2,314 matches
-
hârtie. Aici este și de căutat diferența fundamentală dintre cei doi. Dacă Mircea Horia Simionescu își asumă integral tehnica pastișei, a simulacrului, a ficționalizării totale, Tudor Octavian rămâne foarte aproape de verosimil, nu recunoaște construcția textuală împingând povestirile, dincolo de insolit, înspre satira socială cu pretențiile realismului. Dacă Mircea Horia Simionescu se joacă și inventează textul ingenios, scrisul arătându-se până la urmă gol în măsura în care e (auto)referențial, Tudor Octavian iubește să povestească cu orice preț, nucleul epic este nelipsit, iar textul, uneori la fel de
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
Gr. G. Tocilescu, București, 1901, p. 57. 2 Vezi, între altele: Antioh Cantemir, Sobranie stichotvorenij, St. - Petersburg, 1956; Stihuri, în românește de Virgil Teodorescu, Studiu introductiv de Paul Cornea, București, 1966 (Ed. 2, Iași, 1979); Satiry i drugie stichotvornye socinenija. Satire și alte poetice compuneri... Ediție bilingva. Traducerea de A. Donici și C. Negruzzi, Chișinău, 1988; Cornelia Cârstea, Antioh Cantemir, Craiova, 1984; Helmut Grasshoff, Antioch Dmitrievic Kantemir und Westeuropa, Berlin, 1966. 3 Publicată, cu un studiu introductiv, de către descoperitor: La Vie
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
atrage atenția asupra erorii psihologice care pândește pe oricine și-ar face o judecată sumară despre un om, după întâia impresie" Despre comedia Ultima oră de Mihail Sebastian avea cuvinte de laudă, subliniind că ea încântă "prin siguranța tehnicei, prin satira mediului gazetăresc, financiar și politic, și prin calitatea aleasă a spectacolului". Aceleași modalități analitice sunt utilizate de Șerban Cioculescu și în discutarea altor spectacole, cu piese ca Zburător cu negre plete de F. Aderca, Casa cu două fețe de Mircea
Șerban Cioculescu – cronicar dramatic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6847_a_8172]
-
se poate numi "scindarea anului". Astfel, Mircea Toma, unul dintre fondatorii Academiei Cațavencu, a declarat, în martie, că 20-25 dintre persoanele care lucrau la publicație au decis să părăsească ziarul și, împreună, vor realiza "un Cațavencu alternativ", un săptămânal de satiră politică, care va apărea print și online. El a acuzat atunci "cenzura" din cadrul redacției săptămânalului. Tot la acea dată, fondatori ai Academiei Cațavencu, printre care Ioan T. Morar, Eugen Istodor, Octav Mardale și Viorel Moțoc, au declarat că nu au
Cele mai importante momente ale presei scrise, în 2010 () [Corola-journal/Journalistic/27405_a_28730]
-
soarele pe gât/ vara se duce/ mult mai departe/ decât America." (p. 41) În cele doar cincizeci de pagini ale cărții, Mariana Codruț trece în revistă aproape toată istoria poeziei românești, de la versurile în metrică populară până la poemul filozofic și satira social-politică, pentru a sublinia o situație veche și ea de când poezia: singurătatea artistului, imposibilitatea biologică a omului de a fi fericit. Este o concluzie tristă de care, inevitabil, ne izbim cu toții mai devreme sau mai târziu. Ultima patrie se află
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
de vedere, curate. Fără nimic conjunctural. Observația îi aparține lui Mihai Zamfir și e memorabil formulată: „Pentru a arăta că arta divinației poetice fusese împinsă de Cârlova la limită, să notăm că el nu a scris nici poezie socială, nici satire, nici pamflete îndreptate contra cuiva; nu s-a atins prin urmare de acea zonă tematică ce urma să facă nefericirea poeziei pașoptiste în ansamblul ei” (p. 49) Capitolul acesta, foarte dens ideatic, se încheie cu un medalion surprinzător. Prin aceea
Stilul intelectual (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5238_a_6563]
-
un înveliș autoclav inexpugnabil pe care l-ar putea descrie această frază dinspre finalul unui roman echenozian: ,Pe stradă, ca întotdeauna, deasupra craniilor pietonilor, se leagănă bulele gîndurilor lor" (Nous trois, 1992). Viața în trei este, asemenea romanelor echenoziene, ,o satiră a singurătății moderne" (Patrick Lapeyre). Dar lucrurile nu rămîn aici. La Patrick Lapeyre, interesul pentru intertextualitate, viu în literatura echenoziană, se reduce; de asemenea, abordarea behavioristă, ,obiectivă", face loc perspectivei psihologizante, chiar dacă naratorul omniscient nu se întinde niciodată prea mult
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
ana, Elena Badea Artiștii sunt revoltați de pamfletul unui angajat de la publicația de satiră "Cațavencii", în care actrița Oana Pellea este criticată în termeni foarte duri, aceștia considerând că articolul respectiv este o jignire la adresa întregii bresle actoricești. Într-o scrisoare deschisă adresată lui Mircea Dinescu, directorul ziarului, artiștii îi cer poetului să ia
Revolta artiștilor, după criticile aduse Oanei Pellea: Domnule Dinescu, mizeria care se revarsă din articol ne lovește pe toți by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/65287_a_66612]
-
Vă Mulțumesc pentru faptul că vă interesează subiectul libertății de expresie. Vă anunț cu respect că eu și familia mea suntem terorizați de un an de zile de către apostolii "plimbăreți". După cum puteți observa din seria de 3 imagini, în Antene, satiră politică e permisă doar când convine, domnul Toni Grecu fiind mai "maleabil"... Iar publicului meu îi transmit că, într-adevăr, vara aceasta am negociat cu producătorii show-ului "Românii au Talent", cei de la Prima TV având noblețea de a-mi
Bendeac acuză ”apostolii plimbăreți” pentru eșecul cu Pro TV by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21348_a_22673]
-
o frumoasă zi, uriașa mea vocație pentru ironie și grotesc. Tu ești singurul dintre noi (toți am fost grefați cu glanda critică a antiridicolului, a antiimposturii) care ai scris așa cum ai trăit. Eu, spre rușinea mea, mi-am consumat acizii satirei, trăind în plin ridicol și realizînd, cu eroism, un exil - și penibil și absurdo-inutil, Bucuria mea - între multele altele - legată de un cuvînt, de o joacă, de un foarte elegant "mizda-păsii" (expresie local-craioveană) - s-a desăvîrșit în articolele scrise de
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
în 2-3 săptămîni, îmi iese primul mare volum de teatru. 4 piese jucate. Am alte cinci piese, nejucate: foarte sincere, curate și de straniu viitor. Ți le voi trimite. Dar te rezerv (după ce am citit studiul tău despre Caragiale, despre Satiră în general) ca prim-lector al volumului meu (450 pagini) care va aduna cele circa 12 nuvele satirice ale mele... Titlul: "Satirele duhului meu"; și adun aici otrăvuri literare, sine ira et studio, scrise între 1948-1974... Acum le transcriu, le
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
de straniu viitor. Ți le voi trimite. Dar te rezerv (după ce am citit studiul tău despre Caragiale, despre Satiră în general) ca prim-lector al volumului meu (450 pagini) care va aduna cele circa 12 nuvele satirice ale mele... Titlul: "Satirele duhului meu"; și adun aici otrăvuri literare, sine ira et studio, scrise între 1948-1974... Acum le transcriu, le scriu, le bat la mașină. În 2-3 luni sunt gata. Îmi plac! Constat că nu semăn (în această proză) cu nimeni. Deocamdată
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
intitula la începutul anilor ’30. Și pentru perioada ulterioară, teatrul bucureștean a pregătit o serie de spectacole, precum Îngeri în America, Jubileul, sau Love Stories, într-o admirabila distribuție. Gaițele, de Alexandru Kirițescu, în regia lui Dan Tudor, este o satiră socială, cum însuși autorul ei o numea, “în care m-am străduit, cu adevăr și mânie, să demasc lumea putreda ce mi se dezvăluise în toată hâda ei goliciune”. Vezi aici repertoriul Teatrului Metropolis în perioada 17 - 26 mai 2013
"Gaițele", în programul Teatrului Metropolis în perioada 17-26 mai by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79421_a_80746]
-
anul trecut pentru educație (coordonarea proiectului "Tineri traducători" al Institutului Cultural Român), a emigrat în Occident de destulă vreme pentru a experimenta pe propria piele viața "de-a curmezișul", pentru a descoperi că, de multe ori, năzdrăvănia, gluma, sarcasmul și satira sunt leacurile cele mai potrivite pentru pararea prejudecăților. Cânticele mârlănești îl așează pe acest - după vârstă - "clasic al optzeciștilor" direct în centrul atenției - o atenție conferită nu în ultimul rând de eticheta "educațională". Teoretic, cartea e consacrată copiilor, dar desigur
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
care se va numi ”Jurnalul unui Burlac”. "I AM BACK! 1. Pentru prima dată, brand-ul (titlul) a ceea ce fac pe TV, îmi aparține. Era și cazul... :)) 2. Show-ul este un videoblog săptămânal de comedie, axat pe parodie și satiră. 3. Durata lui: 22 de minute. Evident, aș câștiga mai mulți bani dacă ar fi mai lung. Dar diferența dintre televiziune și sex este că, în televiziune, calitatea este invers proporțională cu durata... ;P Plus că, ciudat sau nu, îi
Bendeac are din nou emisiune la TV. Vezi pe ce post by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/38248_a_39573]
-
În fond, ceea ce li se adresează tuturor nu poate fi interesant pentru unul singur, iar trezirea simțului civic, vorba lui Maiorescu, nu e-n chestie. E un risc, al subțierii publicului, pe care și l-au asumat și scriitorii de satire, cum și-l asumă semnatarii circularelor literare, cărora le fac suportabilă directețea ștergînd destinatarul. Că el există, totuși, doar că e mai greu de identificat fiind, cum s-ar spune, sans domicile fixe, dă de înțeles titlul lui Topârceanu, din
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
satiric, prin romanul Sfârșitul bahic. Combinația de parodie și roman comercial a stârnit succesul lui în România, dar și traducerea imediată în țările blocului comunist, precum și în engleză, sub titlul The Burial of the Vine (1975). Review-urile sunt pozitive, remarcând satira pregnantă a moravurilor comuniste, în orizontul de așteptare creat în Occident de apariția monumentalului Arhipeleagul Gulag al lui Soljenițîn din 1973. Nu e un mare roman al literaturii române, însă importanța lui ca gen nou pentru acea perioadă este semnificativă
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
a existenței orășenești, mondene, ridicolul se identifică cu inconformismul vicios. Astfel aflăm de la Catul că un ins ridicol este cel care, lipsit de avere, se străduiește să trăiască pe picior mare. Horațiu șarjează inconstanța, indiscreția, lăcomia, ambiția, poftele culinare. Platforma satirei se arată a fi oarecum instituționalizată, deci apodictică: „Fără vreo ezitare, remarcă Hans Robert Jauss, satira adoptă punctul de vedere al oficialității, ridiculum-ul ei atacă direct orice se opune acestei instanțe, subliniază diferențele (rire d’exclusion) contestînd părții indignate orice
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
ins ridicol este cel care, lipsit de avere, se străduiește să trăiască pe picior mare. Horațiu șarjează inconstanța, indiscreția, lăcomia, ambiția, poftele culinare. Platforma satirei se arată a fi oarecum instituționalizată, deci apodictică: „Fără vreo ezitare, remarcă Hans Robert Jauss, satira adoptă punctul de vedere al oficialității, ridiculum-ul ei atacă direct orice se opune acestei instanțe, subliniază diferențele (rire d’exclusion) contestînd părții indignate orice drept de a-și susține cauza”. Francezii observă și ei respectarea convenției sociale care poartă numele
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
propriei sale luminozități. Idilismul face loc unor impulsuri sarcastice, unei demoniace taxări a preaplinului său. Intonației "cântecelor naive" li se alătură și nu o dată li se substituie dispoziții disociative ce se lasă cu constatări incisive. Avem a face cu o satiră ce aderă totuși la specificul poetului deoarece vizează existențialul habitual al acestuia: Seara ca sulfatul de cupru / abia mai citim literele // Dumnezeu ne-a uitat în bodegă / paharul lucrează cu dinții // ne-au lăsat să colaborăm cu muștele // actele noastre
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
față au mari șanse să atragă atenția asupra operei ca întreg și a personalității fiecăruia. Le desparte peste un deceniu: Poor Things a apărut în 1992, iar Human Traces în 2005. Le deosebesc multe - viziunea ludică și fantezistă, dublată de satira ucigătoare la Alasdair Gray față de viziunea gravă a lui Sebastian Faulks. Dar le apropie fascinația medicilor față de mintea umană, o meditație profundă și vastă asupra civilizației și asupra evoluției omenirii, cultul rar al prieteniei și spiritul cosmopolit. Alasdair Gray (născut
Scotocind cotloanele minții by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3745_a_5070]
-
cu un seducător, care se va dovedi mult prea nepregă tit pentru apetitul ei sexual. Bella Baxter discerne întotdeauna esența lucrurilor, pentru că are încă o conștiință pură, nealterată de mentalitatea și spiritul vremii. Miza și miezul romanului aici se află - satiră cruntă a moravurilor societății victoriene, în care Anglia a avut parte de o lungă epocă de prosperitate. Reflecțiile Bellei Baxter despre educație și istorie, șomaj și libertate, imperiu și autoguvernare, formează pasaje percutante și memorabile. Alasdair Gray pastișează miturile și
Scotocind cotloanele minții by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3745_a_5070]
-
foarte fină, atât de fină încât adesea aproape că dispare. Așa se întâmplă în Fluviata sau Căciula Care Mușcă, cartea lui Irimia Bălescu, apărută la Editura Cartea Românească. Autorul trasează mitologia unei localități imaginare, care se vrea a fi o satiră cu inflexiuni postmoderniste a realităților sordide din perioada comunistă și cea de după 1989. Si, într-adevăr, latura sordidă este surprinsă în toată plinătatea ei: personaje mărunte, purtând adesea nume cacofonice de o transparență naivă, se perindă prin paginile cărții, prinse
Kitsch și cacofonie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14539_a_15864]
-
faptul rămâne. Nu vom ști niciodată, probabil, dacă nenea Iancu era sau nu convins că, satirizându-i pe Miticii lui, îi va învăța să vorbească și corect, și miezos, abandonând astfel "marea trăncăneală". Mai degrabă nu. Pentru că, dacă, spre deosebire de umor, satira e forma neiertătoare, intolerantă, a comicului, eroii lui Caragiale n-aveau cum ieși de sub usturătoarele șfichiuiri ale vehemenței sale satirice. Moličre credea că viciile sunt accidentale. Moraliștii contemporani lui nu aveau, în schimb, nicio încredere în virtutea umană. Erau, altfel spus
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
Diaconescu, săltați din plapumă după un mozol prelungit cu “garantul democrației”, din clinchet de cătușe se va întoarce și Adrian Năstase în brațele vînjoase ale poporului, mai curat și mai cîrlionțat ca oricînd”, mai spune Mircea Dinescu în revista de satiră. Editorialul integral poate fi citit în versiunea online a revistei de satiră Cațavencii.
Dinescu: Băsescu lasă în urmă doar clinchet de cătușe by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38971_a_40296]