3,304 matches
-
desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia trei tătari, moara de la Toplița, un hotar de-a lungul Neamțului Mare și un loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
până la amenajarea gospodăriei proprii, la o margine a comunei Frâua, comună zbuciumată de vremuri ca toată Țara Ardealului, astăzi Comuna Axente Sever. Din Îmbinarea legendelor cu realitatea documentară rezultă că localitatea Axente Sever ar fi existat Înainte de 1283, sfârșitul colonizării sașilor În zona Mediaș-Șeica Mare, sub forma unui sătuc de români, organizat În jurul unei mănăstiri de maici “Sfânta Fecioară”, sub numele de satul Muierești. Ungurii l-au numit Asszonytalva (Satul Sfintelor Femei) Colonizarea sașilor, din secolul XIII a dus la desființarea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ar fi existat Înainte de 1283, sfârșitul colonizării sașilor În zona Mediaș-Șeica Mare, sub forma unui sătuc de români, organizat În jurul unei mănăstiri de maici “Sfânta Fecioară”, sub numele de satul Muierești. Ungurii l-au numit Asszonytalva (Satul Sfintelor Femei) Colonizarea sașilor, din secolul XIII a dus la desființarea mănăstirii, construirea În locul ei a unei cetăți de apărare, ca multe altele din Ardeal, care persistă și astăzi și schimbarea numelui așezării În Frauendorf, devenită ulterior (1918) Frâua, denumire care s-a păstrat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
care a făcut istorie pe plaiurile acestea intens mioritice? Crezi că mai funcționează sistemul "provinciilor culturale"? Ardealul e o zonă interesantă, iar ungurii au cam început să plece înspre Occident. Mă tem că o să pățim cu ei ca și cu sașii. Sistemul provinciilor culturale însă funcționează, mai ales când e vorba despre difuzarea de carte...! O întrebare de "oracol" pentru un om care a trecut prin comunism încercând să fluiere și să țină mâinile în buzunare ori de câte ori avea chef: Ce crezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a fost un premiu Nobel mai puțin acoperit de o operă spectaculoasă. O chestie de conjunctură, de vinovăție colectivă a germanilor și de bucurie a suedezilor că ei n-au făcut ce au făcut naziștii germani, și ca urmare deportarea sașilor în minele din Ucraina: acesta-i premiul Nobel al Hertei Müller. O scriitoare care nu iese cu absolut nimic în evidență și care fără Oskar Pastior, care a fost în prizonierat unde a fost și tatăl meu, n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prin Huși (la 7 noiembrie 1646) se va reveni în continuare, scrisorile sale către Vatican fiind deosebit de importante pentru cunoașterea localității în secolul al XVII-lea. Ipoteza lui Székely Istvan, preluată de Marco Bandini, a fost acceptată și de doctorul sas Andreas Wolf (1741-1812), care a venit din Transilvania în Moldova. Ca medic al domnitorului, al episcopilor de Huși (Inochentie (1752-1782) și Iacov Stamati (1782-1792) și al marii boierimi, a stat în aceste locuri aproape două decenii. După întoarcerea în orașul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
moșiei târgului, până în secolul al XVIII-lea. Se cuvine subliniat faptul că daniile nu sunt făcute către târgoveți, pământul fiind acaparat de boieri sau de Episcopie. Un document din iunie <1580-1582>, întocmit la Suceava, menționează o danie a voievodului Iancu Sasul către boierii: Gavril Sprânceană paharnic, lui Alontie Pojar, Toader Sprânceană, Mihail Arvat și fratelui său Toader, mai precis o moșie cu fânețe peste Prut, care se numește Ciortova, „atârnătoare de ocolul târgului Huși”. Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579), în a treia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în felul lor”. Despre spiritul tolerant al românilor (moldovenilor), solul regal scria: „În această țară locuiesc împreună, sub cârmuirea voievodului, diferite secte și religii și neamuri, ca de pildă, ruteni, poloni, sârbi, armeni, bulgari și tătari și, în sfârșit, mulți sași din Transilvania, fără ca din cauza deosebirilor de rituri și dogme să se certe între ei”. Printre cetățile și orașele vizitate de G. Reicherstorffer, amintim: Suceava, Hotin, Neamț, cetatea Iași (Bahloÿazwar - lb. maghiară: Cetatea Iașilor pe Bahlui), Vaslui (Wazlo), Soroca, Orhei, apoi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domnească din zona Huși a trecut, treptat, în stăpânirea Episcopiei de Huși, care a devenit în numai un secol una dintre cele mai influente instituții ecleziastice din Moldova. În cursul primei sale șederi în Moldova (1780- începutul anului 1783), doctorul sas Andreas Wolf a vizitat și orașul Huși. Informațiile sale, referitoare la Episcopia Hușilor, sunt demne de luat în seamă: „În această localitate se află reședința episcopală a moldovenilor, care este lângă catedrală. Și pentru că Rădăuți (așa cum a fost menționat mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și economică, păstrându-și opțiunea și practica religioasă. Despre stabilirea, viețuirea și practicarea religiei lor în spațiul hușean s-au păstrat numeroase informații în documente dintre cele mai variate. Amintim, de pildă, Codex Bandinus, Raportul din 1693, sau descrierea doctorului sas, Andreas Wolf, sibian stabilit 17 ani în Moldova, cel care a făcut legătura între numele Huși și husiți. Dintre istorici, amintim episcopul Melchisedec, B. P. Hasdeu, Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Gheorghe Ghibănescu. Deosebit de utilă pentru cunoașterea catolicilor din Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al XVI-lea, mai ales în timpul domniei lui Petru Șchiopul (1574-1577; 1578-1579; 1582-1591), s-a emis ipoteza unei „campanii”, a unei „ofensive” catolice în acest spațiu. La 2 februarie 1589, într-o scrisoare, Petru Șchiopul se adresează „supușilor noștri unguri, sași, leși și tuturor celor ce sunt de legea papei de la Roma, în orașele Iași, Cotnari, Hârlău, Vaslui și Huși, anunțându-le venirea unor iezuiți”. Domnul Moldovei îi îndemna pe credincioșii catolici din aceste așezări urbane să primească pe misionarii catolici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de case; erau numai 72 familii de catolici, cu 435 de persoane de aceeași religie, și 6.500 români, spre deosebire de orașul Roman, unde locuiau 400 de familii. În oraș se afla o biserică de lemn, a cărei slujitor era preotul sas Ioan, căsătorit cu o localnică. În interiorul bisericii erau expuse podoabe de altar, potire, discuri de argint. Prezența lui este atestată de mărturia unui anonim catolic italian, într-o Scurtă relatare despre bisericile din Moldova (1606), care consemna faptul că „Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Prezența lui este atestată de mărturia unui anonim catolic italian, într-o Scurtă relatare despre bisericile din Moldova (1606), care consemna faptul că „Huși e reședința episcopului de Huși, ortodox; are o biserică romano-catolică unde obișnuiește să stea un preot sas cu numele de Ioan, care fusese căsătorit; mai sunt biserici catolice și în alte multe locuri, dar fără preoți”. Papa era informat că parohul Ioan Transilvăneanul, „a fost frate observant al sf. Francisc < și > subdiacon și devenind apostat (adică, a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cele 40 de localități vizitate, trăiau 5.937 de catolici, ce alcătuiau 1.051 familii, păstoriți de 10 preoți și 13 dascăli. Multe alte detalii se referă la curtea domnească, obiceiurile românilor. Pe toți aceștia îi considera catolici, unguri ori sași, dar recunoștea că printre ei trăiau și români. După ce a cunoscut așezămintele pe care urma să le păstorească, episcopul Marco Bandini și-a exprimat dorința de a muta sediul Episcopiei catolice de la Bacău la Iași, în capitala țării, aproape de domnitor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întregi și convoaie lungi de automobile și trăsuri, chiar din Vechiul Regat. Piața cea Mare, împodobită cu tribune frumos decorate, cu steaguri și flori, era înțesată de lume în haine de sărbătoare. La ora 10, la gară, intrarea regelui. Primarul sas îi urează bun venit pe nemțește! În[tr]-o altă țară s-ar fi tolerat așa ceva? De acolo, cortegiul se îndreaptă către Catedrală, la Te Deum-ul oficiat de episcopul dr. Miron Cristea. Toate doamnele, după imboldul reginei, în portul național
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în fața tribunei, întindeau brațele către regină, cei mici strigau Trăiască!, cei mari cântau Imnul regal. Erau așa de voinici, rumeni și drăgălași, încât ți se umplea inima de bucurie. Păcat numai că sfârșitul a întunecat și aici atmosfera cu defileul sașilor, începând cu pestuceanii (?), pe cai frumoși, cu șei și frâie bogate, îmbrăcați în catifea cafenie, cu căciuli de castor, lanțuri și cordoane mari de aur, femeile cu coifuri aurii, rochii de catifea și mătase; se prezentau cu toată bogăția scoasă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
tot ei cu doi ani înainte primiseră cu entuziasm pe împăratul Wilhelm, excluzând (din fericire pentru români) pe toate celelalte elemente etnice, ca să probeze Kaiserului că are în Orient o avangardă germană tot atât de devotată ca cei mai buni prusieni. Sărmanii sași! Ce ironie a soartei! Aceasta însă nu le-a tăiat ifosul, la fiecare ocazie își arată trufia: „Den Hunden und Rumänien ist der Eintrit verboten“( Intrarea câinilor și a românilor este interzisă (germ.).), era afișat pe ușa unui local de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
licență în drept și episodul I. D. Suciu (descris în partea a doua a acestei serii de articole), a lucrat ca cercetător la Institutul de Studii de Drept Penal, vreme de 17 ani. În declarațiile sale încep confuziile: afirmă (că sași justifice carieră viitoare de diplomat) că de fapt a lucrat la Departamentul de Drept Internațional, care, pe atunci (institutul) aparținea de Academie, fără să numească anume care dintre ele: Academia Română? Academia Comercială? În realitate, el evita să declare ziariștilor că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
o populație amestecată, dar majoritar românească. După ocupare, guvernul maghiar a încurajat imigrarea pentru a întări această zonă de graniță împotriva invaziilor din afară. Deosebit de importantă a fost colonizarea secuilor, care erau înrudiți îndeaproape cu ungurii, și a germanilor, numiți sași, care au venit în secolul al doisprezecelea. Ulterior, ungurii, secuii și sașii aveau să fie naționalități privilegiate, dominînd restul populației. Cu toate că Transilvania era parte componentă a Ungariei, ea beneficia de o largă autonomie. Harta 6. Serbia în timpul dinastiei Nemanja Între
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
imigrarea pentru a întări această zonă de graniță împotriva invaziilor din afară. Deosebit de importantă a fost colonizarea secuilor, care erau înrudiți îndeaproape cu ungurii, și a germanilor, numiți sași, care au venit în secolul al doisprezecelea. Ulterior, ungurii, secuii și sașii aveau să fie naționalități privilegiate, dominînd restul populației. Cu toate că Transilvania era parte componentă a Ungariei, ea beneficia de o largă autonomie. Harta 6. Serbia în timpul dinastiei Nemanja Între timp, două principate românești, Valahia și Moldova, se aflau în plin proces
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și fiind în contact direct cu alte ocîrmuiri prin reprezentanții lor. Pentru a guverna provincia domnitorul era ajutat de un consiliu format din doisprezece membri și de dietă. Spre sfîrșitul secolului al șaisprezecelea, existau trei "națiuni" recunoscute, ungurii, secuii și sașii, și patru religii, catolică, luterană, calvină și unitariană. După cum am văzut, ungurii au venit în Transilvania în secolul al zecelea, iar regiunea a devenit parte integrantă a Regatului Ungariei. Secuii, care erau înrudiți îndeaproape cu ungurii și vorbeau aceeași limbă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al zecelea, iar regiunea a devenit parte integrantă a Regatului Ungariei. Secuii, care erau înrudiți îndeaproape cu ungurii și vorbeau aceeași limbă ca și aceștia, au sosit mai tîrziu; la început, ei erau grăniceri și proprietari liberi ai pămînturilor lor. Sașii erau imigranți germani din ținutul Rinului și au venit în secolul al doisprezecelea. Atît secuii cît și sașii primiseră hrisoave de la regele Ungariei care le confirmau privilegiile și le garantau dreptul la autoguvernare în zonele unde se stabiliseră. Secuii puteau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și vorbeau aceeași limbă ca și aceștia, au sosit mai tîrziu; la început, ei erau grăniceri și proprietari liberi ai pămînturilor lor. Sașii erau imigranți germani din ținutul Rinului și au venit în secolul al doisprezecelea. Atît secuii cît și sașii primiseră hrisoave de la regele Ungariei care le confirmau privilegiile și le garantau dreptul la autoguvernare în zonele unde se stabiliseră. Secuii puteau fi găsiți mai ales în Carpații răsăriteni, iar sașii în zona cuprinsă între orașele Brașov (Kronstadt) și Sibiu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
venit în secolul al doisprezecelea. Atît secuii cît și sașii primiseră hrisoave de la regele Ungariei care le confirmau privilegiile și le garantau dreptul la autoguvernare în zonele unde se stabiliseră. Secuii puteau fi găsiți mai ales în Carpații răsăriteni, iar sașii în zona cuprinsă între orașele Brașov (Kronstadt) și Sibiu (Hermannstadt), avînd și un alt centru în jurul Bistriței (Bistritz) (vezi harta 15). Clujul (Kolozsvár, Klausenburg), cel mai mare oraș din Transilvania, era în mare parte maghiar în secolul al optsprezecelea. Împărțirea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
parte maghiar în secolul al optsprezecelea. Împărțirea după religii a provinciei era de asemenea semnificativă. Reforma a înregistrat un succes considerabil în rîndul nobilimii maghiare, care o considera drept o mișcare îndreptată împotriva habsburgilor. Ea a fost acceptată și de sași, care au devenit luterani. Începînd din această perioadă, ungurii erau atît catolici cît și luterani, iar secuii catolici, luterani și unitarieni. Către sfîrșitul secolului al șaisprezecelea, bisericile protestante aveau în provincie un statut egal cu cel al catolicilor și reprezentanți
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]