1,879 matches
-
La cetatea Enisala, lângă un zid de aproximativ 12 metri, „s-a ridicat o schelă metalică, sprijinită de zid, având dimensiunile relative ale zidului (20 m/12 m) și un număr de cinci niveluri; cele aproximativ 60 de alveole ale schelei (din primele patru niveluri) au fost ocupate de dansatori (copii din clasele a V-a); lateral schelei, dar prins de ea, s-a montat un scripete, cu care se ridicau, în timpul momentului din spectacol, gălețile cu mortar care erau preluate
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
de zid, având dimensiunile relative ale zidului (20 m/12 m) și un număr de cinci niveluri; cele aproximativ 60 de alveole ale schelei (din primele patru niveluri) au fost ocupate de dansatori (copii din clasele a V-a); lateral schelei, dar prins de ea, s-a montat un scripete, cu care se ridicau, în timpul momentului din spectacol, gălețile cu mortar care erau preluate de copiii de la nivelul 5 al schelei (îmbrăcați în salopete stilizate, la fel ca dansatorii de la nivelurile
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
ocupate de dansatori (copii din clasele a V-a); lateral schelei, dar prins de ea, s-a montat un scripete, cu care se ridicau, în timpul momentului din spectacol, gălețile cu mortar care erau preluate de copiii de la nivelul 5 al schelei (îmbrăcați în salopete stilizate, la fel ca dansatorii de la nivelurile inferioare ale schelei)... Imaginea descoperă dansul de muncă și euritmia de pe schelă. Băieții de la nivelul cinci al schelei îndeplinesc, ca pe un adevărat ritual, gesturile specifice ale muncii de zidar
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
de ea, s-a montat un scripete, cu care se ridicau, în timpul momentului din spectacol, gălețile cu mortar care erau preluate de copiii de la nivelul 5 al schelei (îmbrăcați în salopete stilizate, la fel ca dansatorii de la nivelurile inferioare ale schelei)... Imaginea descoperă dansul de muncă și euritmia de pe schelă. Băieții de la nivelul cinci al schelei îndeplinesc, ca pe un adevărat ritual, gesturile specifice ale muncii de zidar, folosindu-se de instrumentele, uneltele și materialele specifice; dansatorii de la celelalte niveluri efectuează
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
se ridicau, în timpul momentului din spectacol, gălețile cu mortar care erau preluate de copiii de la nivelul 5 al schelei (îmbrăcați în salopete stilizate, la fel ca dansatorii de la nivelurile inferioare ale schelei)... Imaginea descoperă dansul de muncă și euritmia de pe schelă. Băieții de la nivelul cinci al schelei îndeplinesc, ca pe un adevărat ritual, gesturile specifice ale muncii de zidar, folosindu-se de instrumentele, uneltele și materialele specifice; dansatorii de la celelalte niveluri efectuează o mișcare apropiată mai mult de gimnastica modernă decât
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
gălețile cu mortar care erau preluate de copiii de la nivelul 5 al schelei (îmbrăcați în salopete stilizate, la fel ca dansatorii de la nivelurile inferioare ale schelei)... Imaginea descoperă dansul de muncă și euritmia de pe schelă. Băieții de la nivelul cinci al schelei îndeplinesc, ca pe un adevărat ritual, gesturile specifice ale muncii de zidar, folosindu-se de instrumentele, uneltele și materialele specifice; dansatorii de la celelalte niveluri efectuează o mișcare apropiată mai mult de gimnastica modernă decât de dansul coregrafic propriu-zis. Efectul neașteptat
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
muncii de zidar, folosindu-se de instrumentele, uneltele și materialele specifice; dansatorii de la celelalte niveluri efectuează o mișcare apropiată mai mult de gimnastica modernă decât de dansul coregrafic propriu-zis. Efectul neașteptat al imaginii este creat de „funcționarea” diferită a alveolelor schelei, copiii efectuând mișcări diferite, fiind practic trei grupe de interpeți care dansează îm contrapunct.”[ 17] Aceste spectacole au fost realizate sub influența unui spectacol grandios realizat pe stadionul Dinamo din București în 1977 la care au participat peste 25.000
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
Turnuri de apă 28112240-4 Grinzi 28112250-7 Stâlpi 28112260-0 Piloni de antenă radio și de televiziune 28112261-7 Piloni de antenă radio 28112262-4 Piloni de antenă de televiziune 28112263-1 Stâlpi din zăbrele 28112300-3 Structuri și părți din fier, oțel sau aluminiu 28112310-6 Schele 28112311-3 Contrafișe în arc 28112312-0 Proptele în arc 28112313-7 Reazeme 28112314-4 Flanșe pentru conducte 28112315-1 Echipament pentru schele 28112316-8 Coliere de strângere curbate 28112317-5 Structuri pentru schele 28112318-2 Suporturi pentru conducte 28112320-9 Structuri metalice 28112321-6 Adăposturi pentru stațiile de autobuz
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
antenă radio 28112262-4 Piloni de antenă de televiziune 28112263-1 Stâlpi din zăbrele 28112300-3 Structuri și părți din fier, oțel sau aluminiu 28112310-6 Schele 28112311-3 Contrafișe în arc 28112312-0 Proptele în arc 28112313-7 Reazeme 28112314-4 Flanșe pentru conducte 28112315-1 Echipament pentru schele 28112316-8 Coliere de strângere curbate 28112317-5 Structuri pentru schele 28112318-2 Suporturi pentru conducte 28112320-9 Structuri metalice 28112321-6 Adăposturi pentru stațiile de autobuz 28112322-3 Cabine telefonice 28112329-2 Ecrane de siguranță 28112330-2 Structuri din aluminiu 28112380-7 Părți de structuri metalice 28112381-4 Învelitori
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
Stâlpi din zăbrele 28112300-3 Structuri și părți din fier, oțel sau aluminiu 28112310-6 Schele 28112311-3 Contrafișe în arc 28112312-0 Proptele în arc 28112313-7 Reazeme 28112314-4 Flanșe pentru conducte 28112315-1 Echipament pentru schele 28112316-8 Coliere de strângere curbate 28112317-5 Structuri pentru schele 28112318-2 Suporturi pentru conducte 28112320-9 Structuri metalice 28112321-6 Adăposturi pentru stațiile de autobuz 28112322-3 Cabine telefonice 28112329-2 Ecrane de siguranță 28112330-2 Structuri din aluminiu 28112380-7 Părți de structuri metalice 28112381-4 Învelitori metalice 28112382-1 Vane 28112383-8 Porți de ecluze 28112390-0 Ecluze
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
Construcția de imobile (blocuri de locuințe și altele) 401.1 Construcții generale 401.2 Montare acoperișuri 401.3 Construirea de șeminee și cuptoare 401.4 Construirea de izolații 40 401 401.5 Tencuirea și întreținerea fațadelor 401.6 Construcții de schele 401.7 Alte activități de construcții specializate (inclusiv schelărie) 402 Construcții civile: construcții de drumuri, poduri, căi ferate etc. 402.1 Construcții civile generale 402.2 Terasamente în aer liber 402.3 Lucrări terestre ( în aer liber sau subterane) 402
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
fontă sau oțel 7308.10 kg S 28.11.22.00 Coloane și piloni din fontă sau oțel 7308.20 kg S 28.11.23.10 Echipament din fontă/oțel pentru schelărie, cofraje, susținere/stâlpi de susținere în mină, inclusiv schele pentru guri de puț și suprastructuri de piloți, grinzi extensibile pentru cofrarea puțurilor, echipamente tubulare și similare pentru schelărie 7308.40 kg S 28.11.23.30 Baraje, stăvilare, porți -ecluze, debarcadere, docuri fixe și alte construcții maritime și fluviale
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Zona Metropolitană Galați-Brăila. O a 2-a propunere, cel mai usșor de realizat ar fi Zona Metropolitană Galați, care înglobează 13 comune din județul Galați. Este cel mai ușor de realizat, cuprinde pe lângă municipiul Galați și comunele: Smârdan, Tulucești, Pechea, Schela, Slobozia-Conachi, Braniștea, Independența, Piscu, Cuza-Vodă (recent desprinsă din comuna Slobozia-Conachi), Frumușița, Vânători, Șendreni și Scânteiești. Populația aproximativă ar fi de 350.000 de locuitori. Se estimează că populația zonei metropolitane va fi în jur de 500.000 de locuitori. Denumit
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
cauciucului a rămas și s-a concrestizat în două fabrici de articole din cauciuc. Pe cursul râului Olt, în apropierea municipiului (in satul Dumitresti), se găsește o hidrocentrală cu o putere instalată de 53 MW. În municipiu își are sediul Schela de petrol Drăgășani care aparține grupului OMV și care are ca activitate exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale din zona de sud a județului Vâlcea și din zona de nord a județului Olt. Încă din cele mai vechi timpuri
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
agricolă. Începutul secolului al XX-lea aduce o schimbare profundă în economia localității, în această perioadă luând naștere la nivelul tehnicii de epocă, exploatările petroliere. Încă de la apariția primelor exploatări în domeniul petrolier, profilul localității a fost determinat de prezența schelei de extracție a țițeiului modernizată continuu. La începutul secolului al XX-lea s-au ridicat în Moreni ateliere de reparații ale utilajului petrolier, care în special după 1970 se reprofilează și se dezvoltă mult, transformându-se în întreprinderi de interes
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente (reședința), Dâmbu, Liliești, Schela, Tufeni și Țintea. Orașul Băicoi este situat în centrul județului Prahova. Înălțimea maximă (406 metri), raportată la nivelul mării, se atinge în cadrul orașului Dealul Țintea. Orașul se întinde pe o lungime de 17 km. Este dezvoltat practic de-a lungul
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
(denumire până în 1972: Turnu Severin, în maghiară: "Szörényvár" sau "Szörénytornya", în germană: "Turm Severin") este municipiul de reședință al județului Mehedinți, Oltenia, România, format din localitățile componente (reședința), Dudașu Schelei, Gura Văii și Schela Cladovei. Localitatea s-a dezvoltat în apropierea castrului roman Drobeta, devenind dintr-un punct strategic inițial un oraș de răscruce a drumurilor pe uscat și pe apă care duceau la nord și la sud de Dunăre
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
(denumire până în 1972: Turnu Severin, în maghiară: "Szörényvár" sau "Szörénytornya", în germană: "Turm Severin") este municipiul de reședință al județului Mehedinți, Oltenia, România, format din localitățile componente (reședința), Dudașu Schelei, Gura Văii și Schela Cladovei. Localitatea s-a dezvoltat în apropierea castrului roman Drobeta, devenind dintr-un punct strategic inițial un oraș de răscruce a drumurilor pe uscat și pe apă care duceau la nord și la sud de Dunăre. În timpul antichității romane, a
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
fi migdalul, smochinul, liliacul, teiul și castanul sau arborii exotici magnolie, nuc caucazian, ginkgo biloba. Cercetările arheologice realizate de specialiști în istorie de la Universitatea Edinburgh și de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din București au descoperit, în situl arheologic de la Schela Cladovei (cartier al Severinului actual), urme umane din perioada Paleoliticului. Inventarul arheologic scos la iveală indică începutul vieții omului primitiv, al trecerii acestuia de la stadiul de culegător, pescar și vânator la o civilizație sedentarizată modernă. O altă descoperire importantă a
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
al trecerii acestuia de la stadiul de culegător, pescar și vânator la o civilizație sedentarizată modernă. O altă descoperire importantă a fost cea a unui "Homo Sapiens" în vârsta de 8000 de ani (î.C). Primele săpături pe șantierul arheologic de la Schela Cladovei au fost efectuate de istoricul Vasile Boroneanț, începând cu anul 1960. Au fost descoperite, de-a lungul timpului, peste 65 de morminte datând din perioada 7300 - 6300 i.Ch. Datarea cu carbon radioactiv a probelor arheologice confirmă vechimea aproximativă
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Gărzii de Fier din Oltenia, "Alarma". Tot în anul 1936 ia ființă Societatea "Căile Ferate particulare Cloșani", în scopul exploatării masei lemnoase din bazinele superioare ale râurilor Motru și Tismana. În 1936, "Malaxa" construiește un alt șantier naval "Dinamica" la Schela Cladovei (suburbie a orașului), șantier care în anul 1950 va fuziona cu cel din Turnu Severin. În 1938, este inaugurată intreprinderea de spirt și bere „Banovița” (până în 1989). La 8 mai 1939, Regele Carol al II-lea și fiul său
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
La 30 septembrie 1944, dirijându-se împotriva retragerii trupelor germane ale grupului de Armate E din Grecia, conduse de Generalul Baron von Weichs și Generalul Alexander Löhr, Armatele 57 și 46 sovietice ale Frontului 2 ucrainean (Tolbuhin) forțează Dunărea la Schela Cladovei, în amonte de Turnu-Severin, înaintând spre Belgrad și, respectiv, Sofia. În 1945 este înființat Comitetul Municipal al Partidului Comunist Român din (Drobeta) Turnu-Severin (până în 1989). La fel și Asociația Tineretului Progresist din România (filiala Mehedinți)-(până în 1947). Din cauze
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
într-o fântână secretă cu o adâncime de 12 m a cărei apă este potabilă și astăzi. Pe teritoriul actualului oraș, în secolul al XIX-lea, se afla satul Corabia, proprietatea Mănăstirii Bistrița. Dat fiind faptul că Gh. Bibescu, proprietarul schelei de la Izlaz (pe unde erau îmbarcate grânele din fostul județ Romanați), crea multe dificultăți comercianților din Caracal în exportul grânelor, 37 dintre aceștia, printr-o petiție adresată domnitorului Alexandru Ioan Cuza la data de 24 iunie / 6 iulie 1859, cereau
Corabia () [Corola-website/Science/297007_a_298336]
-
unde erau îmbarcate grânele din fostul județ Romanați), crea multe dificultăți comercianților din Caracal în exportul grânelor, 37 dintre aceștia, printr-o petiție adresată domnitorului Alexandru Ioan Cuza la data de 24 iunie / 6 iulie 1859, cereau clădirea unei noi schele în satul Corabia (considerat ca având și o poziție mai avantajoasă la Dunăre decât Islazul) și transformarea acestui sat în oraș liber. Se propunea pentru aceasta răscumpărarea a 1.000 pogoane pe care să se construiască casele noului oraș, iar
Corabia () [Corola-website/Science/297007_a_298336]
-
decât Islazul) și transformarea acestui sat în oraș liber. Se propunea pentru aceasta răscumpărarea a 1.000 pogoane pe care să se construiască casele noului oraș, iar numele noului oraș să fie Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul a aprobat, teoretic, construirea schelei și a noului oraș, cu denumirea Mircea, în memoria domnitorului Mircea cel Bătrân, însă proiectul nu a mai fost pus în practică la acel moment. Abia în anul 1871, după reluarea demersurilor de către comercianții din Romanați, a fost adoptată Legea
Corabia () [Corola-website/Science/297007_a_298336]