44-47). Adunarea obștească apare și ca
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
domniei pentru a se desfășura. Domnul nu acționa personal, ci delega temporar un boier sau un țăran liber (dar care în calitatea lui de reprezentant al statului era boier). Uneori, stabilirea hotarului se făcea de către domnie, iar hotarnicul avea doar sarcina de a pune în aplicare hotărârea domnească. Sfatul domnesc era alcătuit din boierii din divan, asesori în judecata domnească și martori în documentele emise de domnie. Grupul de boieri avea un număr nedeterminat și era format din curteni sau din
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
aplicare hotărârea domnească. Sfatul domnesc era alcătuit din boierii din divan, asesori în judecata domnească și martori în documentele emise de domnie. Grupul de boieri avea un număr nedeterminat și era format din curteni sau din boierii locali care aveau sarcina să aleagă un hotarnic și să asiste la operațiunile de pe teren. După stabilirea hotarului, ei erau cei care îl însoțeau pe cel delegat de domnie. În Moldova, cei care îl însoțeau nu erau nominalizați în actul domnesc. În Țara Românească
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de credit; - decide stimularea materială a angajaților sau sancționarea disciplinară a acestora, conform prevederilor legale; - ia măsuri și răspunde de aducerea la îndeplinire a deciziilor consiliului de administrație; - încheie acte juridice în numele și pe seama cooperativei de credit; - rezolvă orice alte sarcini conforme cu legea și cu actul constitutiv, ce intră în competența sa B. Vicepreședintele Are următoarele atribuții: - angajează unitatea în relațiile cu persoanele fizice și juridice, în limita delegării primite din partea consiliului de administrație; - angajează patrimonial cooperativa de credit în
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
consiliul de administrație; - reprezintă cooperativa de credit în fața organelor de justiție, în lipsa președintelui; - răspunde de aducerea la îndeplinire, în spiritul legii, a hotărârilor consiliului de administrație; - coordonează, îndrumă și controlează activitatea compartimentelor din subordonarea sa, conform organigramei; - execută orice alte sarcini stabilite de consiliul de administrație al cooperativei de credit, în limita prevederilor legale. C. Contabilul șef Îndeplinește următoarele atribuții principale: - răspunde de modul cum este organizată și condusă contabilitatea cooperativei de credit, potrivit prevederilor Legii contabilității nr.82/1991 și
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
alături și să mă inspire în cele ce urmează. Mulțumesc tuturor: povățuitori, îndrumători și cititori pentru ajutor, înțelegere și răbdare! Autoarea Iași, 3 decembrie 2007 I. PREMONIȚIE Povestea noastră începe în toamna anului 2006. Doamna N.C. află că testul de sarcină este pozitiv. Bucurie mare în familie. Toată lumea, exprimat sau doar în gând, își dorește o fetiță, pentru că în familie mai există un băiețel de 6 anișori. Și el își dorește o surioară pe care s-o iubească pentru că e un
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
ce e în sufletul părinților, al mamei în special; toată lumea recomandă. Cei doi s-au strâns ca aricii în căsuța lor și nu discută decât cu mine. În sfârșit, după ce sau mai obișnuit cu situația, anunță clar și răspicat că sarcina va fi dusă până la capăt și astfel ne agățăm de acel firicel de speranță care ne-a mai rămas: operația în Austria. Bunica G. se pune pe treabă: începe să caute sponsorizări. Stă, se gândește și compune cereri de sponsorizare
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Introducere I. Politica demografică 1. Planificarea familială. Decretul nr.770/1966 privind interzicerea întreruperii de sarcină 2. Emigrarea controlată 3. Sistematizarea rurală și urbană II. Metode și strategii de predare - învățare a istoriei 1. Delimitări conceptuale: metode, tehnici, procedee, strategii 2. Clasificarea metodelor de predare-învățare 3. Metode tradiționale de predare-învățare 4. Metode moderne de predare-învățare Bibliografie
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
accepte diversitatea și dialogul, să ia decizii în cunoștiință de cauză, să-și asume responsabilități și să asimileze instrumentele intelectuale care să susțină învățarea permanentă. CAPITOLUL I Politica demografică 1. Planificarea familială. Decretul nr.770/1966 privind interzicerea întreruperii de sarcină Dat fiind că unele politici publice - sociale, economice - au anumite efecte de natură demografică, pot apărea ambiguități în delimitarea sferei politicii demografice. Având în vedere efectele în plan demografic pe care le pot antrena diversele politici publice aplicate este necesar
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
patriarhatului de stat. Astfel, pe acest fundal, interdicțiile regimului Ceaușescu par a institui un contrast flagrant în raport cu celelalte state comuniste, în măsura în care reiau temele tradiționaliste ale familiei indivizibile și procreatoare, concomitent cu măsurile oficiale: adoptarea unei legislații restrictive privind întreruperile de sarcină, înăsprirea condițiilor pentru acordarea divorțului, aplicarea de impozite pe veniturile persoanelor celibatare sau fără copii, oferirea de stimulente femeilor-mame, toate acestea susținute de o propagandă intensă. În 1966, rata natalității a scăzut la 14 la mia de locuitori, ceea ce putea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
În aceste condiții, politica demografică comunistă a urmărit creșterea populației prin: sporirea natalității, creșterea speranței de viață la naștere (reducerea deceselor de natură exogenăă și prin controlul fertilității. Adoptarea decretului nr.770 din 29 septembrie 1966, pentru reglementarea întreruperilor de sarcină a reprezentat momentul de debut al politicii pronataliste în România și momentul de ruptură față de legislația similară din Europa centrală și de Est. În ideologia pronatalistă ceaușistă, avortul apărea ca „masacru intrauterin”, „inamic perfid al viitorului biologic al poporului”, care
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
mâinii de lucru”, submina independența patriei, denatura „împlinirea destinului femeiesc”, era un atac la „patria mumă” și la „plaiul strămoșesc”, împuțina patrimoniul „partidului părinte”. Decretul - promulgat în numele Consiliului de Stat în 2 octombrie 1966 - menționează în preambul că întreruperea cursului sarcinii reprezintă „un caz cu grave consecințe asupra sănătății femeii și aduce mari prejudicii natalității și sporului natural al populației”. Potrivit art.2, o sarcină putea fi întreruptă în condiții legale numai în următoarele cazuri: punea viața femeii într-o stare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Decretul - promulgat în numele Consiliului de Stat în 2 octombrie 1966 - menționează în preambul că întreruperea cursului sarcinii reprezintă „un caz cu grave consecințe asupra sănătății femeii și aduce mari prejudicii natalității și sporului natural al populației”. Potrivit art.2, o sarcină putea fi întreruptă în condiții legale numai în următoarele cazuri: punea viața femeii într-o stare de pericol care nu putea fi înlăturat printr-un alt mijloc; unul din părinți suferea de o boală gravă, care se transmitea ereditar sau
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
părinți suferea de o boală gravă, care se transmitea ereditar sau care determina malformații congenitale; femeia însărcinată prezenta invalidități fizice, psihice sau senzoriale; femeia era în vârstă de peste 45 de ani; femeia născuse patru copii și îi avea în îngrijire; sarcina era urmarea unui viol sau unui incest. Autorizare era dată de către comisii medicale speciale, numite prin decizia Comitetului executiv al Sfatului popular regional sau al orașelor București și Constanța (art.5). Pentru a fi încadrată într-una din aceste categorii
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
numite prin decizia Comitetului executiv al Sfatului popular regional sau al orașelor București și Constanța (art.5). Pentru a fi încadrată într-una din aceste categorii, urma o traiectorie complicată pentru gravida care dorea să beneficieze de întreruperea legală a sarcinii. Aceasta începea cu o prezentare la cabinetul medical de care aparținea, de obicei cabinetul întreprinderii unde lucra, pentru a completa „fișa de întrerupere a sarcini”. Cu acest formular, solicitanta se prezenta în fața unei comisii medicale care-i înregistra și delibera
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
categorii, urma o traiectorie complicată pentru gravida care dorea să beneficieze de întreruperea legală a sarcinii. Aceasta începea cu o prezentare la cabinetul medical de care aparținea, de obicei cabinetul întreprinderii unde lucra, pentru a completa „fișa de întrerupere a sarcini”. Cu acest formular, solicitanta se prezenta în fața unei comisii medicale care-i înregistra și delibera asupra deciziei. Abia după aprobarea cererii, se putea adresa unui medic ginecolog pentru programarea operației. O intervenție neautorizată se putea efectua de către medic doar în
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
unei comisii medicale care-i înregistra și delibera asupra deciziei. Abia după aprobarea cererii, se putea adresa unui medic ginecolog pentru programarea operației. O intervenție neautorizată se putea efectua de către medic doar în caz de „extremă urgență”. „Când întreruperea cursului sarcinii trebuie imediat efectuată - menționează decretul în art.6 - medicul are obligația ca înainte de intervenție, sau, când nu este posibil, în cel mult 24 ore de la aceasta, să anunțe în scris pe procuror, care urmează a constata pe baza avizului medicului
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ca înainte de intervenție, sau, când nu este posibil, în cel mult 24 ore de la aceasta, să anunțe în scris pe procuror, care urmează a constata pe baza avizului medicului legist și a oricăror alte date, dacă intervenția pentru întreruperea cursului sarcinii a fost necesară”. Urgențele medicale, pasibile de intervenție medicală salvatoare, se încadrau în două categorii: avorturile spontane și complicațiile avorturilor legale. Dacă în cel din urmă caz, medicul nu găsea nici un semn convingător care să indice manevre abortive (ruperi de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
caz, medicul nu găsea nici un semn convingător care să indice manevre abortive (ruperi de membrane, perforări ale uterului, septicemii), intervenția sa era, de regulă, încadrată ca determinată de un avort spontan. Dacă însă examenul anatomopatologic stabilea dovezi de întrerupere a sarcinii, urma o anchetă judiciară ale cărei consecințe erau pedepsele prevăzute în Codul Penal. Prin modificările aduse Codului Penal prin decretul nr.771 din 29 septembrie 1966, întreruperea de sarcină devenea astfel, infracțiune, fiind considerată „pericol social cu consecințe grave de
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]