7,856 matches
-
era toamnă peste Munții mei, De-au tresărit toți muguri pe ram Și-atât de noi, de fericiți eram, Când Dragostea e singurul temei! ”Poezia ta miroase-a mir!” Te-aud și-acum, frumoasa mea femeie, Precum aude focul o scânteie Și Aerul pe care îl respir... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Mirosul de mir... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2126, Anul VI, 26 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MIROSUL DE MIR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370976_a_372305]
-
întâlnesc, își dau seama că sunt doi străini. Nu au ce să își spună. Ea și-a găsit între timp, pe altcineva. Și îl compară pe el cu celălalt. Și el știe de celălalt. O aluzie venită de la el este scânteia ce aprinde focul și face să iasă la lumină supărările mocnite. “Orice e mai bun decât singurătatea”? „Din greșeală în greșeală, spre victoria finală”, acesta era unul din sloganurile ce ne devenise familiar, pe vremuri. Într-o relație de cuplu
“GHIDUL RELAŢIEI DE CUPLU PE CARE ŢI-O DOREŞTI”, O CARTE DE ANCA MĂLUREANU DESPRE UN JOC ÎN DOI de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371032_a_372361]
-
poți gândi, tot ce nu poți gândi este DAO. Nimic omenesc este DAO. Olarul face ulcele, ulcele nu-l fac pe olar. Dar omul, natura și DAO sunt unite într-un singur tot. Întunecarea minții nu poate fi dezvăluită. O scânteie poate provoca un incendiu, dar după ce dispar obiectele unde se duce focul? Moartea din matcă, moartea din ou. Lumea există în oglindă, în apă, în vis. Înțeleptul se deosebește de ceilalți prin ceea ce NU FACE, NU VORBEȘTE, nicidecum princeea ce
BĂTRÂNUL KITAI de BORIS MEHR în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369860_a_371189]
-
popor, pe când părintele meu - nu, deși tot ce e construit mai de vază în Ierusalim, inclusiv templul cel mare, tatăl meu a clădit. Chiar nu înțeleg de ce iudeii ăștia nu-i acordă respectul cuvenit... Iar acuma cu Iisus ăsta... O scânteie și.. ne vor sfâșia ca pe niște cepe amintindu-și și de noi pentru moartea Botezătorului. -Chiar crezi asta? Să mă ierți luminate tetrarh dar ești puțin naiv, spuse Irodiada cu neîncredere. Noroc de mine pentru că altfel te-ar fi
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369829_a_371158]
-
de cărat bagaje, i se părea chiar minunată. - Știi de ce te-am primit ? - Nu știu,dar îmi pare foarte bine că ai făcut-o. Eram chiar disperat. - Cunosc sentimentul. Știi ce se spune, „nu răscoli cenușa trecutului pentru că vei găsi scânteia ce te va arde.” Iar pe mine m-a ars pe dinăuntru atâta amar de vreme. În urmă cu mult timp,locuiam în partea de nord-est a insulei. Eram un copilandru ,eram fericit în lumea mea de copil.Nu eram
VIATA LA PLUS INFINIT (7) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369893_a_371222]
-
Se prăvălesc apele, Apele slobode! Vin, vin la vale Cu-nverșunare, Rupând în cale Drum și cărare, Învolburate, Apele, Apele! Dar, deodată Apare o roată Însângerată Pe zarea toată: E Soarele, Soarele, Zvârlindu-și pletele, Bucurând fetele Cu mii de scânteie De curcubeie. Vine pe lume Soarele! Soarele! Referință Bibliografică: DRUM LIN SPRE CER... FILUȘ JULEA! (Un om... un zbor... un înger) / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1786, Anul V, 21 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 2066 din 27 august 2016 Toate Articolele Autorului Zău că mi-ar place să mă joc cu tine, Pentru a te cunoaște cum se cuvine, Te voi provoca la dragoste și iubire, Să iasă scântei din coapse și din vine. Pentru început, am să-ți spun IUBIRE, Ce frumoasă ești și cât te iubesc pe tine, De dragul tău am să-ți dau o sărutare, Și să te strâng tare-n brațe, cu ardoare. Apoi, o să
ZĂU CĂ MI-AR PLACE.... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370030_a_371359]
-
bun -urca-voi Doamne, de pe Pământ de drag aprins! În seara asta de Crăciun, în seara sfântă Totul în juru-mi dansează ritmic, ca un puls Ochii-mi închid, călătoresc spre Galaxia blândă Spațiu după spațiu traversez sub vechi impuls Mii de scântei multicolore, în joc fecund Într-un imens, fantast potop de frumuseți Magnific mă întâmpină, ca pe Pământ Când raze ating cristale rotitoare-n dimineți În seara sfântă de Crăciun, în seara astă Ajunge-voi biruitor la Tine Doamne iar Protecție
SEARA SFÂNTĂ DE CRĂCIUN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370127_a_371456]
-
în azur, Din rădăcini de negru să înalț Copacul sfredelindu-se spre cer, Iar din văzduh să-l poleiesc cu smalț. I-am învelit coroana cu roșul din apus, În trunchi fierbeau inelele în spumă Și-ntr-o splendoare fundalul scânteia, Căzuse vălul argintiu de brumă. În ramuri - clopoței agață fără clinchet - Frunze stinghere, ruginii, de toamnă. La timpul prezent pădurea e la fel, Iar crivățul înspre apus întruna o destramă. Tabloul împlinit victimizează altul; El trebuie angelic înrămat, citit. Artiștii
TABLOU DE TOAMNĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370316_a_371645]
-
Acasa > Poezie > Cantec > SUNT... Autor: Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016 Toate Articolele Autorului Sunt... Sunt o alee Cu orhidee, Cu fluturi zglobii Și iasomii. Sunt o scânteie Din ochi de femeie Cu aripi de foc Și iute la joc. Sunt o săgeată Ce zboară uitată Din ochi de iubită Și ea părăsită. Sunt o sclipire Din ochi de iubire Ce iute s-aprind Și-n lacrimi se
SUNT… de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370353_a_371682]
-
Nimeni nu are dreptul să adauge sau să scadă la ce a fost... O sclipire a dragostei curate Ce ne luminează fețele când privim în urmă. Cluj Napoca, 31 iulie 2015 Alegere N-am să deplâng crâmpeiele de clipe Și nici scântei de dor ce mor zburând, Ci am să las a focului aripă Să-mi lumineze drumul înspre cânt. Să împletească diadema rugii mele Din stele ce sclipesc în ochii mei Cu lacrima cea sfână a iubirii Arzând tăcerile în calea
ARIPILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370338_a_371667]
-
jos. Mâna mea ajunsese, avidă, la perișoarele scăpate din strânsura cupelor de la sutien. Le simțeam cum se legănau în podul palmei mele, transmițându-mi fulgere prin corp. Electrizante pere mai avea iubita mea Miruna și nu numai sânii -pară scoteau scântei în palmele mele! Coboram prin mângâieri, în timp ce gura mea pusese stăpânire peste gura ei micuță. Îi mușcam ușor colțurile buzelor, provocându-i plăcere. Unghiile sale, bine îngrijite, începeau să se facă simțite pe spatele meu, simțeam mângâierea mâinilor ei fine
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
fie prinsă viață din nevăzute fire Împletite drăgăstos în ADN, în genom Să crescă templu pentru suflet - OM! Esență profundă, mister adâncit în celest Rămân dincolo de înțelesul rupest Graiurile, ca taina din pântecul matern Când pruncul prinde miezul din etern. Scânteia divină ce-o porți în sine Coboară prin tata și mama, verbine De aceea limba mamei, limba de rai E pentru fiecare împărătescă -n grai. Înțelepciunea , tăcerea, plata răbdării Pe înățimi de sunet din cântecul mării Le asculți, iar Plaiul
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370420_a_371749]
-
pe buze În serile ce suspinau târzii. Odinioară m-atingeai cu vântul Și tresăream în șuier de fiori, Sub tălpi se risipea, umil, pământul Iar tu te legănai înalt să zbori. Privirea mi-a rămas și azi văpaie, O ultimă scânteie mai coboară, Dar ochii tăi s-au preschimbat în ploaie De clipe dragi, trăite-odinioară... TÂRZIU Azi e târziu să mai regret Că n-am știut să te ascult Și vântul treieră-n secret O doină-a vremii din demult. Te-
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
vor explora cu plăcere tainele cunoașterii, școala românească apropiindu-se treptat de standardele europene. Putem afirma că piatra de temelie a unui „om” în drumul pe care îl va urma în viață o pune educatorul și învățătorul. Dacă ei sunt „scânteia” în descoperirea noului și a mediului înconjurător de către copii, mai târziu profesorii sunt cei care îi redescoperă și elevii de azi, studenții de mâine, devin stâlpul unei societăți sănătoase. Fără educație și învățământ societatea este bolnavă și rezultatele acesteia la
LA BILANŢUL ADEVĂRULUI, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370435_a_371764]
-
Vin călare, tunând geruri,Fulgerând cu-a lor copite.Țara noastră e prădată... XII. SUNT..., de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016. Sunt... Sunt o alee Cu orhidee, Cu fluturi zglobii Și iasomii. Sunt o scânteie Din ochi de femeie Cu aripi de foc Și iute la joc. Sunt o săgeată Ce zboară uitată Din ochi de iubită Și ea părăsită. Sunt o sclipire Din ochi de iubire Ce iute s-aprind Și-n lacrimi se
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
sfarmă, Când te rogi lui Dumnezeu! Rugăciunea-i ,o aripă, Ce te poartă-n ceruri,sus! Chiar de ține,doar o clipă, Da-i din inimă,ce-ai spus! Rugăciunea,este cheia, Ușilor ce se închid, Ea aprinde-n toți scânteia, Sufletelor,când li-e frig! Rugăciunea,e puterea, Pe viclean,ce îl oprește! Să-ți întunece vederea, Cu orbirea,ce-amăgește! Stăruiți în rugăciune, Că-i salvarea omului! De primiți rele sau bune, Mulțumiți-i Domnului! Când ai o durere
RUGĂCIUNEA! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370511_a_371840]
-
fără mângâiere". Vinovat ne e destinul, pentru că-i ‚‚trecu sorocul”, am închiriat doar chinul și ne-am îngropat norocul. Astăzi chiar și păpușarul, poartă-n suflet etichetă, cumpărat și el sărmanul, ca să-l faceți voi vedetă. Bâlbâitul grai politic, vrea scânteie să aprindă, sar din focul mioritic, cioburi sparte de oglindă. Cum se știe, n-aveți vină, doar destine de oratori, furtul pentru voi, rutină, să îngropați chiar și comori. Nu mai țineți astăzi minte, ce-i opinca și ce-i
MUCEGAI PE O PREFAȚĂ... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369295_a_370624]
-
La care nici că am visat... Mi-ai umplut viața de iubire Pe care n-am s-o uit vreodat’! Ființa cea mai dragă-mi ești; Icoană, suflet de femeie, Altar și rug aprins îmi ești; A vieții mele ești scânteie! Referință Bibliografică: Îmi ești / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1893, Anul VI, 07 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ÎMI EŞTI de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369301_a_370630]
-
1869 din 12 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Ne naștem cu o stea în frunte și-aceeași stea ne e călăuza pe calea spre ne-ntoarcere... E steaua care va veghea în visul ce ne-mparte clipele în mii de scântei de trăire... Iar când, obosiți, plecăm spre Marele Albastru avem și noi pe cer o stea... Și e mirajul nostru... Viv Referință Bibliografică: Stea... / Viviana Milivoievici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1869, Anul VI, 12 februarie 2016. Drepturi de
STEA... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369325_a_370654]
-
din 12 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Întind o mână către cer Să prind un fulg în palma mea, Dar fulgul este efemer Și s-a topit șoptind...ceva. Ridic privirea către cer Și scame-n gene mi se-anină, Scântei albe-n iris pier Și candela-i de lacrimi plină. Tăcerea albă de zăpadă De crengi negre e ucisă... Cerul parcă stă să cadă Peste fața-mi rece,ninsă. Referință Bibliografică: DIN CER / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DIN CER de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369318_a_370647]
-
zidesc o peșteră grozavă, am zis eu, nesocotind tehnicile moderne ale registrelor de suflet. Mă hrăneam cu sâmburi de vânt și beam licoare de un liliachiu artizanal, boem și rătăcit, încadrat eronat în ierarhia arborilor de elită din care izvorăsc scântei năucitoare. Îmi roteam zborul după suflul deșertului și scrijileam abanosul cu un fir de praf, să nu erodez cântecul de gardă al vulcanilor mereu agățat în umbletul stelelor prin lacuri înghețate în formă neobișnuită. Ce vină port eu că pe
SALUTUL TRANDAFIRILOR SĂLBATICI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369409_a_370738]
-
peste întinderi. După câteva minute, pădurea începu să freamăte, păsările nopții să țipe înfiorător, vântul să poarte pe aripile sale șoapte sinistre, iar prin cotloanele întunecate ale castelului să fâlfâie aripi nevăzute. Chiar și flăcările focului luau forme înspăimântătoare, iar scânteile pocneau în aer. Din când în când tăciuni aprinși săreau din foc. La ferestrele castelului se aprinseră torțe, iar pe ziduri ardeau focuri de jur împrejur. Se pare că vampirii își pregăteau minuțios spectacolul. Deodată, din negură, pe lângă flăcările focurilor
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
mai mare, potrivit căruia râsul este scopul omenirii! Râsul îl îndepărtează, pentru câteva clipe, pe omul simplu, de spaimă. Dar legea se impune prin spaimă, al cărei nume adevărat este frica de Dumnezeu. Și, de la această carte ar putea pleca scânteia luciferică, cea care ar ațâța lumea întreagă într-un nou incendiu ... Omului simplu, care râde, în clipa aceea nu-i pasă că va muri ... Însă, pentru că vorbim totuși despre umor și râs, nu putem să nu luăm în considerație și
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369412_a_370741]
-
îmblânzi și furtuna, Zi de duminică întotdeauna, Livadă-nflorită, veșnică ispită. O lacrimă neplânsă e femeia Și veritabilă mitologie, Fără de hotare împărăție, Câte puțin din toate-i place să fie, Dar mai presus de orice e aceea Care aprinde trotilul, scânteia. Referință Bibliografică: MIHAI MERTICARU - EA E ACEEA / Mihai Merticaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1775, Anul V, 10 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Merticaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
EA E ACEEA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369459_a_370788]