4,338 matches
-
mecanice, chimice, termice, algice și că scoarța cerebrală analizează și diferențiază cu destulă precizie semnale care vin din mediul intern. Alte experimente au arătat posibilitatea conectării excitațiilor care vin de la organele interne la scoarța cerebrală, cu excitațiile care ajung la scoarță de la exteroceptori, putându-se realiza modificarea reflex-condiționată a schimburilor respiratorii la om. În acest scop subiecții erau puși să efectueze o anumită activitate musculară, iar ritmul activității era determinat prin ritmurile unui metronom (80 de bătăi pe minut). Schimbul gazos
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de gust: vârful limbii este mai sensibil pentru dulce, marginile limbii pentru acru, partea dinspre baza limbii pentru amar și partea anterioară a limbii pentru sărat. Prin metoda reflexelor condiționate a fost studiată dependența receptorilor gustativi de starea funcțională a scoarței cerebrale. Utilizând experimental metoda reflexelor condiționate vasculare s-a demonstrat că la prima aplicare a oricărei substanțe gustative vasele acționează prin contracție și după mai multe aplicări vasele încep să reacționeze diferențiat; astfel, substanțele dulci produc vasodilatație, cele amare produc
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
subiectul va fi întrebat dacă la a doua probă (aplicarea unui stimul variabil) distanța dintre vârfurile stimulatoare a fost mai mare sau mai mică decât la prima probă (aplicarea stimulului etalon). Sensibilitatea tactilă este condiționată de tonusul de excitabilitate al scoarței cerebrale; cu cât acest tonus este mai ridicat cu atât sensibilitatea tactilă este mai mare și invers. Senzațiile termice Aceste senzații au la bază două categorii de receptori: pentru cald și pentru rece. Esteziometrul cu care se face exploatarea receptorilor
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
unei coincidențe, de obicei repetate, cu stimuli necondiționați sau cu alți stimulicare și-au câștigat o semnificație stabilizată, bine consolidată. Cuvântul este și el un stimul condiționat, specific omului. Orice agent din mediul intern sau extern, care este înregistrat de scoarța cerebrală poate deveni, în anumite condiții, un stimul condiționat, pentru o activitate sau alta a organismului. În condiționarea clasică stimulul condiționat precede cu câteva secunde stimulul necondiționat. Stimulul condiționat poate fi întrerupt înainte de apariția celui necondiționat (în care caz reflexul
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Ministerul Muncii, 1978). 4) Distributivitatea este acea însușire a atenției care permite persoanei ce o posedă posibilitatea de a desfășura concomitent mai multe activități, cu condiția ca măcar unele dintre ele să fie relativ automatizate (dirijate de regiuni parțial înhibate ale scoarței cerebrale și care nu cer controlul atenției). Simultaneitatea se realizează și în cadrul unui câmp perceptiv mai larg, prin alternanța rapidă a atenției de la o activitate la alta, pe seama extinderii focarului de excitație optimă. 5) Mobilitatea constă în deplasarea și orientarea
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
altele, se întrebă: „S-o arăt cuiva?“ Parcă i se făcu rușine. Până la urmă, cu un zâmbet zeflemitor și ciudat, băgă scrisoarea în sertarul mesei sale. A doua zi o scoase și o puse într-o carte groasă, legată cu scoarțe tari (întotdeauna proceda așa cu hârtiile ei, ca să le găsească mai repede când va avea nevoie de ele). Și de-abia peste o săptămână se întâmplă să descopere ce carte era: Don Quijote de la Mancha. Aglaia râse grozav - nu se știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
generalul în alt colț, altor ascultători, inclusiv lui Ptițân, pe care îl apucase de un nasture. Pe răposatul Grigori Semionovici Burmistrov; el, ca să zic așa, te frigea la inimă. Și mai întâi își punea ochelarii, deschidea un cărțoi străvechi cu scoarțele din piele și-ți săreau în ochi barba lui căruntă, cele două medalii pentru donații. Începea posomorât și aspru, în fața lui se înclinau generalii și doamnele leșinau, pe când ăsta încheie pomenind de gustări! E ceva nemaipomenit! Ascultându-l pe general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
biologiei și mai ales În domeniul medicinii, Îndeosebi În domeniul neurofiziologiei. Se cunosc astăzi cu destulă precizie mecanismele de reglare intimă a proceselor metabolice În special la nivel neuroendocrin, relația anatomică și funcțională cortico-subcorticală, cu alte cuvinte Între creierul reflexiv (scoarța cerebrală) și creierul impulsiv (creierul primitiv), circuitele reflexo-emotive, mecanismele prin care cele două teritorii cerebrale, operează, se manifestă și se condiționează reciproc (GR. T. Popa - Reforma Spiritului). S-a putut stabili cu destulă precizie că ideile, fie ele particulare sau
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și instinctele, trebuie considerate ca un dat natural, moștenit, transmis din generație În generație, asupra căruia nu se poate interveni decât prin educație. Sediul lor se află În talamus (creierul reactiv) ca și cel al instinctelor, asupra căruia creierul reflexiv (scoarța cerebrală sau neocortexul) acționează printr-o activitate de temperare și diminuare a modului lor de exprimare. Am mai adăuga acestor două laturi ale ființei umane, care influențează decisiv socialul din om, sentimentul frustrării, generat de numeroase elemente existențiale individuale pe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cântec pe panglica nemișcării în ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă în adiere ca arbuștii pitpalacii împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism oglindesc înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pământului; și plugurile fac dragoste cu țărâna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie în argint a vocilor Trimiterea la Francis Jammes s-a putut face fără dificultate, căci
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
să se desfacă vântul. Îți treci ca un descântec mâna prin evocare... Lumea capătă străluciri cristaline, devine diafană și muzicală: Ascultă: șlefuită în muzici sticla crăngii, Profund glasul iubirii rostogolit pe minge În floare, ireală e lacrima tălăngii Și-n scoarță suveniru-i răbojul pe meninge... A scrie înseamnă încă o dată pentru poet a contura, prin aproximări succesive, infinitele fațete ale trăirii, dezvăluite fără preconcepție, în însuși actul producător al discursului liric: Și-n vers voi bate ca pe un căutător de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cântec pe panglicile nemișcării în ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă în adiere ca arbuștii pitpalacii împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism, oglindesc înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pământului; și plugurile fac dragoste cu țărâna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca dovleceii, soarele dă mălai vrăbiilor e o bucurie în argint a vocilor. Latura propriu-zis spectaculară, în sensul de înscenare, e aici ca și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fiindcă "nu vrea să se împace cu gândul că trupul omenesc se pișă și trage pârțuri"421. Pentru postmodern, nasul este un orificiu prin care plămânii pompează și aspiră aerul, iar pretinsul suflet nu-i decât "activitatea materiei cenușii a scoarței cerebrale". Cândva se vorbea de "materialismul vulgar" al lui Ludwig Büchner (1824-1899). Se pare că postmodernismul a decis în favoarea acestuia, iar nu pentru Platon, Hristos și Kant. Mama Terezei umblă mai toată ziua goală prin camere și-și iubește trupul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
hidrogen și un atom de oxigen. Apa este o substanță stabilă și este larg răspândită pe pământ, sub formă de ape de suprafață: pâraie, râuri, fluvii, lacuri, iazuri, mări și oceane. Suprafața apelor ocupă 2/3 din suprafața pământului. Sub scoarța terestră (sub nivelul solului), la adâncimi variabile, se află un strat de apă, denumită pânza de apă freatică, rezultată din infiltrarea apei de precipitații (ploaie, zăpadă). Pământul constituie filtrul natural al apei. Pentru băut, este bună apa din pânza de
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
de histeride sunt prădătoare, atacând adulții sau larvele altor insecte. Saprinus virescens vânează larvele de Phaedon, Hister helluo este întâlnit pe frunzele de arin unde consumă larvele de Agelastica, iar H. pustulosus preferă ouăle de Agrotis. Speciile care trăiesc sub scoarța copacilor sunt ipidiofage, fiind întâlnite în galeriile de ipide (Cylister oblongum). Dintre speciile mirmecofile amintim Aeletes atomarius întâlnită în furnicarele de Lasius brunneus și Mirmetes piceus care trăiește în mușuroaiele de Formica rufa și pratensis. Cheia subfamiliilor 1.Corpul aplatizat
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
printr-o linie fină. Primul sternit abdominal este la fel de lung cât următoarele luate împreună. Marginea externă a tibiilor anterioare spre vârf rotunjită, lățită și ușor zimțată. Tibiile mediane și posterioare mai subțiri. Atât adulții cât și larvele se găsesc sub scoarța arborilor unde vânează insecte mici, îndeosebi ipide. În fauna noastră 5 specii. 1.Șanțul transversal al pronotului ajunge până la șănțulețele laterale......................2 -.Șanțul sau linia transversală a pronotului nu ajunge până la șănțulețele laterale......3 2.Bordura laterală a pronotului este
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cu specia precedentă. Suprafața elitrelor are o punctuație fină și deasă, iar sutura elitrelor este ușor înălțată posterior. Pigidiul și propigidiul des punctate. Jumătatea posterioară a prosternului concavă, prevăzută cu peri gălbui. Tibiile anterioare sunt evident lățite spre vârf. Sub scoarța coniferelor. l=1,5-1,7 mm. 3 Plegaderus discisus Erichson Corpul oval, negru sau maroniu. Antenele și picioarele galben roșcate. Specie central europeană, insectele sunt întâlnite sub scoarța coniferelor. l=1-1,5 mm. 4 Plegaderus caesus Herbst Corpul oval-scurtat, maroniu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prevăzută cu peri gălbui. Tibiile anterioare sunt evident lățite spre vârf. Sub scoarța coniferelor. l=1,5-1,7 mm. 3 Plegaderus discisus Erichson Corpul oval, negru sau maroniu. Antenele și picioarele galben roșcate. Specie central europeană, insectele sunt întâlnite sub scoarța coniferelor. l=1-1,5 mm. 4 Plegaderus caesus Herbst Corpul oval-scurtat, maroniu sau negru, cu antenele și picioarele maroniu roșcate, de nuanță deschisă. Elitrele lățite după umeri, dorsal puternic convexe. Suprafața elitrelor mată, prevăzută cu o punctuație grosieră. Vârfurile tibiilor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Plegaderus caesus Herbst Corpul oval-scurtat, maroniu sau negru, cu antenele și picioarele maroniu roșcate, de nuanță deschisă. Elitrele lățite după umeri, dorsal puternic convexe. Suprafața elitrelor mată, prevăzută cu o punctuație grosieră. Vârfurile tibiilor anterioare în formă de lopățică. Sub scoarța esențelor de foioase. l=1,2-1,7 mm. 5 Plegaderus dissectus Erichson Oval-alungit, maroniu-închis sau maroniuroșcat. Antenele și picioarele au o culoare mai deschisă. Marginile laterale ale elitrelor sunt puternic lățite. În resturi vegetale și sub scoarța esențelor foioase. l
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
de lopățică. Sub scoarța esențelor de foioase. l=1,2-1,7 mm. 5 Plegaderus dissectus Erichson Oval-alungit, maroniu-închis sau maroniuroșcat. Antenele și picioarele au o culoare mai deschisă. Marginile laterale ale elitrelor sunt puternic lățite. În resturi vegetale și sub scoarța esențelor foioase. l=1-1,5 mm. (Pl. VI, fig.3) 3 Genul Teretrius Erichson La noi o singură specie, răspândită sub scoarța esențelor de foioase în galeriile de Scolytidae. Teretrius fabricii Mazur (picipes F.) Corpul cilindric, puternic convex. Măciuca antenelor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
picioarele au o culoare mai deschisă. Marginile laterale ale elitrelor sunt puternic lățite. În resturi vegetale și sub scoarța esențelor foioase. l=1-1,5 mm. (Pl. VI, fig.3) 3 Genul Teretrius Erichson La noi o singură specie, răspândită sub scoarța esențelor de foioase în galeriile de Scolytidae. Teretrius fabricii Mazur (picipes F.) Corpul cilindric, puternic convex. Măciuca antenelor oviformă. Capul prezintă o punctuație fină și deasă, precum și gropițe frontale. Pronotul transvers cu unghiurile drepte, marginile lui laterale au o bordură
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prezintă câteva strii discale oblice, ± accentuate. Epipleurele elitrelor sunt bine delimitate. Tibiile anterioare ușor lățite spre vârf, iar tibiile mediane și posterioare mai îngustate. Tarsele posterioare tetramere, cu primul articol alungit. Insectele trăiesc în resturi vegetale, în lemn putred, sub scoarța copacilor sau în mușuroaiele de furnici. În fauna noastră 4 specii. 1.Baza pronotului este lipsită de o line transversală de puncte.............................2 -.Pronotul cu o linie transversală de puncte dispuse bazal (fig.96c, pag.123) ...........3 2.Partea dorsală
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
de culoare galben deschisă. Pronotul și elitrele prezintă o punctuație relativ deasă și accentuată. Baza pronotului este lipsită de un rând transversal de puncte. Marginile laterale ale elitrelor au în partea lor anterioară câte o strie oblică, adesea ștearsă. Sub scoarța copacilor și în lemnul putred, rară. l=0,8-1,2 mm. 2 Acritus hopffgarteni Reitter Corpul galben roșcat. Baza pronotului și elitrele adesea cu o bordură neagră. Sub scoarța arborilor bătrâni plop, stejar, fag și în furnicarele de Lassius brunneus
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
în partea lor anterioară câte o strie oblică, adesea ștearsă. Sub scoarța copacilor și în lemnul putred, rară. l=0,8-1,2 mm. 2 Acritus hopffgarteni Reitter Corpul galben roșcat. Baza pronotului și elitrele adesea cu o bordură neagră. Sub scoarța arborilor bătrâni plop, stejar, fag și în furnicarele de Lassius brunneus. Specie răspândită în sud-estul Europei. l=0,7-1 mm. 3 Acritus nigricornis Hoffmann (seminulum Küst., semen Marsh.) Oval, lucios, negru-maroniu sau maroniu-roșcat, cu antenele și picioarele roșcate. Măciuca antenelor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
delimitate. Prosternul scurt și lățit cu discul aplatizat. Tibiile anterioare îngustate la bază, apoi ele se lățesc, fiind prevăzute cu un șanț tarsal superficial. Tibiile mediane și posterioare subțiri, iar tarsele sunt pentamere. În fauna noastră 3 specii răspândite sub scoarța și în lemnul arborilor bătrâni, în resturi vegetale și în furnicare. 1.Marginea externă a tibiilor anterioare triunghiulară, cu extremitatea apicală denticulată (fig.96a, pag.123)........................................1 perpusillus Marsh. -.Tibiile anterioare prezintă marginea externă rotunjită, extrem de fin zimțată (fig.96b
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]